|
|
||
|
Vezi și:NARAMZAT,
ROȘIATIC,
ULTRAREACȚIONAR,
DRĂGUȚ,
NĂZDRĂVAN,
NAȘ,
PĂIENJENIT,
SĂRMAN,
STURLUBATIC,
ÎMPĂIENJENIT,
ÎNDEMÂNATIC
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului Ă:
A,
Â.
Ă - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. Ă s.m. invar. A doua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală medială, cu deschidere (4) mijlocie, nerotunjită (2)).Sursa : DEX '98 Ă, ă s. m. invar.Sursa : ortografic ă^1 (literă) s. m. / s. n., pl. ă/ă-uriSursa : DOOM 2 *ă^2 (sunet) s. m., pl. ăSursa : DOOM 2 Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 154 pentru Ă. Ion Luca Caragiale - Parlamentare ... ag Ă : Domnilor! urcându-mă la această tribună, îmi tremură toate încheieturile... Ischiuzar-Mehemet: Daca umbli toată noaptea la crailicuri. (Râsete și giumbușuri.) Zăuc-ag Ă : Lăsați-mă, domnilor, să-mi dezvoltez interpelarea. (În timpul acesta, prezidentul moțăie, iar unal din secretari il gâdilă pe la urechi cu un pai subțire ... la facerea lumii sunt 5415 ani; de la proorocul 1294; de la constituție o jumătate de an. Gianahet-Edin: Bravo! știe bine istoria. Zăuc - ag Ă : Vream să zic... Gianabet-Edin: Cănu știi ce să zici! (Râsete.) Zăuc-ag Ă : Rog Adunarea să nu mă mai zgândărească... Prezidentul simte festa ce-i joacă secretarul cu paiul... și-i trage două palme strașnice. Secretarul își formulează ... târg cu nasul tăiat, ca unul ce a făcut falsuri și ingerințe în Bulgaria cu ocazia alegerilor din urmă." Ministrul-președinte, Zavrac-pas Ă , vrea să ia cuvântul ca să răspunză la interpelare. Toată Adunarea îl oprește dându-i cu huideo! (Zgomot grozav pe toate băncile.) Asemenea se întâmplă ... discuției! Nu mai trebuie discuție!! Suntem luminați destul!!! Discuția se închide. Se pune la vot moțiunea lui Zăuc-agĂ . Votanți 140; unanimitate contra. Zăuc-ag ... Ioan Slavici - Barbaria modernă ... Român ar voi să jefuiască pe un EvreÅ orÄ să-l ciomăgĂ©scă, noÄ am sări să-l apÄ•răm pe Evreul năpăstuit: ce trebue Ă³re să facem, când Românul se află în miserie, când el e jefuit, el năpăstuit? Iubirea de Ă³meni nu cere ca să-l ajutăm și să-l apÄ•răm și pe el? Românul acesta e om al iubiriÄ de ordine, blajin și ... și intelectuală. Nu e numaÄ cestiune de ambițiune națională, ci tot odată și un intet[r]es general omenesc, ca un popor alcătuit din asemenea Ă³menÄ să se sporească, să se ridice prin cultură și să devie un factor hotărîtor în cercul înrîuririÄ luÄ firescÄ. Ce trebue Ă³re să simțim noi, când vedem, că RomâniÄ cu tĂ³tă munca, pe care o sÄ•vârșesc cultivând pământul cel maÄ mănos al țăriÄ lor ... cuvîntului este să sustiÄ, să sprijinesci, să încuragiezi, să nu combați pe față și fără sfială pe ceÄ ce trăesc din sÄ•ul altora. Dacă Ă³menÄ în înțelesul cel bun al cuvîntuluÄ sînt așa numițiÄ evreofiliÄ, iar nu stîrpituri de om, eÄ nu pe noÄ aÅ să ne ocărĂ©scă ... Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola ... repertorii, a căror listă e lesne de așternut.â€� Iată acum și câteva specimene din noul plagiat al documentalistului Zola. Goyau: En mourant Ă Rome, saint Pierre fut le suprĂȘme bienfaiteur et comme le second fondateur de cette ville: et si les oracles antiques qui pressentaient l’éternitĂ© du Capitole ont Ă©chappĂ© dans la suite des temps au reproche de mensonge, c'est Ă Pierre qu'ils durent cette fortune. En choisissant pour capitale d’un monde naissant la capitale d’un monde expirant, Pierre fit un coup de ... argent. A trois reprises la bouche demeura muette, les rides immobiles. “Le pape est vraiment mortâ€�, dit-il aux assistants. Zola: C’était d’abord saint Pierre, ignorant, inquiet, tombant Ă Rome par un coup de gĂ©nie, venant rĂ©aliser les oracles antiques qui avaient prĂ©dit l’eternitĂ© du Capitole. C’étaient les premiers papes, de simples chefs d’associations funĂ©raires... Immortale Dei, sur la constitution des Ă©tats; Libertas, sur la liberte humaine; Sapientiae, sur les devoirs des citoyens chr6tiensâ€� Rerum novarum, sur la condition des ouvriers... Le pape y constate la ... Ioan Slavici - Jidanii militanți ... credință să li-o spunem atât Jidanilor, cât și celor intrațÄ în simbria lor, că se înșĂ©lă. NoÄ RomâniÄ suntem un nĂ©m de Ă³menÄ, care are rost în lumea acĂ©sta, și lucrul acesta nu numaÄ noÄ îl simțim, ci tot o dată și ceÄ-lalțÄ îl sciÅ ... până la ziua, în care vom putea și noÄ să ne gândim, dacă e orÄ nu bine să-Ä socotim pe EvreÄ deopotrivă cu alțÄ Ă³menÄ. Azi nici că ne putem gândi la acĂ©sta. Nu vedem noÄ cele ce se petrec în Rusia, în Galiția, în Ungaria, în Austria ... chiar în Franța și în America: toțÄ de pretutindenÄ se căiesc de a-Ä fi socotit pe EvreÄ de o potrivă cu alțÄ Ă³menÄ, toțÄ se feresc de dânșii și ÄaÅ mÄ•surÄ, ca să-Ä țină departe. E Ă³re cu putință, ca tocmai noÄ, care am fost maÄ chibzuițÄ de-cât ceÄ-l’alțÄ, să ne perdem acum sărita!? Nu suntem noÄ de ... obștĂ©scă, ci să-șÄ întrebuințeze știința și deșteptăciunea spre a face prin o educațiune națională din sÄ•Ä â€“ nu Români, cÄ Ă Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie ... Ivireanul Cel ce va să se ispoveduiască să-l aducă să stea înaintea icoanei domnului nostru Iisus Hristos și să înceapă duhovnicul, carele va fi: Ă�Ă«ăÅ„âgÄ�Ăș Ă¡ăĂș Ä�Å™Ăș, ńňĂșżÄ� ćg, ăÅ„Ă¤Ä� Ä�îÄ›Ä�Ă«UÄ�, Ä�Ä‘iÄ�ähňg. După aceia: ăîÄ›gă Ä›# Ă¼Ä‡g să-l zică cel ce va să să ispoveduiască (de va ști carte), iar de nu va ști, să-l zică duhovnicul. Și ... părăsească, atunce îndată pleacă în genunche cel ce să ispoveduiaște și să-i citească duhovnicul molitvă. Deci, după ce-i va citi molitva, să zică: äîńňîÄ�Ăî gńň, Å„Ă«Å•âÅ•... Ä� Ä�Ăh și otpust. Atunce îl canonĂ©ște duhovnicul pre dânsul, după cumu-i va fi greșalele lui. Și de va avea acela multe păcate, îl ... ... maÄ mulțÄ dintre dînșiÄ aÅ fost nevoițÄ să intre în sîmbria capitaliștilor, care nu-Ä lasă să mĂ³ră de fĂ³me. MiliĂ³ne de Ă³meni aÅ ajuns ast-fel să trăiască numaÄ de az Ä pe mâine, muncind spre a spori bogățiile altora, sbătându-se în miserie ... teiul din pădurea de stejar, dacă grădinarul trebue să curețe pomiÄ de omiz Ä, de insecte, de păduchÄ, de rugină, de muschÄ și de burețÄ, Ă³meniÄ de stat trebue și eÄ să privegheze, ca ceÄ ce nu sînt în stare să trăiască din rĂ³dele proprieÄ muncÄ să nu pĂ ... va face vre-odată ceea-ce s’a făcut în Ungaria, în Galiția orÄ în Bucovina. NicÄ odată! E cestiune de iubire de Ă³menÄ să le-o spunem Evreilor acĂ©sta în fiecare z i pentru ca să nu-și facă ilusiunÄ deșerte. In mijlocul nostru ... putea nicÄ odată să trăiască cum trăiesc în Ungaria, îm Galiția orÄ în Bucovina, și trebue să-șÄ dee silința de a fi Ă³meni cinstițÄ și muncitorÄ și să iee parte la tĂ³te durerile și la tĂ³te bucuriile nĂ³stre, dacă in să aibă ... Ioan Slavici - Semitismul (1902) ... nduială, numaÄ prin alungarea lor a putut să fie restabilită. Chiar începutul viețiÄ naționale a Evreilor trebue să lase în mintea Ă³menilor cu judecată convingerea, că eÄ sunt un neam de Ă³menÄ, care nu sunt în stare să trăiască în pace și bună înțelegere. Urmărind îndelungata viață a poporului evreiesc, în deosebitele fase ale ... necurmată cu dușmanÄ maÄ puternicÄ de cât noÄ, vetrele părintescÄ, EvreiÄ și-aÅ petrecut viața risipițÄ și împinșÄ mereÅ de icÄ până colo ca nisce Ă³menÄ urgisițÄ, pentru care nicăierÄ pe fața pămÄ™ntuluÄ nu e loc de adăpost statornic. Nu e în Europa apuseană nicÄ un popor, care nu ... â€� Chiar aceia, carÄ îÄ apără pe EvreÄ, îÄ apără numaÄ pentru-că nu cum-va, alungați de alțiÄ, să vie la dĂȘnșiÄ. De ce Ă³re EvreiÄ le-aÅ fost tot-d’auna și le sunt și astă-zÄ tuturor atât de nesuferițÄ? Pentru că în eÄ lipsesce ceea-ce ... l face om în puterea cuvîntuluÄ. NoÄ, Ă³meniÄ adevărațÄ, suntem determinațÄ în faptele nĂ³stre maÄ mult de compătimire de cât de egoism. De ... Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu ... avem loc a reproduce mai mult decât următoarea mustră — trecerea cuirasierilor pe puntea plutitoare de la RĂ©milly: Bibescu: ...Droits sur leurs Ă©triers, enveloppĂ©s dans leurs grands manteaux blancs, les cuirassiers passent silencieux; ils semblent portĂ©s par les eaux. Deux feux, allumĂ©s sur chacune ... extrĂ©mitĂ©s du pont, Ă©clairent seuls de leur lumière blâfarde hommes et chevaux; leurs flammes se reflètent, d'une façon Ă©trange, dans les casques brillants des cavaliers et donnent Ă ce spectacle quelque chose de fantastiqueetc. Zola: ...Les feux brĂ»laient sur les deux rives... Debout sur les Ă©triers, serrant les guides, les cuirassiers passaient, passaient toujours, drapĂ©s dans leurs grands manteaux blancs, ne montrant que leurs casques tout allumĂ©s de ... ... unde se ivesce el, e neînduplecat restabilitor al buneÄ rînduielÄ. Mare a fost Vlad între mariÄ timpuluÄ sÄ•Å, și mai ales astă-Ă¥ i fie-care dintre noÄ trebue să fie mereÅ cu gândul îndreptatspre el, ca în tĂ³tă clipa să avem în vedere, că nu avem ... scă schimbul averilor, și stima generală nu i se cuvine celuÄ ce a sciut să adune miliĂ³ne, ci celuÄ ce ține mulțÄ Ă³meni în continuă și rodnică lucrare, sporesce bogățiile țărei și prin conducere înțelĂ©ptă și concurență onestă reduce prețurile și ușurĂ©ză traiul Ă¥ ilnic. Tot ast-fel meșteșugarul nu-șÄ exercită meseria, ca să trăiască maÄ ușor, ci ca prin producte solide să satisfacă în mod efectiv trebuințele ... putut să fim ruinațÄ economicește și să ne perdem cultura intelectuală, dar nu ne-am schimbat firea și nu putem să suferim în mijlocul nostru Ă³menÄ, carÄ trăesc secând puterile de viĂ©ță ale altora. Cu cât maÄ mult ne ridicăm prin cultură, cu atât maÄ vîrtos iese în noÄ ... dar între EvreiÄ din țara nĂ³stră uniÄ, carÄ s’aÅ hotărît a emigra, eÄ aÅ luat hotărîrea acĂ©sta numaÄ pentru că, ... Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung ... t) dlÅgopole i pa(k) dau Å¡tire do(m)nĂ¯etale za lukru(l) tu(r)Ä�ilo(r) kum amÄ auzi(t) èu kÅ Ä©pÅratu(l) au Ă¨Å¡i(t) de(n) sofĂ¯Ä™ Å¡i aimi(n)trÄ› nue Å¡i sÄ›u du(s) Ä© su(s) pre dunÅre ... do(m)nĂ¯etale de lukru(l) lu mahame(t) be(g) ku(m)u amÄ auzit de boÄ™ri Ä�e sÅntÄ medÅ¾Ă¯ja(Å¡) Å¡i de dženere-mĂ¯u negre kumu Ä™u da(t) Ä©pÅratu(l) slobozĂ¯e lu mahame(t) beg ... vo(s)tre i pa(k) spui do(m)nĂ¯etale ka ma(i) marele mĂ¯u de Ä�e amÄ Ä©cele(s) Å¡Ă¯eu eu spui do(m)nĂ¯etale jarÅ do(m)nĂ¯jata eÅ¡ti Ä©celeptÄ Å¡i aÄ�Ä›ste kuvi(n)te sÅ ... Ion Luca Caragiale - Două note ... abate cîteodată È™i un vultur, dar mai ales se strîng întotdeauna roiuri de muscuÈ›e să bîzîie pe creasta monumentului înfierbîntată de arÈ™iÈ›ă, Apele norilor, vînturile vremilor spală È™i zvîntă piatra nobilă de urmele acelor efemere, È™i ea rămîne tot curată ca mai-nainte. De clintit ... È™i facă un prag uniform la o sărmană colibă... Dar astea toate sunt elementele oarbe ale naturii, miÈ™cate de sus fără conÈ™tiinÈ›ă, de jos de o conÈ™tiinÈ›ă din cale-afară obtuză ori smintită... Însă a ciunti cu conÈ™tiinÈ›a limpedeÈ™i cu sînge rece o operă de ... Eminescu o lasă este, cu toate calităÈ›ile È™i defectele ei, ceva sfînt, fiindcă-n ea se întrupează pipăit, È™i pentru o viaÈ›ă mai durabilă chiar decît a neamului său întreg, gîndiri È™i simÈ›iri de veacuri ale acestuia, È™i de aceea, fără teamă ... s-o mai ciopleÈ™ti, după trecătorul tău gust È™i cu competenÈ›a ta discutabilă — discutabilă pentru că e negativă faÈ›ă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12904 pentru Ă. ... NARAMZÁT , - Ă , naramzați , - te , adj . ( Înv . și reg . ) Portocaliu ; roșu - deschis . [ Var . : narămzát , - ă , nerămzát , - ă , nărâmzát , - ă , nărânzát , - ă ... ROȘIÁTIC , - Ă , roșietici , - ce , adj . Care bate în roșu , în care predomină nuanța de roșu . [ Pr . : - și - a - . - Var . : roșiétic , - ă , roșiátec , - ă , roșátic , - ă , roșátec , - ă ... ULTRAREACȚIONÁR , - Ă , ultrareacționari , - e , adj . , s . m . și f . Reacționar ( ă ) înrăit ( ă ) , contrarevoluționar ( ă ) pătimaș ( ă ... DRĂGÚȚ , - Ă , drăguți , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Drăgălaș , frumușel , grațios ( ca înfățișare sau comportare ) ; iubit , drag . 2. S . m . și f . ( Pop . ) Iubit ... ... NĂZDRĂVÁN , - Ă , năzdrăvani , - e , adj . 1. ( În mitologia populară ; adesea substantivat ) Înzestrat cu puteri supranaturale ; spec . care are darul de a ști și prevesti ce ... de frumos , de interesant etc . ) . 3. Care se ține de pozne , care provoacă haz prin ceea ce spune sau face ; glumeț , poznaș , ghiduș . [ Var . : năzdraván , - ă , năzdrávăn , - ă , nezdrávăn , - ă ... NAȘ ^2 , - Ă , nași , - e , s . m . și f . 1. Persoană care ține în brațe pruncul în timpul botezului , devenind astfel rudă cu familia respectivă . 2. Nun ( ă ... ... PĂIENJENÍT , - Ă , păienjeniți , - te , adj . 1. Acoperit cu păienjeniș . 2. Fig . ( Despre vedere , ochi ) Lipsit de claritate ; încețoșat , tulbure . [ Pr . : pă - ien . - Var . : ( reg . ) păinjenát , - ă , păinjinít , - ă , painjenít , - ă ... SĂRMÁN , - Ă , sărmani , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Sărac ( 1 ) . 2. ( Înv . și reg . ) Orfan . 3. ( Adesea substantivat ; exprimă compătimire față de cineva sau de ceva ) Biet ... ... STURLUBÁTIC , - Ă , sturlubatici , - ce , adj . ( Pop . ) Nebunatic , neastâmpărat , zvăpăiat . [ Var . : ( reg . ) sturluibátec , - ă , sturlubátec , - ă , sturluibátic , - ă ... ÎMPĂIENJENÍT , - Ă , împăienjeniți , - te , adj . 1. Acoperit cu fire de păianjen , plin de păienjeniș . 2. Fig . ( Despre ochi ) Care nu mai distinge bine obiectele ; ( despre vedere ) lipsit ... ... ÎNDEMÂNÁTIC , - Ă , îndemânatici , - ce , adj . 1. Care execută bine și ușor orice muncă manuală ; iscusit , dibaci . 2. De care te folosești cu ușurință ; comod . 3. ( Înv . ) Potrivit ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||