|
|
||
Vezi și:INTRA,
PARVENI,
TREZI,
ÎMBĂTA,
ÎMPLINI,
AJUNGERE,
AMAN,
ANEMIA,
ARUNCA,
BĂTAIE
... Mai multe din DEX...
AJUNGE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. AJÚNGE, ajúng, vb. III. I. 1. Intranz. A se afla într-un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum; a sosi. * Expr. A ajunge departe = a răzbi prin greutăți și a atinge scopul dorit. A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată. ** Intranz. și tranz. A atinge (o limită în timp), a apuca (o anumită vreme). 2. Tranz. A întâlni, venind din urmă, o ființă sau un vehicul în mișcare; a prinde din urmă. * Expr. A-l ajunge pe cineva zilele = a îmbătrâni. ** Fig. A egala pe cineva. 3. Tranz. A nimeri, a lovi pe cineva sau ceva. ** Fig. (Despre un neajuns) A da peste... ** Fig. (Despre o stare sufletească) A cuprinde, a răzbi. 4. Intranz. A se întinde până la...; a atinge. ** A reuși să atingă ceva situat sus sau departe. * Expr. A nu-i ajunge (cuiva nici) cu prăjina la nas, se zice despre un om înfumurat. 5. Intranz. (Despre prețuri; p.ext. despre mărfuri) A atinge un anumit nivel. II. 1. Refl. A se întâlni, a se împreuna, a se uni. ** Fig. A se înțelege, a se învoi. 2. Intranz. A realiza, a împlini. A ajunge la un rezultat. ** Intranz. și tranz. A fi în situația de a... 3. Intranz. A deveni. * Expr. A ajunge rău = a decădea. A ajunge bine = a dobândi succese; a reuși, a izbuti. A ajunge pe mâinile cuiva = a fi la discreția cuiva. ** Intranz. și refl. (Peior.) A parveni. III. Intranz. și refl. A fi în cantitate suficientă. * Expr. (Tranz.) A-l ajunge (pe cineva) mintea (sau capul) = a se pricepe, a ști ce e de făcut. - Lat. adjungere "a uni, a lipi".Sursa : DEX '98 AJÚNGE vb. v. conveni, înțelege, învoi.Sursa : sinonime AJÚNGE vb. 1. a sosi, a veni, (livr.) a accede, (înv.) a merge, (grecism înv.) a proftaxi. (A \~ la timp.) 2. v. sosi. 3. a apuca, a prinde. (Se grăbește să \~ trenul.) 4. a prinde, (înv. și pop.) a sosi, (prin Olt.) a scurta. (Mergeţi, vă \~ din urmă.) 5. v. întinde. 6. a da, a ieși. (Drumul \~ în sat.) 7. a-i veni, ( (reg.) a-i bate. (Iarba îi \~ până la mijloc.) 8. a răzbate, a răzbi, a străbate. (Strigătul \~ până la el.) 9. v. surprinde. 10. a atinge, a izbi, a lovi, a nimeri, a ochi, a pocni, (pop.) a păli, a picni, (reg.) a tâlni, (Transilv.) a tălăli. (Glonțul \~ iepurele.) 11. a deveni, (livr.) a accede, (înv.) a încăpea, a purcede, a sosi. (A \~ domn, vornic.) 12. v. veni. 13. a deveni, a ieși. (A \~ doctor.) 14. a(-și) atinge, a(-și) îndeplini, a(-și) înfăptui, a(-și) realiza. (Și-a \~ scopul.) 15. a parveni, (înv.) a prinveni. (A \~ să priceapă mai exact cele întâmplate.) 16. v. egala. 17. a intra, a încăpea. (Bunurile au \~ pe mâna lui.) 18. a ține. (Alimentele ne vor \~ două luni.) 19. v. îmbogăți. 20. v. răzbi.Sursa : sinonime AJÚNGE interj. atât!, basta!, destul!, gata!, isprăvește!, încetează, punct!, sfârșește!, stai!, stop!, termină!, (reg.) halt, (fam. și peior.) ho!Sursa : sinonime ajúnge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ajúng, 1 pl. ajúngem, imperf. 3 sg. ajungeá, perf. s. 1 sg. ajunséi, 1 pl. ajúnserăm; part. ajúnsSursa : ortografic A SE AJÚNGE mă ajúng intranz. (despre ființe, obiecte în mișcare) A trece concomitent prin același loc, continuându-și drumul în direcții opuse; a se întâlni. /<lat. adjungereSursa : NODEX A AJÚNGE ajúng 1. intranz. I. 1) A fi într-un anumit loc după parcurgerea unei distanțe; a sosi; a veni. \~ la serviciu. \~ la gară. * A-i \~ cuiva cuțitul la os a nu mai putea răbda o stare de lucruri. \~ departe a obține multe succese în viață. \~ la mal (sau la liman) a atinge scopul dorit, înfruntând multe greutăți. 2) A atinge o limită în timp. \~ până la iarnă. \~ la bătrânețe. 3) A atinge un anumit nivel. Temperatura ajunge până la 300 sub zero. 4) A se răspândi, venind de departe; a parveni. 5) A fi în cantitate suficientă. Ajunge umezeală pentru grâne. 6) A începe să fie; a deveni. \~ actor. 7) depr. A obține pe căi necinstite o situație materială nemeritată; a se căpătui; a parveni. * \~ de râsul lumii a se face de batjocură. \~ de pomină a-și face reputație proastă. \~ la sapă de lemn a sărăci complet. \~ pe drumuri a) a pierde orice sursă de existență; b) a rămâne fără adăpost; c) a rămâne orfan. \~ pe mâinile cuiva a ajunge la discreția cuiva. II. (împreună cu unele substantive precedate de prepoziția la formează locuțiuni verbale având sensul substantivului cu care se îmbină): \~ la concluzia a conchide. \~ la convingerea a se convinge. 2. tranz. 1) (ființe, mijloace de transport) A prinde venind din urmă. 2) (obiecte sau ființe situate sus departe) A reuși să atingă (întinzându-se). 3) fig. A aduce la același nivel; a egala. 4) A traduce în viață; a transforma în fapt. A-și \~ scopul. 5) fig. (despre sentimente, senzații, stări etc.) A cuprinde pe de-a întregul; a răzbi; a pătrunde. * A-l \~ mintea (sau capul) a se pricepe. /<lat. adjungereSursa : NODEX ajúnge (-g, -ns), vb. - 1. (Refl.) A coincide, a avea aceleași păreri. - 2. A întîlni, venind din urmă (sens spațial). - 3. A atinge o limită în timp (sens temporal). - 4. A atinge un punct determinat. - 5. A deveni, a ajunge. - 6. A deveni ceva, sau cineva. - 7. A fi de-ajuns, suficient. - 8. (Refl.) A se mulțumi cu ceva, a se descurca. - 9. (Refl.) A se pune la zi. - Mr. a?ung (a?umsu, a?unită), megl. jung (jungiri). Lat. adi?ng?re (Pușcariu 50; Candrea-Dens., 33; REW 171; DAR); cf. it. aggiungere, aggiugnere, v. prov. ajonher, v. fr. ajoindre, ([adjoindre), sp. (adjungir). - Der. ajungător, adj. (suficient, destul); ajuns, adj. (care s-a îmbogățit, bogat); ajuns, s.n. (ajungere; suficiență); neajuns, s.n. (inconvenient, defect; pagubă, detriment).Sursa : etimologic ajunge, ajung v.r. a accede la o poziție socială superioară originii, a parveni (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)Sursa : DLRLC Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AJUNGERezultatele 1 - 10 din aproximativ 845 pentru AJUNGE. Alexandru Macedonski - Rondelul ajungerii la cer ... Alexandru Macedonski - Rondelul ajungerii la cer Rondelul ajungerii la cer de Alexandru Macedonski În cer s-ajunge dintr-un salt, Sau nu s-ajunge-n veci de veci... Te-aruncă-n el un cântec-nalt, În care-al vieții plâns îneci. Spărgând fluidicul său smalt, Ca o săgeată de ... sfârșit asalt Sub jar de patimi când te pleci, În al tău suflet când n-ai alt Decât fiorii dulci și reci... -- În cer s-ajunge Dimitrie Anghel - Preludiu (Anghel) ... de intuiția ciudată ce o au unii pentru sonoritatea intimă a cuvintelor, dacă e aruncată în fraze zvîrlite la întîmplare, nu-și pot ajunge scopul. Artistul are la îndemîna lui sufletele, el știe să puie degetul pe struna care va face prin simpatie să vibreze struna altui suflet, el ... o lacrimă. Dacă sînt în adevăr înzestrat cu unele din aceste calități, voi încerca și, cu note de duioșie ori accente de revoltă, poate voi ajunge să trezesc simpatii care dorm latente, să fac multor din contimporanii mei să le pară rău de pornirile lor barbare și de multe ori antropofage ... val obosit și vor stropi fața acelora ce se vor pleca peste adîncul acesta zbuciumat și, prelingîndu-se de-a lungul feței, vor ajunge la marginea gurii celor mulți cari vor înțelege, în sfîrșit, că gustul acestor lacrimi sărate sînt gemene cu lacrimile lor și că deci cu toții ... un frate, precum firul de iarbă simte alături un alt fir de iarbă care odrăslește în fiecare primăvară, luptă, își face evoluția fatală anotimpurilor și-ajunge Nicolae Filimon - Omul de piatră ... cu care poate să treacă gîrla; însă cine aude și va spune cuiva, acela să se facă de piatră pînă la genuchi. După ce va ajunge la împărăție, trebuie să se facă un cerb de aur și să intre într-însul ca să ajungă în odaia împărătesei și să o fure ... Ion Luca Caragiale - Nedescifrabil ... se răspunde să plece pe loc înapoi la post. Alte trei luni de drum înapoi. N-apucă s-ajungă la Tobolsk și o stafetă îl ajunge de pe urmă. Îndărăt, la Petersburg. Cum ajunge, cere iar audiență, și iar e trimes urgent înapoi la post. Alte trei luni pe drum. Și iar o stafetă, și iar îndărăt peste Ural ... Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele Fata cu pieze rele de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. El avea doisprezece feciori. Când se punea la masă, copiii stau împrejuru-i cunună deplină. El era totdauna cu voie-bună, fiindcă vedea că trebile îi merg strună. Împărații, vecinii lui, râvnea la traiul lui cel ticnit. Vezi că și el era bun la inimă, și nu se supăra întru nimic pe popor, și nu asuprea pe văduvă, nici pe siriman. Adecă, de! nimeni nu știa ce vierme îl rodea la inimă și pe dânsul. Ar fi dorit, boieri d-voastră, să aibă și o fată barim, la atâția feciori. Și mai una, și mai alta, dete Dumnezeu în cele din urmă de i se împlini și această poftă a inimei: nevasta lui, împărăteasa, rămase grea și peste nouă luni făcu o fată, frumoasă, de seamăn pe lume n-avea. De unde se aștepta acum împăratul ca să fie pe deplin fericit, ași! unde? iaca se adeveri și la dânsul, ca la toată lumea asta păcătoasa, povestea cântecului: În lume născut, Nimeni n-a stătut ... Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova ... ne lămuri și ajuta în scoposul călătoriei noastre. Prânzul fu vesel pe cât noaptea de pe Prut fusese urâtă; baronesa, încântată de a ajunge la țelul călătoriei sale, primi mulțumirile noastre pentru necazurile ce-i pricinuisem: ea se mulțumi cu atâta pentru cheltuielile trăsurii , iertându-ne numai a ... a moldovenilor, această inimă pe palmă deschisă ce se înduioșește la orice nenorocire, care acest miros pătimașii îl simt încă până a nu ajunge la graniță?... Oare pentru că și noi suntem fără de noroc, și că numai nenorociții lumii ghicesc durerea nenorocirii? Al doilea este a judeca ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei Complotul bubei de Bogdan Petriceicu Hasdeu "Descrierea pe care anticii ne-au lăsat-o despre leproși provoacă orare. În 1321 acești nenorociți ajunseră să creadă că, dacă s-ar găsi un mijloc de a transmite întregii lumi oribilul flagel de care erau contaminați, ar putea și ei să ajungă la ranguri înalte..." CIBRARIO I Era-ntr-o bătrână pădure, Din care vrăjmașa secure Nu smulse o creangă de brad: P-o stâncă de fulger crăpată, P-o râpă de șerpi îmbălată, P-o beznă cu fundul în iad. În cuibul acei văgăune Precum într-o cronică spune Din secolul patrusprezeci - A fost o petrecere mare: Leproșii din mii de hotare Veniră pe mii de poteci. Vedeai o icoană grozavă! Tot bube, pocnind de otravă, Pe brațe, pe coapse, pe frunți! Otrepuri, de mult închegate, Lipite pe răni destupate, Ca niște oribile punți! Obrajii lor - cronica spune Păreau ca un foc de tăciune Cu spuză-nvelit împrejur, Când negrul cu roșul s-alungă, Trecând pe de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă se-ntreabă: Cum merge și ce- ... Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) Muncitorul de Cezar Bolliac Informații despre această ediție „Cînd mă născui în lume, murise al meu tată ; Căci mult el se luptase cu iasma încruntată Ce-i zice Sărăcia ! El locuia cu dînsa din frageda-i junie ; Și s-a luptat, sărmanul, cu multă bărbăție ; Dar, vai ! l-a-nvins pustia ! Bătrîn de june încă, iertatul meu părinte Cătă la cer și zise : — «Oh ! Fie-ți milă, sfinte, De bietul muncitor !» Atunci veni la dînsul trimisul ce desface Și-i zise : «Ia-ți iertarea : ești liber ; du-te-n pace La bunu-ți Creator !» Și biata maică-atuncea, în lacrimi și sudoare, Cu mine-nsărcinată, privea la el cum moare. Apoi groapa-i săpă... Fără nimic de hrană rămase-n văduvie, Și nu putea să lupte cu iasma Sărăcie, Ce și mai rău turbă... Puțin după aceasta, în ziua sorocită, Prin munci m-aduse-n lume, flămîndă, părăsită, Săraca măiculiță ! Plîngea pe două paie pe care mă născuse ; Căci n-avea fașe, mica ; acum întîi făcuse ; N-avea nici cîrpuliță ! Apoi vărsa ea lacrimi cu mult și mai amare, Văzînd că-i seacă pieptul, că ... Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" ... ntr-un noroc. Astfel sunt și eu; ca dânsul totdeauna rătăcit. Ca să nu-l pierd, lăsând drumul, poate când l-am nimerit. Apoi nu ajunge-atâta, ci și chiar când mă pornesc A lucra cu hotărâre, pe un plan ce îmi croiesc, Nu pot păzi cuviința, nici c ... Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu) ... fac demagoghii, Ce, îmbătați de fumul Atotputerniciei, Umblă ș-înșală lumea Cu jertfe, mîglisire Sub fățăria Blîndeței, omeniei Și facerii de bine, Cît izbutesc d-ajunge Aleși să stăpînească ; Îndată dau de față Cumplita tiranie, Cheamă pre înțeleșii Ministri să slujească. A lor deșertăciune. Adun, ascund comori Din biruri ... Vasile Alecsandri - Bogdan I Lăpușneanul cel cumplit [1] Stă pe scaun poleit. Curtea-i plină de boieri, Vornici, hatmani, vistieri Ce se-nchină Domnului Și se tem de ura lui Că ura lăpușnănească E peire boierească. [2] Iată, mări, că deodată Un luceafăr se arată Cu chip vesel și domnesc Și cu mersul voinicesc! Cine-i mândrul tinerel, Care-i tras printr-un inel? E Bogdanul cel glumeț Și la luptă îndrăzneț, Și de carte cărturar Și de arc bun săgetar. El în sală-naintează Și la Domnu-ngenunchează, Apoi zice: ,,Mă rog ție, Taică, Doamne din domnie, Voie dă-mi să iau soție Ursita ce-mi place mie. Ea nu-i fată de-mpărat Și-i chiar de litean bogat Și de lege lepădat, Da-i fecioară ca o stea, Mândră ca o păsărea, Dulce ca o floricea, Și sufletul meu o vrea!" Lăpușneanul se-mblânzește Și din gură-așa grăiește: ,,Dragul tatei, mergi cu bine, Voie tu ai de la mine!" Astfel zice și-l sărută Ca pe-o floare-n sân crescută, Și pocloanele-i gătește Și pe cale mi-l pornește Cu o sută de nuntași, Toți aleși din tabarași. II Nuntașii încălecau, Cu Bogdan ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AJUNGERezultatele 1 - 10 din aproximativ 159 pentru AJUNGE. ... atare ) ; a se introduce , a se băga . 2. Fig . A pătrunde , a se vârî , a ajunge la . . . A intra în amănunte . 3. A participa , a se băga , a se amesteca ; a lua ... străbate . Acul intră în pânză . Lumina intră pe fereastră . 2. Fig . A - și face loc , a se strecura ; a ajunge în . . . 3. A avea loc ; a încăpea . Cartea intră în servietă . 4. ( Despre materiale ) A fi necesar , a ... apă = a ) ( despre țesături sau obiecte textile ) a - și micșora dimensiunile la muierea în apă ; b ) ( despre oameni ) a ajunge într - o situație neplăcută , grea . 6. ( Despre o lege , un pact etc . ; în expr . ) A intra în vigoare = a căpăta putere ... ... PARVENÍ , parvín , vb . IV . Intranz . 1. A ajunge , fără merite deosebite , prin mijloace neoneste sau printr - un concurs favorabil de împrejurări , la o bună situație materială , politică sau socială ; a pătrunde ... socială înaltă ; a se ajunge . 2. ( Franțuzism ) A reuși , a izbuti . 3. ( Despre știri , scrisori etc . ) A ajunge ... stare de reverie , de leșin etc . ) . 3. Refl . și tranz . A deveni sau a face să devină conștient , a ajunge sau a face să ajungă , să înțeleagă , să - și dea seama de realitate , de adevăr ; a ( se ) dumeri , a ( se ... ... ÎMBĂTÁ , îmb ? t , vb . I . 1. Refl . și tranz . ( fact . ) A ajunge sau a face pe cineva să ajungă în starea de beție , a ( se ) ameți cu băutură ; a ( se ) chercheli ... ... ÎMPLINÍ , împlinesc , vb . IV . 1. Tranz . A atinge vârsta de . . . 2. Refl . ( Despre timp sau măsuri de timp ) A ajunge la soroc , a se scurge , a trece în întregime , a expira . 3. Tranz . A face să fie ... Refl . ( Despre ființe ) A se dezvolta ; a se îngrășa . 5. Tranz . și refl . A aduce sau a ajunge la îndeplinire , a ( se ) realiza , a ( se ) îndeplini . 6. Tranz . A achita , a plăti . 7. Tranz . ( Reg ... ... AJÚNGERE s . f . ( Rar ) Faptul de a ( se ) ajunge . - V. ajunge ... AMÁN interj . , subst . 1. Interj . ( Înv . ) Îndurare ! iertare ! 2. Subst . ( În expr . ) A fi ( sau a ajunge ) la aman = a fi ( sau a ajunge ... ANEMIÁ , anemiez , vb . I . Refl și tranz . A ajunge ARUNCÁ , arúnc , vb . I . 1. Tranz . A face ca ceva ( rar cineva ) să ajungă la o distanță oarecare , imprimându - i o mișcare violentă ; a azvârli . 2. Tranz . a împrăștia sămânța pentru a semăna . 3. Tranz . A îndepărta ceva rău , nefolositor ; a lepăda . 4. Tranz . A răspândi lumină , umbră etc . 5. Tranz . Fig . A face ca cineva să ajungă într - o anumită situație ( rea ) . 6. Intranz . A da cu ceva în cineva . 7. Refl . ( Pop ; în expr . ) A se arunca în partea cuiva = a semăna la chip sau la fire cu cineva ( din ... obiect ( cu mâna , cu ciocanul etc . ) 3. Zgomot ( ritmic ) produs de un motor sau de un mecanism în funcție . 4. Distanță până la care poate ajunge un proiectil , o săgeată etc ; felul cum trimite o armă proiectilul ; traiectoria unui proiectil ; p . ext . Distanță până la care poate ajunge vederea cuiva ; rază vizuală . 5. ( În legătură cu anumite fenomene ale naturii , a căror denumire determină sensul cuvântului ) a ) Suflare a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||