|
|
||
|
Vezi și:TREZI,
TREZIRE,
FACE,
ÎNVIORA,
SCULA,
DEȘTEPTA,
REDEȘTEPTA,
DEZBĂTA,
DEZMORȚI,
POMENI,
MĂREȚ
... Mai multe din DEX...
(SE) TREZI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) TREZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 411 pentru (SE) TREZI. Vasile Alecsandri - Fata de birău ... are! Că eu vreau să-mi fii Mamă la copii." Fata-l asculta Și mi-l săruta; Iar a doua zi, Când ea se trezi, Prinsă-a lăcrima Ș-a se blestema. Ea se tot bocea, El îi tot zicea: ,,Fată la birău Și de țăran rău! Ce plângi la pârău? Rogi pe Dumnezeu Ca să te iau eu ... înflorită Merge-o fată-mbobocită. Când au fost de către seară Ei în drum s-împreunară; Când au fost de către zi, Unul ș-altul se trezi. El se scula șuierând, Clop de rouă scuturând; Mândra se ... așa luă din colț bastonul gros, cu mâner de aur, în care avea să-și sprijine de-acuma bătrânețile. Nu-i plăcea să steie locului; se târa cum putea dintr-o odaie într-alta, și la urmă venea de se așeza tot în fața ferestrei de la uliță; nu trecea soldat, nu se ducea ofițer spre cazarmă fără ca bătrânul să nu-l urmărească până departe cu privirea. Dimineața se scula în zori, când sunetul goarnelor vestea ziua în marșul voios al deșteptării; se culca la stingere, când odăile mari parcă se umpleau de cântecul duios al odihnei... De când zăcuse bolnav greu în pat, de când nu se mai putea mișca decât întors de brațele servitorului ce-l îngrijea, viața i se întunecase cu totul. Nu mai putea privi nici pe fereastră, nici odăile nu le mai cutreiera. Simțea că se duce, dar el cunoștea bine moartea. Nu se temea de dânsa. O aștepta și parcă-i părea rău că nu-i putea ieși în cale. Nici nu se apăra: nu chemase doctori, nu luase doctorii și, în dimineața aceasta, când aproape nu avu putere să-și deschidă pleoapele, zâmbi mulțumit. Era o dimineață ... ... o fugă să te duci Pe-Oprișanul să-l aduci Cu toate podoabele, Cu toate averile Să-și dea socotelile!" Astfel domnul poruncea! Cantar vesel se ducea La cel sat, în Stoienești, Unde sunt averi domnești. El acolo cum venea Cu scutarul se-ntâlnea Și porunca-i arăta Și din gură cuvânta: ,,Mihnea-vodă-n București Face praznice domnești; Toți boierii credincioși Și de pace bucuroși Lângă domn ... zăbrea a aninat Un cârlig de împărat, Cu pietre scumpe lucrat, Ce lucește ca un soare Într-o zi de sărbătoare. Mihnea-vodă se scula, Fața albă își spăla, Barba neagră-și pieptăna, La icoane se-nchina, Apoi el se înarma Și pe Oprișan chema: ,,Oprișan din Stoienești! Cu dreptul să ne grăiești Ce-ai făcut de-ai adunat Averi mari de împărat, Încât nu ... Fost-a gol legat la soare, Și de mâini și de picioare, Gol legat de cozi de iepe, De patru iepe sirepe, Care, când se opintiră, În patru părți se izbiră Și-n patru îl despărțiră! ↑ Acest cuvânt vechi, netihnu , trebuie să vie negreșit de la tihnă (odihnă) și să însemne prin urmare nestâmpărat ... Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul ... palatul domnesc... Precum neguri toamna De zori aurite munții învălesc; Ale ei cosițe În răscol cădea, Ca de aur vițe, Și pe piept și spate se învăluia. Cu galeșă lene, Patimă ascunsă ochii ei rostea. Printre negre gene, Ce ca două raze inimi răzbătea, Sunet de izvoară Se părea vorbind Gura de foc pară, Iar bunul ei suflet toate covârșind. Minvanei frumoase Ii mersese vestea și prin alte țări, Și prea mulți cercase ... meu... Armin Te las sănătoasă, Amată Minvană! căci la răsărit Ziua se revarsă Și a dimineții vântișor eu simt. Minvana O, nu, ți se pare, Pîn’mâini este mult, Nu-i de ziuă zare, Și nici simt că trage cât de puțin vânt. Armin Parcă se treziră În cetate oameni — aud că șoptesc. Minvana O, nu, se clătiră Pe crengi păsărele, de se cigălesc. Armin Iată de zi zare. Minvana Oh, sufletul meu!... Armin De ce simte oare Inima tristețe și-mi vestește rău? Deci apoi își leagă ... mâhnită, Sub stejar cu gândul în loc depărtat; Firea adormită, Deodată, obrazul plâns... și-nfocat; Oarece simțire Și făr-a fi vânt Frunza se clătiră Și pe lângă arfă o umbră zburând... Și iată tăcere, Trist Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul ... palatul domnesc... Precum neguri toamna De zori aurite munții învălesc; Ale ei cosițe În răscol cădea, Ca de aur vițe, Și pe piept și spate se învăluia. Cu galeșă lene, Patimă ascunsă ochii ei rostea. Printre negre gene, Ce ca două raze inimi răzbătea, Sunet de izvoară Se părea vorbind Gura de foc pară, Iar bunul ei suflet toate covârșind. Minvanei frumoase Ii mersese vestea și prin alte țări, Și prea mulți cercase ... meu... Armin Te las sănătoasă, Amată Minvană! căci la răsărit Ziua se revarsă Și a dimineții vântișor eu simt. Minvana O, nu, ți se pare, Pîn’mâini este mult, Nu-i de ziuă zare, Și nici simt că trage cât de puțin vânt. Armin Parcă se treziră În cetate oameni — aud că șoptesc. Minvana O, nu, se clătiră Pe crengi păsărele, de se cigălesc. Armin Iată de zi zare. Minvana Oh, sufletul meu!... Armin De ce simte oare Inima tristețe și-mi vestește rău? Deci apoi își leagă ... mâhnită, Sub stejar cu gândul în loc depărtat; Firea adormită, Deodată, obrazul plâns... și-nfocat; Oarece simțire Și făr-a fi vânt Frunza se clătiră Și pe lângă arfă o umbră zburând... Și iată tăcere, Trist Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar ... ca mine! N-apucă să-și vie în fire sora împăratului, că strălucirea camerei de diamant îi luă ochii cu sclipirile de toate fețele. Când se trezi, se feri în lături. Lângă ușă, trei femei, în cătușe și priponite la zid de trei belciuge groase. Cea dintâi ar fi fost frumoasă de n ... cu cerul și dorește mai mult ca fiecine din toată împărăția. Acestuia să-i dea năframa, inelul, paloșul, gonaciul și stema. Când sora împăratului plecă, se năpustiră asupra ei, s-o soărbă și mai multe nu, Furia, Smintenia și Pizma. Ce valmă de vaiete și blesteme, că se clăti încăperea din temelie, și grinzile porniră din locul lor! În acel vuiet, glasul Înțelepciunii se risipi ca nisipul în luptă cu vijelia. Iar sora împăratului, pierzându-și cumpătul, se repezi pe ușă afară, scăpând cele patru chei, care zornăiră pe pardoseală... Când se trezi pe tărâmul împărăției, toate ușile i se pecetluiseră în urma ei. Și plânse ce plânse cheile pierdute, apoi se gândi cum să mintă împăratului de-o veni vorba despre chei, căci plecase cu mintea de nouă coți și i ... Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie ... lumini aprinse, dar apoi recădea repede în somnul lui adânc și nu mai pricepea nimic [din] acel murmur misterios si tânguitor de roi. 2. Când se trezi a doua zi văzu că era târziu seara, iar niște prieteni de-ai lui jucau cărți la o masă. El dete "bună seară ... miezul nopții, îl apucă un frig în spate. El se plecă înc' o dată peste fața ei ș-o sărută lung, lung până ce i se păru că buzele sângerau, apoi se ridică repede și plecă acasă. Ajungând acolo văzu pe amicii lui adormiți cu cărțile în mână. El se culcă și adormi iarăși repede. 3. A treia zi un murmur într-adevăr foarte tare auzea împrejurul capului, ba i se păru chiar că-l poartă oameni pe sus. Cu toate astea, cu toată voința din parte-i, nu putea mișca nici brațul din acea cumplită ... amorțeală, nici piciorul; ceea ce simțea însă în suflet era o estremă mulțumire, un sentiment de ușurare a inimei. Când se trezi acuma, se trezi Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel) ... năvală a anilor. Diferitele districte sunt multiplele ocheane ale unui panopticum, făpturile și lucrurile pe cari le vezi sunt la fel, sau ți se par așa, și cu toate aceste, dacă-ți fixezi bine atenția și vei avea puțină răbdare ca să privești, vei vedea că, deși toată lumea ... aveau să evoce o stea, cu un aer trist și funerar aproape, ca și cum ar fi pus ceva misterios la cale, au prins să se întrebe din strune și din clape. Un arcuș a filat o notă și o lungă șuviță de păr alb desprinsă s-a ... de voie, cu gesturile lor, deznădejdea amară a absentelor cuvinte. Melancolic, aproape perpendicular, ca și cum ar fi fost rătezat de pe grumaz, se rezema capul primului viorist pe străvechea lui vioară ; plin de deznădejde și pasionat de-ai fi spus că strînge în brațe un trup pentru o ... din strune și din clape, din lemne sonore și din tremurate degete, din brațe ridicate în aer și din suflul puternic ce umflă un piept, se răspîndea, picurîndu-și lacrimile nevăzute în paharele de bere începute ale rarilor clienți, în goalele cupe rămase pe margini de mese, în farfuriile de pe ... pe lujer în sus, să meargă, să meargă și să meargă până în vârf; și de acolo, la bulgărul de aur, din care credea că se desfăcuse: o săritură, — sau o vedea el ce-o face. Atunci se mișcă din nou, și după ce trecu peste un grăunte de piatră cât un munte și coborî dincolo, se trezi la rădăcina crinului. Se odihni o clipă, apoi la drum, băiete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică pe piciorușele dinapoi și, fără să știe pentru ce, cu cele dinainte își făcu, moșnegește, cruce. Pe urmă încercă din nou și văzu că ... atâtea ridicături: văi, dealuri. Dar ce mireasmă se revărsa de sus!... Și-a mers voinicul, a mers. Mult să fi mers. Se uită în jos și-l prinse amețeala. Privi în sus și se cutremură. Ce, nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului! Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsa. Încă vreo câțiva pași, și ici, deasupra, parcă se întruchipa o frunzișoară lătăreață, ca o prispă. Acolo o să ... ... Gârleanu - Demisia Demisia de Emil Gârleanu Ba cu gluma, ba cu un pahar de vin, nici nu știi când fuge vremea: odată te trezești că se luminează de ziuă! Ion Șerbescu se plecă, dădu perdeaua la o parte, apoi spuse tovarășului său, Gheorghe Mincu: — Mă, se face ziuă. Mincu se-ndoi, făcu ochii mici, să pătrundă întunericul sur de afară, apoi bătu cu inelul în marmura mesei: — Încă un rând! Dintr-un colț se ... Șerbescu. Hai să-l chemăm și pe ăla. Tot suntem numai noi singuri la vremea asta. Și, fără să mai aștepte răspunsul lui Mincu, Șerbescu se-ntoarce către străin: Domnule, domnule, faceți-ne plăcerea și poftiți la masa noastră. Apoi, către Mincu: Mai petrecem. Omul se scoală, își ia grăbit halba, pălăria și paltonul și, fără nici o vorbă, vine de se așază, stingherit oarecum, la masă. Mincu mai bate cu inelul și poruncește: Un rând! Umbra din colț se-nalță, se clatină din nou pe picioare, se oprește o clipă când Șerbescu adaugă: Trei halbe , apoi aduce iarăși băutură și se ... Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna... ... netezi, ea fruntea mea așează  Adorm și ea la capu-mi surâde și veghează. II Dar toate-acele basme în somnu-mi mă urmează, Se-mbină, se-nfășoară, se luptă, se desfac, Copilele din basmu, cu ochii cu dulci raze, Cu părul negru coade, cu chipul dulce drag, Și feți-frumoși cu plete în haine luminoase ... e vară, că noaptea-i dulce brună, Că lanuri undoiază, că apele lin plâng, Că nourii îi sparge-o armonioasă lună, Că stelele din ceruri se scutură și ning  Prin lanuri înflorite noi mergem împreună Și mândre flori câmpene eu pentru dânsa strâng Și ea la îngrijirea-mi cea dulce ... îmi râde, și inima îmi crește. Luna prin nouri înger pe lume blând veghează. Somnul aduce-n lume copiii lui nătângi. Pe râu fiece undă se-mbracă cu o rază, Copacii se cutremur în frunțile de stânci, Lumina se-mprăștie în pânză luminoasă Pe merii plini cu floare-n grădinele adânci  Și eu, la trunchiul unui, visez la ea deștept, În ploaia de ... cei limpezi, sub genele-i închise, O lume e de visuri, o lume de senin; Ea fără șir vorbește, și dulcile-i surâse Cu lacrimi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) TREZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentru (SE) TREZI. ... Și, ca un vis, ca o vedenie de noapte, așa va fi mulțimea neamurilor cari vor lupta împotriva lui Ariel, așa vor fi cei ce se vor bate împotriva lui și cetățuiei lui, strîngîndu -l de aproape. 8 După cum cel flămînd visează că mănîncă, și se trezește cu stomahul gol, și, după cum cel însetat visează că bea, și se trezește stors de puteri și cu setea nestîmpărată: tot așa va fi și cu mulțimea neamurilor cari vor veni să lupte împotriva muntelui Sionului. 9 ... pe poporul acesta cu semne și minuni din ce în ce mai minunate, așa că înțelepciunea înțelepților lui va pieri, și priceperea oamenilor lui pricepuți se va face nevăzută.`` 15 Vai de ceice își ascund planurile dinaintea Domnului, cari își fac faptele în întunerec, și zic: ,,Cine ne vede și cine ... ca lutul, sau poate lucrarea să zică despre lucrător: ,,Nu m`a făcut el?`` Sau poate vasul să zică despre olar: ,,El nu se pricepe?`` 17 Peste puțină vreme, Libanul se va preface în pomăt, și pomătul va fi socotit ca o pădure! 18 În ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărții, și ochii orbilor, izbăviți ... ... urechea spre Mine, neamul Meu! Căci din Mine va ieși Legea, și voi pune Legea Mea lumină popoarelor. 5 Neprihănirea Mea este aproape, mîntuirea Mea se va arăta, și brațele Mele vor judeca popoarele, ostroavele vor nădăjdui în Mine, și se vor încrede în brațul Meu. 6 Ridicați ochii spre cer, și priviți în jos pe pămînt! Căci cerurile vor pieri ca un fum, pămîntul se ... va mînca molia ca pe o haină, și -i va roade vermele cum roade lîna; dar neprihănirea Mea va dăinui în veci, și mîntuirea Mea se va întinde din veac în veac.`` 9 Trezește-te, trezește-te și îmbracă-te cu putere, braț al Domnului! Trezește-te, ca în zilele de ... ai uscat marea, apele adîncului celui mare, și ai croit în adîncimile mării, un drum pentru trecerea celor răscumpărați? 11 Astfel cei răscumpărați de Domnul se vor întoarce, vor veni în Sion cu cîntări de biruință, și o bucurie vecinică le va încununa capul; îi va apuca veselia și bucuria, iar ... ... pogorît, și munții s`au zguduit înaintea Ta, 4 cum niciodată nu s`a pomenit, nici nu s`a auzit vorbindu-se, și cum nici n`a văzut vreodată ochiul așa ceva: anume ca un alt dumnezeu afară de Tine să fi făcut asemenea lucruri ... Toți sîntem ofiliți ca o frunză, și nelegiuirile noastre ne iau ca vîntul. 7 Nu este nimeni care să cheme Numele Tău, sau care să se trezească și să se alipească de Tine: de aceea ne-ai ascuns Fața Ta, și ne lași să pierim din pricina nelegiuirilor noastre.`` 8 Dar, Doamne, Tu ești Tatăl ... ... ajute. Și veți ști că Eu sînt Domnul.` 5 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Iată, vine o nenorocire, o nenorocire nemaipomenită! 6 Vine sfîrșitul, vine sfîrșitul; se trezește împotriva ta! Iată că a și venit! 7 Îți vine rîndul, locuitor al țării! Vine vremea, se apropie ziua de necaz, și nu de bucurie pe munți! 8 Acum Îmi voi vărsa în curînd urgia peste tine, Imi voi potoli mînia peste ... toaiag răutății; nu mai rămîne nimic din ei, nici din gloata lor gălăgioasă, nici din bogăția lor! Și nimeni nu -i bocește! 12 Vine vremea, se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, să nu se mîhnească vînzătorul! Căci izbucnește mînia împotriva întregei lor mulțimi. 13 Nu, vînzătorul nu va mai căpăta înapoi ce a vîndut, chiar dacă ar ... cine este în cetate va fi mîncat de foamete și ciumă. 16 Fugarii lor, cînd scapă, stau pe munți, ca niște porumbei ai văilor, văitîndu-se toți, fiecare de nelegiuirea lui. 17 Mînile tuturor au slăbit, și genunchii tuturor se topesc ca apa. 18 Se încing cu saci, și -i apucă groaza. Toate fețele sînt acoperite de rușine, și toate capetele sînt rase. 19 Își vor arunca argintul pe ulițe ... ... răspunde la plîngerea mea. 2 Domnul mi -a răspuns, și a zis: ,,Scrie proorocia, și sapă -o pe table, ca să se poată citi ușor! 3 Căci este o proorocie, a cărei vreme este hotărîtă, se apropie de împlinire, și nu va minți; dacă zăbovește, așteaptă -o, căci va veni și se va împlini negreșit. 4 Iată, i s`a îngîmfat sufletul, nu este fără prihană în el; dar cel neprihănit va trăi prin credința ... le strîngă la el, și toate popoarele le trage la el. 6 Nu va fi el de batjocura tuturor acestora, de rîs și de pomină? Se va zice: ,,Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Pînă cînd se va împovăra cu datorii? 7 Nu se vor ridica deodată ceice te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi, și vei ajunge prada lor? 8 Fiindcă ai jăfuit multe neamuri, toată rămășița popoarelor te va jăfui, din pricina vărsării sîngelui oamenilor, din ... cel ce zidește o cetate cu sînge, care întemeiază o cetate cu nelegiuire! 13 Iată, cînd Domnul oștirilor a hotărît lucrul acesta, popoarele se ... ... oameni porniți la rău urzesc lucruri rele împotriva mea, fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne! 4 Cu toată nevinovăția mea, ei aleargă, se pregătesc: trezește-Te, ieși inaintea mea, și privește! 5 Doamne, Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală-Te, ca să pedepsești toate neamurile! N`avea milă ... să pribegească, prin puterea Ta, și doboară -i, Doamne, Scutul nostru! 12 Gura lor păcătuiește la fiecare vorbă, care le iese de pe buze: să se prindă în însăș mîndria lor, căci nu spun decît blesteme și minciuni: 13 Nimicește -i, în mînia Ta, prăpădește -i, ca să nu mai fie ... ... Ezra Capitol 1 2 Cronici 36 Ezra Capitol 1 1 În cel dintîi an al lui Cir, împăratul Perșilor, ca să se împlinească cuvîntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cir, împăratul Perșilor, care a pus să se ... să -I zidesc o casă la Ierusalim în Iuda. 3 Cine dintre voi este din poporul Lui? Dumnezeul lui să fie cu el, și să se suie la Ierusalim în Iuda și să zidească acolo Casa Domnului, Dumnezeului lui Israel! El este adevăratul Dumnezeu, care locuiește la Ierusalim. 4 Ori unde ... ... David. Făcută cînd a fugit în peșteră, urmărit de Saul.) Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine! Căci în Tine mi se încrede sufletul; la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, pînă vor trece nenorocirile. 2 Eu strig către Dumnezeu, către Cel Prea Înalt, către ... dinți sînt sulițe și săgeți, și a căror limbă este o sabie ascuțită. 5 Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pămîntul să se întindă slava Ta! 6 Ei întinseseră un laț supt pașii mei; sufletul mi se încovoia, și-mi săpaseră o groapă înainte: Dar au căzut ei în ea. - 7 Inima mea este tare, Dumnezeule, inima mea este tare; voi cînta ... neamuri. 10 Căci bunătatea Ta ajunge pînă la ceruri, și credincioșia Ta pînă la nori. 11 Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pămîntul să se ... lui să mă îmbrățișeze! - 4 Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, nu stîrniți, nu treziți dragostea, pînă nu vine ea. - 5 Cine este aceea, care se suie din pustie, rezemată de iubitul ei și zicînd: ,,Te-am trezit supt măr; acolo te -a născut mamă-ta, acolo te -a ... ... își alesese noi dumnezei: Atunci războiul era la porți; Dar nu vedeai nici scut, nici suliță La patruzeci de mii în Israel. 9 Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, Spre aceia din popor cari s`au arătat gata să lupte. Binecuvîntați pe Domnul! 10 Voi, cari călăriți pe măgărițe ... au venit, s`au luptat; Atunci au luptat împărații Canaanului, La Tanaac, la apele Meghido; N`au luat nicio pradă, nici argint. 20 Din ceruri se luptau, De pe cărările lor stelele se luptau împotriva lui Sisera, 21 Pîrîul Chison i -a luat, Pîrîul din vremile străvechi, pîrîul Chison! Suflete, calcă-`n picioare pe viteji! 22 ... a căzut la picioarele ei; Acolo unde s`a ghemuit, acolo a căzut fără viață. 28 Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera, și strigă: ,,Pentruce zăbovește carul lui să vină? Pentruce vin carăle lui așa de încet?`` 29 Cele mai înțelepte dintre femeile ... cusute la gherghef, De pus pe grumazul biruitorului!`` 31 Așa să piară toți vrăjmașii Tăi, Doamne! Dar cei ce -L iubesc sînt ca soarele, cînd se ... care -l făcuseră. 27 La amează, Ilie și -a bătut joc de ei, și a zis: ,,Strigați tare, fiindcă este dumnezeu; se gîndește la ceva, sau are treabă, sau este în călătorie, sau poate că doarme, și se va trezi.`` 28 Ei au strigat tare, și, după obiceiul lor, și-au făcut tăieturi cu săbiile și cu sulițele, pînă ce a curs sînge ... au făcut și a treia oară. 35 Apa curgea în jurul altarului, și au umplut cu apă și șanțul. 36 În clipa cînd se aducea jertfa de seară, proorocul Ilie s`a apropiat și a zis: ,,Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel! Fă să ... pîrîul Chison și i -a junghiat acolo. 41 Apoi Ilie a zis lui Ahab: ,,Suie-te de mănîncă și bea; căci se aude vuiet de ploaie.`` 42 Ahab s`a suit să mănînce și să bea. Dar Ilie s`a suit pe vîrful ... nimic!`` Ilie a zis de șapte ori: ,,Du-te iarăș.`` 44 A șaptea oară, slujitorul a zis: ,,Iată că ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) TREZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru (SE) TREZI. ... TREZÍ , trezesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) deștepta , a ( se ) scula din somn . 2. Refl . și tranz . A - și veni sau a face să - și vină în fire ( dintr - o stare ... conștient , a ajunge sau a face să ajungă , să înțeleagă , să - și dea seama de realitate , de adevăr ; a ( se ) dumeri , a ( se ) lămuri . 4. Refl . A se pomeni pe neașteptate cu cineva , a ajunge deodată undeva , la cineva sau într - o situație neprevăzută . 5. Refl . ( Despre mâncăruri , băuturi , mirosuri ) A ... ... TREZÍRE , treziri , s . f . Acțiunea de a ( se ) trezi și rezultatul ei . - V. trezi ... ochi = a ) ( despre puii unor animale ) a putea deschide ochii ( la câteva zile după naștere ) ; b ) ( fam . , despre oameni ) a se trezi , a se scula din somn . A face burtă ( sau ) pântece = a se îngrășa . A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile astfel ca să . . . ; a da ... face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva , nu cadrează cu . . . III. 1. A se îndrepta , a merge , a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A ... a spune . Am să te cert , făcea el . C. Refl . I. 1. ( despre zi , noapte , întuneric etc . ) A se produce , a se ivi , a se lăsa . 2. ( despre drumuri , văi etc . ) A se desfășura , a se ... ... ÎNVIORÁ , înviorez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face ( mai ) vioi ; a ( se ) trezi din amorțeală ; a ( se ) dezmorți , a reveni sau a face să - și revină în simțiri ; p . ext . a ( se ) însufleți , a ( se ) înveseli ; a ( se ... SCULÁ , scol , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) trezi din somn , a ( se ) deștepta . 2. Refl . și tranz . A ( se ) ridica în picioare , a ( se ) ridica de jos . 3. Refl . ( Pop . ) A se ridica să plece ; p . ext . a începe o acțiune , a se ... DEȘTEPTÁ , deștépt , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) trezi din somn . 2. Refl . ( Despre sentimente , dorințe , idei etc . ) A se ivi , a apărea ; a se stârni , a se ... REDEȘTEPTÁ , redeștept , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) destepta , a ( se ) trezi din nou , a face să - și revină sau a - și reveni în fire , a readuce sau a reveni ... ... DEZBĂTÁ , dezbát , vb . I . Tranz . și refl . ( Rar ) A ( se ) trezi ... și tranz . A ieși sau a scoate din amorțeala pricinuită de nemișcare , de frig sau de îngheț ; fig . a ( se ) trezi din starea de pasivitate , a reveni sau a face să revină la viață . 2. Refl . ( Despre un lichid foarte rece ) A ... ... pentru a atrage harul divinității asupra lui , pentru a obține iertarea păcatelor lui etc . 6. Refl . și tranz . ( Pop . ) A ( se ) trezi ... MĂRÉȚ , - EÁȚĂ , măreți , - e , adj . 1. Care trezește admirație , care se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||