|
|
||
Vezi și:ÎNDELETNICIRE,
ÎNVÂRTI,
ȚINE,
?STA,
BOCITOR,
CĂRTURĂREASĂ,
CHIVUȚĂ,
COSMETICIAN,
FIERAR,
GHICITOR
... Mai multe din DEX...
ÎNDELETNICI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNDELETNICÍ, îndeletnicesc, vb. IV. Refl. A se ocupa cu ceva, a-și petrece vremea cu ceva. - Et. nec. Cf. %îndelete%.Sursa : DEX '98 ÎNDELETNICÍ vb. v. ocupa.Sursa : sinonime îndeletnicí vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. îndeletnicésc, imperf. 3 sg. îndeletniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. îndeletniceáscăSursa : ortografic A SE ÎNDELETNIC//Í mă \~ésc intranz. A-și petrece timpul de muncă sau cel liber; a se ocupa. \~ cu gospodăria. /în + sl. deletnicSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNDELETNICIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru ÎNDELETNICI. Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară" ... Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la ... în putință de a avea împărtășire de înaintirile intelectuale ce se fac în ambele principaturi. O foaie, dar, care, părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura națională, o foaie care, făcând abnegație de loc, ar fi numai o foaie românească și prin urmare s-ar îndeletnici cu producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune, această foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în literatura ... originale a conlucrătorilor foaiei; partea a doua va avea articole originale din celelalte jurnaluri românești. Partea a treia se va îndeletnici cu critica cărților nou ieșite în deosebitele provincii ale vechii Dacii. Partea a patra, numită Telegraful Daciei , ne va da înștiințări de cărțile ... Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ceasuri seara spre a intra în Moldova. Vremea era frumoasă, dar noaptea întunecată și drumurile grele. Fratele-meu da brațul baronesei, mergând dinapoia trăsurii; eu eram înainte cu călăuzul nostru, arătându-i vârfurile pistoalelor, căci mărturisesc că cugetam că sila făcută nouă de a porni noaptea era pentru a ne prăda pe graniță. Mergeam de mai multe ceasuri de-a lungul Prutului, picând de osteneală, când calul nostru pică în nisip; zadarnică fu truda de ... Gheorghe Asachi - Datine naționale Gheorghe Asachi - Datine naţionale Datine naționale de Gheorghe Asachi Preste toată fața pământului, atât de variată prin clime și producte, locuiesc oameni fericiți. Arșițele cocitoare a ecvatorului, ghețurile amorțitoare a polurilor nu-i îndeamnă a se strămuta aiure, deși, macar din auz, li sunt cunoscute țările mai frumoase și stâmpărate în care o climă paradisită răvarsă mană și plăcere. Di ce nu se oțărăște eschimoul de câmpiile coperite cu giulgiurea unui vecinic omăt și de noapte neîntreruptă de câteva luni? Etiopul di ce sufere săgetarea soarelui și se desfătează în miezul câmpiilor de arină? Pronia dumnezeiască au aprins în inima omului scânteia cea sfântă al amorului de patrie, care îl leagă cătră pământul unde au văzut lumina vieței, unde răposază părinții cătră carii dorește și el a uni a sa țărână. Ist sentiment, de Dumnezeu însuflat find împărtășit de mii conviețuitori a unei țări, au produs legătura cea puternică a naționalităței, care se nutră și se păstrează prin relighie, limbă, istorie, port și datine. Evenimentele au adeverit că un popor, de demult apus din orizonul politic, carele au știut păstra un asemene paladium, au triumfat ... Gheorghe Asachi - Limba și portul Gheorghe Asachi - Limba şi portul Datine naționale de Gheorghe Asachi Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației. Strămoșii noștri, venind din Italia în Dacia, purta tunica, toga, coiful și lancea, costium carele astăzi vedem numai pe icoanele sfinților. Patricii [1] noștri vorbea limba latină (sermo urbanus), plebeii acea rustică și peregrină, care limbă astăzi trebuie să o învățăm prin shoale. În acel costium și cu acea limbă, plini de virtute și curaj, dacoromanii învingea pre dușmani, mărea faima și marginele imperiei romane, zidea cetățile Ulpia Traiana, Munițipium Iassiorum, Severinul etc., deschidea minele de la Torda, Auraria, Baia și înarca peste Dunăre puntea cea ghigantică, a căria ruine pun pe lume în mirare. De atunce de câte revoluții s-au prefăcut limba și portul patriciilor? Căci din Colona Traiană vedem că costiumul plebeilor era precum este astăzi și di s-ar fi păstrat niscai papire (manuscrisuri) despre limba rustică, de bună seamă s-ar fi vederat limba noastră cea mai apropietă de dânsa. În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă căciula dacică și au înspătat burca caucazică, ... Grigore Alexandrescu - Polovraci ... de pietre, care, la lumina făcliilor, luau o formă de figuri omenești. Ici se vedea un grup de copii, ce părea a se îndeletnici la lucrările vârstei lor; mai încolo alte ființe care se împărtășeau de om și de hiare, fauni, sau silvani care se ascund după o coloană ... Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere) Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere) Tismana (Încheiere) de Grigore Alexandrescu Iată cea mai veche și mai măreață din toate mănăstirile de peste Olt. Începută de Radu al II-lea Basarab, la 1366, ea se săvârși de fiul său, Dan, și mult mai târziu se prefăcu de Neagoe Basarab, în semn de recunoștință că și-a găsit acolo scăparea când se afla gonit de Radu cel Mare, pentru găzduirea ce dăduse sfântului Nifon. Dar prietenul unui sfânt, religiosul și blândul Neagoe, n-avea trebuință de acestă nenorocire ca să înnoiască biserica. Oricum va fi, el a fost unul din prinții cei mai buni; dar virtuțile lui au pierit cu dânsul și n-au adus nici un bine statornic la nația în care au strălucit. Atât este de adevărat că calitățile personale nu pot aduce nici un folos temeinic, când toate lucrările se întemeiază pe voință, iar nu pe legi. "Când Marcu Aurelie muri, zice Chateaubriand  romanii se readânciră în relele năravuri cu o astfel de înfocare, încât i-ar fi luat cineva de oameni care și-au dobândit de curând libertaea, ei însă nu scăpaseră decât de virtuțile celor din urmă stăpânitori." Ca să zidească Tismana, ... Mihail Kogălniceanu - Un vis al lui Petru Rareș Mihail Kogălniceanu - Un vis al lui Petru Rareş Un vis al lui Petru Rareș de Mihail Kogălniceanu Petru v[odă], domn Moldaviei, poreclit Rareș și Majă, era fiiu bastard al lui Ștefan cel Mare. După moartea lui Ștefăniță vodă, fiiu a lui Bogdan vodă, întâmplată la Hotin în 14 ianuarie 1527, Adunarea obștească se strânsese pentru numirea unui nou domn. Alegătorii erau în mare neînțelegere, pe cine să puie cap țării, căci din familia lui Ștefan cel Mare nu rămăsese nici un urmaș știut, tragerea lui Petru Rareș nefiind încă cunoscută de nimene. Ambițiile private al boierilor celor mai mari erau, dar, cu totul întărtate; fieștecare, dupre obiceiul vechi și nou, se credea vrednic și vroia să ocupe tronul Moldaviei. În vreme când deosebiții pretendenți cu partidele lor erau să vie la arme, ca prin lupte sângeroase să hotărască cine era să fie stăpân, se arătă o femeie, muma lui Petru, cu un hrisov al lui Ștefan cel Bătrân, prin care el cunoștea pe fiiul ei de fiiu al său, iar pe maică-sa, fiind țărancă, o ierta de bir pe toată viața ei. Atunce urele dintre partizani se împăcară, ambițiile boierilor tăcură și toți, în conglăsuire, ... Constantin Negruzzi - Chelestina Constantin Negruzzi - Chelestina Chelestina de Constantin Negruzzi Chelestina, la 17 ani, era frumsăța ce întăi a Grenadii. Săracă de părinți, și clironoamă unei mari averi, ea trăie supt epitropie unui bătrân al ei moș, aprig și scump, acest moș să numie Alonț. El să îndeletnicĂ© toată ziua a-ș număra galbenii și toată noaptea a goni serenadile cari cânta supt fereștile Chelestinii. Scoposul lui Alonțu era ca să mărite pe această bogată clironoamă după don Enric, fiiul său, cari învăța de ani la Academie de la Salamanca și începusă acum a tălmăci pe Cornilius Nepos. Mai toți cavalerii Grenadii iubĂ© pe Chelestina: ei nu o putĂ© vidĂ© decât la bisărică și totdeauna bisărica la cari ea merge era plină de tinerii cei mai frumoși și mai vrednici de iubit. Dintre dânșii să deosăbe don Pedro; căpitan de cavalerii, fiind la vârsta de 20 de ani, nu bogat dar de bun neam, frumos, blând, cu duh și pre iubitori, el trage asupra sa ochii tuturor daniilor Grenadii, în vremi ci el nu să uita decât la Chelestina. Aceasta, cari pricepusă, începusă îarâș a căuta la don Pedro. Ei au pitrecut ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepţionismul în literatura română Decepționismul în literatura română de Constantin Dobrogeanu-Gherea Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții. Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul [1] Alții înțeleg prin pesimism o boală ... Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor Iluzii pierdute. Un întâi amor de Mihail Kogălniceanu Prefață și cu duh umilit că toate numele din aceste file sunt închipuite, că n-am înțeles pe nimene, că tot este obștesc și nimică personal. ILUZII PIERDUTE Într-o seară de iarnă sau de primăvară, zău nu ți-oi ști spune, pentru că nu sunt astronom, dar știu că era în mart, era adunată o mică societate alcătuită de tineri și de dame asemene tinere; este de prisos să spun că erau și frumușele. Această societate era în Iași, într-o uliță al căreia nume nu ți l-oi spune, fiindcă eu însumi nu-l cunosc. Știut este geograficește și statisticește că capitalia Moldaviei nu samănă în nimică cu celelalte capitalii blagoslovite de Dumnezeu. Iașii, oraș vestit prin feredeul turcesc, prin cârnații lui Carigniani, prin apa de la Păcurari, prin vorba nemțească a lui Regensburg și prin plăcintele răposatei madamei dumisale, prin ruinele lui Ipsilant, prin minunatele păpușe ce tot anul se văd ziua, iar de la Crăciun și până la lăsatul secului și noaptea, prin o berărie nemțească, prin lărgimea și frumuseța ulițelor, prin o fabrică de chipuri de ipsos, ... Alecu Russo - Holera Holera de Alecu Russo De o bucată de vreme încoace o amenințare înfricoșată se leagănă pe populațiile Europei. Ca și ciuma în timpurile trecute, ie, și mai mult decât ciuma, holera își întinde stăpânirea pe toate țărmurile, înfruntă toate climele și se joacă de toate pregătirile. Paza sau nepaza, răceala sau căldura, dieta sau năvala n-o cheamă, dar nici o alungă. Vine, se duce cu pricină și fără pricină, se întoarce neașteptat, zboară sau clocește... când își alege prada... când o iade-a valma. Moldova a văzut holera de două ori și n-o mai uită... ea, care a uitat ciuma, ea a avut-o veacuri... căci holera este legată cu cronicile timpului nou. Iar începe a se vorbi de grozavul rău prin preajma noastră; holera a bătut țara leahului, Galiția, se presupune pe unelocuri în țara neamțului. Teama a fost mare mai deunăzi și mult se lungise; holera a slujit de vorbă prin salonurile Ieșului. La acest prilej am auzit multă aducere-aminte a amânduror holere din Moldova. Din două sute de oameni, boieri și feciori ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎNDELETNICIRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ÎNDELETNICI. Genesa Capitol 46 Genesa 45 Genesa Capitol 46 1 Israel a plecat, cu tot ce avea. A ajuns la Beer-Șeba, și a adus jertfe Dumnezeului tatălui său Isaac. 2 Dumnezeu a vorbit lui Israel, într`o vedenie noaptea, și a zis: ,,Iacove! Iacove!`` Israel a răspuns: ,,Iată-mă!`` 3 Și Dumnezeu a zis: ,,Eu sînt Dumnezeu, Dumnezeul tatălui tău. Nu te teme să te pogori în Egipt, căci acolo te voi face să ajungi un neam mare. 4 Eu însumi Mă voi pogorî cu tine în Egipt, și Eu însumi te voi scoate iarăș de acolo; iar Iosif îți va închide ochii.`` 5 Iacov a părăsit Beer-Șeba; și fiii lui Israel au pus pe tatăl lor Iacov, cu copilașii și nevestele lor, în carele pe cari le trimesese Faraon ca să -l ducă. 6 Și-au luat și turmele și averile, pe cari le agonisiseră în țara Canaanului. Și Iacov s`a dus în Egipt, cu toată familia lui. 7 A luat cu el în Egipt pe fiii lui și pe fiii fiilor lui, pe fiicele lui ... Genesa Capitol 47 Genesa 46 Genesa Capitol 47 1 Iosif s`a dus să înștiințeze pe Faraon, și i -a spus: ,,Frații mei și tatăl meu au sosit din țara Canaan, cu oile și boii, și cu tot avutul lor; și sînt în ținutul Gosen.`` 2 A luat pe cinci din frații lui, și i -a adus înaintea lui Faraon. 3 Faraon a întrebat pe frații lui Iosif: ,,Cu ce vă îndeletniciți?`` Ei au răspuns lui Faraon: ,,Robii tăi sînt păstori, cum erau și părinții noștri.`` 4 Și au mai zis lui Faraon: ,,Noi am venit ca să locuim o vreme aici în țară, pentrucă nu mai este pășune pentru oile robilor tăi, și este o mare foamete în țara Canaanului; îngăduie dar robilor tăi să locuiască în ținutul Gosen.`` 5 Faraon a zis lui Iosif: ,,Tatăl tău și frații tăi au venit la tine. 6 Țara Egiptului este deschisă înaintea ta; așează pe tatăl tău și pe frații tăi în cea mai bună parte a țării. Să locuiască în ținutul Gosen; și dacă găsești printre ei oameni destoinici, pune -i în fruntea turmelor mele.`` ... Leviticul Capitol 20 Leviticul 19 Leviticul Capitol 20 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Spune copiilor lui Israel: ,Dacă un om dintre copiii lui Israel sau dintre străinii cari locuiesc în Israel, dă lui Moloh pe unul din copiii lui, omul acela să fie pedepsit cu moartea: poporul din țară să -l ucidă cu pietre. 3 Și Eu Îmi voi întoarce Fața împotriva omului aceluia, și -l voi nimici din mijlocul poporului său, pentrucă a dat lui Moloh pe unul din copiii săi, a spurcat locașul Meu cel sfînt, și a necinstit Numele Meu cel sfînt. 4 Dacă poporul țării închide ochii față de omul acela, care dă lui Moloh copii de ai săi, și nu -l omoară, 5 Îmi voi întoarce Eu Fața împotriva omului aceluia și împotriva familiei lui, și -l voi nimici din mijlocul poporului lui, împreună cu toți cei ce curvesc ca el cu Moloh. 6 Dacă cineva se duce la cei ce cheamă pe morți și la ghicitori, ca să curvească după ei, Îmi voi întoarce Fața împotriva omului aceluia, și -l voi nimici din mijlocul poporului lui. 7 Voi, ... 2 Imparati Capitol 21 2 Imparati 20 2 Imparati Capitol 21 1 Manase avea doisprezece ani cînd a ajuns împărat, și a domnit cincizeci și cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Hefțiba. 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, după urîciunile neamurilor pe cari le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 3 El a zidit din nou înălțimile, pe cari le dărîmase tatăl său Ezechia, a ridicat altare lui Baal, a făcut un idol al Astarteei, cum făcuse Ahab, împăratul lui Israel, și s`a închinat înaintea întregei oștiri a cerurilor și i -a slujit. 4 A zidit astfel altare în Casa Domnului, măcar că Domnul spusese: ,,În Ierusalim Îmi voi pune Numele.`` 5 A zidit altare întregei oștiri a cerurilor în cele două curți ale Casei Domnului. 6 Și -a trecut pe fiul său prin foc; se îndeletnicea cu ghicirea și vrăjitoria, și a ținut la el oameni cari chemau duhurile și ghiceau viitorul. A făcut din ce în ce mai mult ce ... Psalmii Capitol 131 Psalmii 130 Psalmii Capitol 131 1 (O cîntare a treptelor. Un psalm al lui David.) Doamne, eu n`am o inimă îngîmfată, nici priviri trufașe, nu mă îndeletnicesc cu lucruri prea mari și prea înalte pentru mine. 2 Dimpotrivă, sufletul îmi este liniștit și potolit, ca un copil înțercat, care stă lîngă mamă-sa; da, sufletul meu este ca un copil înțercat. 3 Pune-ți nădejdea în Domnul, Israele, de acum și pînă în veac! Psalmii 1 Corinteni Capitol 7 1 Corinteni 6 1 Corinteni Capitol 7 1 Cu privire la lucrurile despre cari mi-ați scris, eu cred că este bine ca omul să nu se atingă de femeie. 2 Totuș, din pricina curviei, fiecare bărbat să-și aibă nevasta lui, și fiecare femeie să-și aibă bărbatul ei. 3 Bărbatul să-și împlinească față de nevastă datoria de soț; și tot așa să facă și nevasta față de bărbat. 4 Nevasta nu este stăpînă pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpîn peste trupul lui, ci nevasta. 5 Să nu vă lipsiți unul pe altul de datoria de soți, decît doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul și cu rugăciunea; apoi să vă împreunați iarăș, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpînirii voastre. 6 Lucrul acesta îl spun ca o îngăduință; nu fac din el o poruncă. 7 Eu aș vrea ca toți oamenii să fie ca mine; dar fiecare are dela Dumnezeu darul lui: unul într`un fel, altul într`altul. 8 Celor neînsurați și văduvelor, le spun că este bine pentru ei să rămînă ca mine. 9 Dar dacă ... 1 Timotei Capitol 4 1 Timotei 3 1 Timotei Capitol 4 1 Dar Duhul spune lămurit că, în vremile din urmă, unii se vor lepăda de credință, ca să se alipească de duhuri înșelătoare și de învățăturile dracilor, 2 abătuți de fățărnicia unor oameni cari vorbesc minciuni, însemnați cu ferul roș în însuș cugetul lor. 3 Ei opresc căsătoria și întrebuințarea bucatelor, pe cari Dumnezeu le -a făcut ca să fie luate cu mulțămiri de către ceice cred și cunosc adevărul. 4 Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună: și nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulțămiri; 5 pentrucă este sfințit prin Cuvîntul lui Dumnezeu și prin rugăciune. 6 Dacă vei pune în mintea fraților aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Hristos Isus, fiindcă te hrănești cu cuvintele credinței și ale bunei învățături, pe care ai urmat -o pînă acum. 7 Ferește-te de basmele lumești și băbești. Caută să fii evlavios. 8 Căci deprinderea trupească este de puțin folos, pe cînd evlavia este folositoare în orice privință, întrucît ea are făgăduința vieții de acum și a celei viitoare. 9 Iată un cuvînt adevărat și cu ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNDELETNICIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru ÎNDELETNICI. ... ÎNDELETNICÍRE , îndeletniciri , s . f . Meserie , profesiune ; ocupație . V. îndeletnici ... împrejur , a se întoarce ( într - un spațiu îngust ) ; a se foi . 4. Tranz . și refl . Fig . ( Fam . ) A se îndeletnici cu afaceri ( dubioase ) ; a câștiga , a dobândi ceva , a profita ( pe căi lăturalnice ) de un concurs de împrejurări favorabile ... ... Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , a se preocupa neîntrerupt ( sau numai ) de . . . , a nu se lăsa de . . . 6. Intranz . și refl . A ... ... atitudine , a se ține , a se așeza sau a fi așezat într - un anumit fel . 2. A se îndeletnici , a se ocupa cu . . . ; a lucra la . . . ; a avea grijă de . . . 3. A fi fixat , prins în ... BOCITÓR , - OÁRE , bocitori , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care bocește . 2. S . f . Femeie care se îndeletnicește cu bocitul la înmormântări . - Boci + suf . - CĂRTURĂREÁSĂ , cărturărese , s . f . Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți . - Cărturar + suf . - CHIVÚȚĂ , chivuțe , s . f . ( Reg . ) Femeie ( de obicei țigancă ) care se îndeletnicește cu spoitul caselor cu COSMETICIÁN , - Ă , cosmeticieni , - e , s . m . și f . Persoană care se îndeletnicește cu cosmetica ( II 1 ) . [ Pr . : - ci - an ] - Cosmetică + suf . - FIERÁR , fierari , s . m . 1. Muncitor care se îndeletnicește cu prelucrarea la cald a fierului sau a altor metale ; faur ^2 , făurar ^2 , covaci , covali . 2. ( Adesea determinat prin " betonist " ) Muncitor specializat în fasonarea și în montarea armăturilor pentru betonul GHICITÓR , - OÁRE , ghicitori , - oare , s . m . și f . , GHICITOÁRE , ghicitori , s . f . 1. S . m . și f . Persoană care se îndeletnicește cu prezicerea viitorului ( II 2 ) . 2. S . f . Specie a literaturii populare , de obicei în versuri , în care se prezintă sub formă metaforică un obiect , o ființă sau un fenomen , cerându - se identificarea acestora prin asocieri logice ( II 1 ) ; cimilitură . - Ghici + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||