|
|
||
Vezi și:ÎMBOGĂȚIRE,
ÎNAVUȚI,
ÎMBOGĂȚIT,
ÎNSTĂRI,
CÂȘTIGAT,
CALCHIA,
CALCIFICA,
CHIABURI,
CHIVERNISIT,
CUPRINDE
... Mai multe din DEX...
ÎMBOGĂȚI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎMBOGĂȚÍ, îmbogățesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină bogat; a (se) înavuți, a (se) în stări. 2. Tranz. și refl. A (se) adăuga noi elemente unui bun material sau spiritual, a face să devină sau a deveni mai numeros, mai cuprinzător, mai complex; a (se) dezvolta, a (se) mări. - În + bogat.Sursa : DEX '98 A (se) îmbogăți ≠ a (se) ruina, a sărăciSursa : antonime ÎMBOGĂȚÍ vb. 1. a se ajunge, a se căpătui, a se chivernisi, a se înavuți, a se înstări, a parveni, a se pricopsi. (S-a \~ prin mijloace necinstite.) 2. a se înavuți, a se închiaburi, (pop.) a se chiaburi. (Un țăran care s-a \~.)Sursa : sinonime îmbogățí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbogățésc, imperf. 3 sg. îmbogățeá; conj. prez. 3 sg. și pl. îmbogățeáscăSursa : ortografic A SE ÎMBOGĂȚ//Í mă \~ésc intranz. 1) (despre persoane) A deveni bogat; a acumula în cantități mari bunuri materiale sau spirituale. 2) A se completa cu elemente noi. /în + bogatSursa : NODEX A ÎMBOGĂȚ//Í \~ésc tranz. 1) A face să se îmbogățească. 2) (minereuri) A lipsi de substanțe străine. /în + bogatSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎMBOGĂȚIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 59 pentru ÎMBOGĂȚI. Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715 Antim Ivireanul - Dedicaţia din Ceaslovul tradus de Antim şi tipărit la Târgovişte, în anul 1715 Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715 de Antim Ivireanul Prealuminatului, preacreștinului și înălțatului domn și oblăduitoriu a toată Ungrovlahia, Io Ștefan Cantacuzino voevod, pace de la Dumnezeu, și de la smereniia noastră arhierească blagoslovenie. Acest Ciaslov, preaînălțate doamne, care iaste rânduiala slujbei besericești al nopții și al zilii, la altă față nu ciarcă să se închine, fără numai la înălțimea cea de Dumnezeu cinstită a mărimei-tale, carele ești fiiul cel ales al besĂ©ricii, îndreptătoriu cel lăudat al politiei, slava cea luminată a pravoslavnicilor, și minunatul sprijenitoriu al creștinătății. Și adevărat cĂ©rerea iaste dreaptă, și închinăciunea cuviincioasă, pentru căci precum din tipografie n-au eșit până acum aciastă carte, nici mai împodobită de cum să vĂ©de, nici de tot tălmăcită pre limbă rumânească precum acum s-au tipărit; așa și în scaunul Ungrovlahiei n-au șăzut alt domn, nici înfrumusețat cu atâtea daruri, nici îmbogățit cu atâtea bunătăți, câte strălucesc în creștinescul și împărătescul tău suflet. Au fost cei ce mai nainte au stăpânit, alții luminați pentru numele ... Antim Ivireanul - Dedicația manuscrisă a lui Antim de pe exemplarele Evangheliei georgiene, tipărită Antim Ivireanul - Dedicaţia manuscrisă a lui Antim de pe exemplarele Evangheliei georgiene, tipărită la Tiflis, în anul 1709 Dedicația manuscrisă a lui Antim de pe exemplarele Evangheliei georgiene, tipărită la Tiflis, în anul 1709 de Antim Ivireanul Aciastă sfântă carte a dumnezeeștii Evanghelii, carea cu închinăciune să aduce înălțimii-tale, prealuminate doamne, iaste roada cea noao care pământul iverilor adăpându-să din râul împărăteștilor tale daruri, întru acest an au odrăslit, luând și acest pământ norocire să se îmbogățească cu tiparele limbii sale, precum cu tiparele arăpești s-au îmbogățit Araviia, cu cĂ©le elinești Elada, și cu cĂ©le rumânești Ungrovlahiia, mulțemita o aduce la măriia-ta, ca și cĂ©lelalte trei eparhii, de vrĂ©me ce credincioasa și creștineasca-ți mare însuflețire au stătut a fi râul cel cu curgerile de aur, dintru carele au curs acĂ©ste patru izvoară, ale rumânilor, ale elinilor, ale aravilor, ale iverilor tipare, asĂ©menea râului celui dintâi al grădinii desfătării, dintru carele au eșit cĂ©le patru râuri, Fison, Gheon, Tigru și Efrat. Însă cu acest fel de despărțeală: că cu acĂ©le ape ale râurilor acelora au odrăslit pământul, roduri stricăcioase ... Nicolae Gane - Astronomul și doftorul ... în meseria lui îl luase pe dinainte. Ei se sfătuiră să vie în țara cea multlăudată a Moldovei, sperând că acolo se vor îmbogăți cu ușurință. Ei merseră deci cum putură, încetul cu încetul, și mai călări, și mai pe jos, și mai în căruță, ca oamenii subțiri la ... mult decât astronomii, n-avem ce căuta. — Ai dreptate, răspunse celalalt. Astfel învățații călători care veniseră așa de departe, spre a se îmbogăți Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ... Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință Grigore Alexandrescu - O profesiune de credinţă O profesiune de credință de Grigore Alexandrescu Domnilor alegători, mă rog să fiu ascultat, Și după ce m-ăți citi mă rog să fiu deputat. Căci am cuvinte să crez că la Divanul ad-hoc, Bine lumei o să fac și rol nobil o se joc, După cum puteți vedea Din mărturisirea mea. Încă pînă-a nu mă naște, eu am fost patriot mare, Și după ce m-am născut Pentru ale noastre drepturi m-am luptat fără-ncetare Pînă într-acest minut. Cunoscînd că într-o țară fericirea generală Se compune totdeauna din acea particulară, Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefșoare, Am îmbogățit eu statul, cumparînd-mi moșioare, Iar guvernul, ce văzuse vrednicia și talentul, Îmi da ranguri pe tot anul, siluind Regulamentul, Pe cînd mulți păcătoși alții, lipsiți de capacitate, Servind țării din pruncie stau cu buzele umflate. Apoi cînd streine armii țara noastră ocupară, De la cine înlesnire întru toate ele-aflară? Cine pentru zece care a făcut ades cinci sute, Numai ca să nu se-ntîmple s-auz vorbe neplăcute? Cînd era în lipsă țara, subt a mea isprăvnicie, Am ... Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada Țiganiada sau Tabăra de Ion Budai-Deleanu POEMATION EROI CĂ“MICO-SATIRĂ�C. ALCĂTUIT ÎN DOAOSPRĂZECE CÂNTECE DE LEONĂ€CHI DIANĂˆU ÎMBOGĂȚIT CU MULTE ÎNSĂMNĂRI ȘI LUĂRI AMINTE CRITICE. FILOSOFICE, ISTORICE, FILOLOGICE ȘI GRAMATICE, DE CĂTRĂ MITRU PEREA ș-alții mai mulți in anul 1800. Țiganiada:Prolog Țiganiada:Cântecu I Țiganiada:Cântecul a II Țiganiada:Cântecul a III Țiganiada:Cântecul a IV Țiganiada:Cântecul a V Țiganiada:Cântecul a VI Țiganiada:Cântecul a VII Țiganiada:Cântecul a VIII Țiganiada:Cântecul a IX Țiganiada:Cântecul a X Țiganiada:Cântecul a XI Țiganiada:Cântecul a XII Țiganiada , adecă lucru sau povestea țiganilor. Omer încă de la Illion, tăria TroĂ¡dei, au numit cântecul său Illiada . Virghil, de la Enèa, eroele pe care au cântat, au chiemat cântarea sa Enèada etc . Și autoriul ceastă istorie a țiganilor numește Țiganiada . Mitru Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară" Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ... Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale Literatura politică a lui Caragiale de Paul Zarifopol Dând drumul unui năduf, ce ar putea părea vechi și adânc, scrie Caragiale doctorului Urechia, cu data de 27 decembrie 1907, următoarele: Intrarea în viața publică mi-a fost pân-acuma închisă de boierii și de ciocoii noștri pe simpla bănuială instinctivă că n-aș fi amantul destul de fidel al sacrei noastre Constituțiuni. De ce adică astăzi, la bătrânețe, să nu fiu leal, să nu le dau dreptate oamenilor, aratând pe față de ce sentimente sunt animat față de actuala organizare de stat? De ce să nu arăt lumii cum am văzut eu împrejurările sociale și politice la care am asistat și ca istoric, nu numai ca simplu comediante. Și deși mamelucărimea mă va huidui în unison, poate să am norocul ca în mulțimea lumii cinstite, inteligente și dezinteresate, să găsesc câteva aprobări, care să mă plătească cu prisos de necazurile înlungatei mele proscripțiuni. În o scrisoare precedentă către același (9 decembrie 1907), Caragiale anunțase intenția de a scoate o foaie săptămânală în sensul broșurii 1907, cu încrederea că, acum, scrisul său, dezvelind ticăloșia politicienilor, ... Vasile Alecsandri - Oprişanul I Colo-n țara muntenească, Țară dulce, românească, Ca și cea moldovenească, În oraș, la București Sunt curți nalte și domnești, Iar în curți o sală mare Unde șede la prânzare Mihnea-vodă cel cruntat De boieri înconjurat. ,,Boieri mari, boieri de rând! (Zice domnul închinând) Toți mâncați, cu toții beți Și cu bine petreceți; Numai unul poftă n-are De băut și de mâncare, Cantar Slutul, armaș mare! Ori bucatele nu-i plac, Ori de noi nu-i este drag!" Boierimea-ncet râdea, Iar Cantarul răspundea: ,,Alei! doamne Mihnule, Mihnule netihnule! [1] Alei! tu, stăpânul meu, Lumina-te-ar Dumnezeu! Bucatele tale-mi plac Și de oaspeți îmi e drag, Dar unde s-au pomenit, S-au văzut și auzit Două săbii într-o teacă, Doi domni în țară săracă? Măria-ta-n București, Oprișanu-n Stoienești! Ce-am văzut la Oprișanul N-am văzut nici la sultanul, Că el are-n câmp, la soare, Mii și sute de mioare... Ies în vară fătătoare; Berbeci are sute-ntregi, Cu cozile pe telegi, Și ciobani tot înarmați, Cu postavuri îmbrăcați, De nu crezi că sunt ciobani, Ci chiar neaoși căpitani. Nu mi-e ciudă de asta ... Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni ... drumul pe calea pedantismului cailor neînvățați, ce își zic literatori, de calcă fără frâu peste toate lexicoanele lumii și peste logică, pentru a îmbogăți sistemele d-voastră. D-voastră ați introdus în România patosul declamațiilor reci, argumentația pentru un pahar de apă, tomuri pentru descoperirea unei reguli de gramatică ... Ioan Slavici - Cine pleacă%3F Cine pleacă? de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Cine pleacă?,â€� în Apărarea Națională, III (1902), nr. 85 (18 Aprilie), p. 1. Călare pe armăsar sirep, cu capul ridicat și cu buzduganul în mână, gata în fie-care clipă să se încaere în luptă, și să-șÄ pună viața în joc, - așa ni-l închipuim, căcÄ așa-l scim pe barbarul medieval – e omul stăpânit de un singur gând: că el este el însuși, singur în felul lui, maÄ presus de toțÄ și de tĂ³te, și că i se cuvine să-Ä țină în supunere pe toțÄ și tĂ³te să le stăpânĂ©scă. Intrupare a egoismului nelimitat, el e rîvnitor, nesățios în poftele luÄ și desfrînat în satisfacerea trebuințelor sale. Aspru și nemilos, el calcă în piciĂ³re orÄ în copitele calului sĂ©Å holdele semÄ•nate de alțiÄ, rumpe, frînge, dărâmă orÄ dă pradă foculuÄ bogățiile, pe care nu le pĂ³te lua cu sine, schingiuesce și omĂ³ră pe ceÄ ce nu vor să i se dea robÄ, îșÄ consideră soția ca sclavă, e gata să intre în luptă și cu frațiÄ, și cu fiiÄ, și cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMBOGĂȚIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru ÎMBOGĂȚI. ... ÎMBOGĂȚÍRE , îmbogățiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) îmbogăți și rezultatul ei . - V. îmbogăți ... ÎNAVUȚÍ , înavuțesc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) îmbogăți ( 1 ) . - În + avut ( după îmbogăți ÎMBOGĂȚÍT , - Ă , îmbogățiți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care a acumulat bogății ; bogat . 2. ( Despre lucruri concrete sau noțiuni abstracte ) Care a devenit mai numeros , mai cuprinzător , mai complex ; ... ÎNSTĂRÍ , înstăresc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) îmbogăți CÂȘTIGÁT , - Ă , câștigați , - te , adj . 1. Care a fost obținut de cineva . 2. ( Despre oameni ) Care s - a ales cu un folos ( din ceva ) , care și - a îmbogățit cunoștințele , ... A reproduce un desen sau o schiță cu ajutorul hârtiei de calc . 2. A forma cuvinte sau expresii noi ori a îmbogăți ... Despre țesuturi , oase , leziuni pulmonare etc . ) A se întări prin depuneri de săruri de calciu . 2. ( Despre diverse substanțe ) A se îmbogăți ... CHIABURÍ , chiaburesc , vb . IV . Refl . ( Rar ) A deveni chiabur ; p . gener . a se îmbogăți CHIVERNISÍT , - Ă , chivernisiți , - te , adj . ( Pop . și fam . ) Care are o situație materială bună ; pricopsit , căpătuit ; înstărit , îmbogățit . - V. ... a învălui . 2. Tranz . A pune stăpânire ; a cuceri . 3. Refl . A - și mări averea ; a se îmbogăți . III. Tranz . 1. ( Despre corpuri ) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale ; a ocupa . 2. ( Despre numere ) A ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||