|
|
||
|
Vezi și:APERTURĂ,
CLAPĂ,
GRILĂ,
PUPILĂ,
Ă,
ȘUBER,
ACȚIUNE,
AFLORIMENT,
AUTOCORĂ,
BANDEROLĂ,
BLIȚ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului DESCHIDERE:
DEȘCHIDERE.
DESCHIDERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DESCHÍDERE, deschideri, s.f. I. Acțiunea de a (se) deschide și rezultatul ei. ** (La șah) Primele mișcări cu care începe o partidă. ** (Sport) Trecere a mingii de către un jucător unui coechipier, pentru a întreprinde o acțiune ofensivă. * Expr. În deschidere = în primul meci dintr-un cuplaj sportiv. II. 1. Distanța, depărtarea dintre fălcile (2) unei unelte de prindere, ale unei piese de apucat sau ale unui dispozitiv (1) de fixare pentru prelucrarea pieselor. ** Distanța orizontală dintre marginile spațiului unui gol. 2. Spațiu liber într-un zid, într-un perete etc., pentru iluminare și aerisire sau pentru circulație. ** Locul unde apare sau unde se formează o deschizătură, o gaură, o intrare. 3. Loc unde apar la suprafață rocile de adâncime în urma eroziunii (1) scoarței pământului. * Deschidere geologică = loc unde apar, la suprafața pământului, rocile sau mineralele; afloriment. 4. (Lingv.) Lărgimea canalului fonator în timpul articulării unui sunet. [Var.: (pop.) deșchídere s.f.] - V. deschide.Sursa : DEX '98 Deschidere ≠ închidereSursa : antonime DESCHÍDERE s. v. receptivitate.Sursa : sinonime DESCHÍDERE s. 1. v. desfacere. 2. v. descuiere. 3. căs-care, căscat. (\~ gurii.) 4. v. destupare. 5. v. spar-gere. 6. crăpare, desfacere, despicare, plesnire. (\~ bobocilor de floare.) 7. v. deschizătură. 8. deschidere geologică v. afloriment. 9. v. inaugu-rare. 10. v. începere.Sursa : sinonime deschídere s. f., g.-d. art. deschíderii; pl. deschíderiSursa : ortografic DESCHÍDER//E \~i f. 1) v. A DES-CHIDE și A SE DESCHIDE. 2) Loc liber lăsat într-un perete (în vederea iluminării, aerisirii etc.). * În \~ în primul meci dintr-un cuplaj sportiv. 3) tehn. (la uneltele de prindere sau de fixare) Distanța dintre fălci. \~ea cleștelui. 4): \~ geologică apariție la suprafață a rocilor din structura geologică a subsolului unei regiuni. 5): Lucrări de \~ totalitate a lucrărilor miniere efectuate în vederea punerii în exploatare a unui zăcămînt. /v. a (se) deschideSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DESCHIDERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru DESCHIDERE. Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională de Mihail Kogălniceanu Domnilor, După priveliștea lumii, după minunile naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria . Istoria, domnilor mei, după zicerea autorilor celor mai vestiți, este adevărata povestire și infățișare a întâmplărilor neamului omenesc; ea este rezultatul vârstelor și al experienței. Se poate, dar, cu drept cuvânt, numi glasul semințiilor ce au fost și icoana vremii trecute. Karamzin, în alte cuvinte, o numește testamentul lăsat de către strămoși strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire vremii de față și de povățuire vremii viitoare. În această privire atât de importantă, istoria, după Biblie , trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi; pentru că fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la fapta bună. Domnitorul, prin istorie, se deșteaptă la nobila ambiție de a face lucruri mari și drepte și, prin urmare, de a trăi în viitorime. Lauda neștearsă și ... George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale de George Topîrceanu Dl M. Sadoveanu, directorul Teatrului Național, deschide stagiunea, în sara de 18 octombrie, printr-o cuvântare festivă despre Caragiale ... D-sa evocă în câteva cuvinte calde figura și opera marelui dispărut și mulțumește publicului ieșan, care întotdeauna a iubit și a prețuit pe Caragiale, că a venit și de astă dată în număr mare ca să sărbătorească niște piese atât de cunoscute. Publicul acopere cu aplauze entuziaste cuvântarea dlui Sadoveanu, căruia i se fac ovații de simpatie, ca director și ca scriitor — și pânza se ridică asupra primului act din Scrisoarea pierdută . Pristanda și cu Tipătescu vorbesc. Avem în fața noastră două personagii foarte deosebite între ele mai ales prin modul cum le-a zugrăvit Caragiale. Prefectul Tipătescu e un om modern. Lustrul manierelor îi acopere fondul de necinste și-i dă aproape aparența unui occidental. El e mai cult și mai inteligent decât toți oamenii din Scrisoarea pierdută . S-a mai spus că el singur dintre toți e în stare să-și dea samă de situație. El e acela care într-un moment se ... Ion Luca Caragiale - Apelul la unire ... această părere, care este, după părerea acestui guvern, limita concesiunilor ce s'ar putea face cerințelor manifestate prin tractatul dela Berlin, precum zice mesajul de deschidere ? Nu știe până acum nimini. Guvernul nu numai s'a pronunțat în nici un sens, dar încă ar voi ca să se pronunțe ... va scoate la capăt neavând două treimi în adunările de revizuire ? Printr'un fel de comunicat dat în vremea alegerilor, precum și prin mesajul de deschidere a Camerelor, guvernul a arătat că nu a prejudecat întru nimic rezolvarea cestiunii israelite. Aceasta nu avea guvernul nevoie ... Alecu Russo - Mihai Cuciureanu Alecu Russo - Mihai Cuciureanu Mihai Cuciureanu de Alecu Russo România literară la deschiderea ei a început cu o notiță tristă despre o pierdere mare ce a făcut neamul românesc cu Neculai Bălcescu, nu numai ca un cercetător de istoria neamului, dar ca o inimă aprinsă de râvna neamului. Astăzi mai trecem încă o pierdere, și România își va face o datorie sfântă a deschide coloanele sale la toate biografiile oamenilor și tinerilor, ce au lucit ca stele luminoase cu fapta sau cu nădejdea pe cerul ist întunecat încă al deșteptării și al falei românești. Fără a schimba nimică, dăm publicului notița lui Mihai Cuciureanu, ce ni s-a împărtășit de familia lui în următorul chip: "Mihail Cuciureanu — născut în 5 noiembrie 1819 în Botoșani. Părinții săi, boieri cinstiți și prețuiți în opinia publică, au sădit cu înlesnire în primitoarea inimă a pruncului și a junelui principiile religiei creștine și iubirea de neatârnare de care el însuși era cu preferință stăpânit. După ce primise pe bazele acestor principii, în casa părintească, pregătirea elementară, asupra căreia răposatul acum padagog Ch. de Du-chet , bărbat pre iubitor ... Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Represiune pentru represiune de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 5 [22], 7 noiem. 1910. p. 65—67. Sunt cîțiva ani acuma de cînd colaborez la "Viața românească", unde am fost ospitalizat cu drag și am scris necenzurat de nimeni, decît o singură dată, cînd A. Mirea s-a apucat să parafrazeze un mesaj regal, în care se vorbea, ca totdeauna, de marile reforme ce aveau să se întindă peste țară ca o binecuvîntare. Aceasta este dar proba cea mai evidentă că doctrina poporanistă a d-lui Stere și a tovarășilor dumnealui nu era impusă nici unui competiționar la coloanele sus-zisei reviste. Apoi, a face artă după un anumit calapod și pentru un anumit scop ar fi monstruos, și diverșii scriitori care scriu astăzi, dacă ar fi făcut așa, ar fi fost, desigur, cu neputință să fie grupați. De altfel, un grup omogen și statornic, în afară de cei ce țin rubrici speciale, adică omogenitate anonimă, nu a fost niciodată. Scriitorii s-au perindat la întîmplare, au apărut și au dispărut la intervale, aducînd fiecare tributul fanteziei și muncii lui, după ... Ion Luca Caragiale - Convenții cu Rusia Ion Luca Caragiale - Convenţii cu Rusia Convenții cu Rusia de Ion Luca Caragiale Românul de ieri, într'o polemică cu Presa, zice că rău, foarte rău, mai rău decât foarte rău face organul conservator când spune, că Rusia ar fi propus guvernului radical nouă convențiuni, și acesta ar fi pe cale d'a le face; asemenea lucruri, după Românul trebue să le spună cei lipsiți de inteligență și patriotism, cei ce nu respectă nimic nici pe sinele chiar. Apoi Românul urmează: ... Pressa știe foarte bine că guvernul nu voiește și nu poate să încheie nouă convențiuni pentru trecere de armate și alte asemenea, căci națiunea ar da ca pietre într'însul și Europa s'ar ridica în contra noastră... Să nu mai adune dar Presa asemenea știri ilogice și necurate.... Prin urmare, după Românul știrea că guvernului radical i s'ar fi propus de Rusia o nouă convenție, care știre a fost împrăștiată de ziarele cele mai acreditate din Europa, este o știre ilogică și necurată; iar cei ce o relevează, spre a atrage atenția națiunii asupra guvernului radical, care a arătat, de când a luat puterea, că ... Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime Deziderate legitime de Ion Luca Caragiale Urbea Târgul de Munte, numărând vreo 3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 școale primare și 180 de cârciumi, se află destul de pitoresc așezată pe malul stâng al Dâmbului Sec. Se cheamă Dâmbul Sec fiindcă, între cele două maluri râpoase, înalte cam de vreo cincisprezece metri și departe unul de altul la tot cam atâția, nu curge aproape tot anul nici atâta apă câtă ar ajunge rațelor din mahalaua mărginașă să [se] bălăcească pe arșiță. Dar ca o ironie, în pofida numelui ce i-au dat riveranii, Dâmbul Sec se pornește vajnic către sfârșitul primăverii cu valuri posomorâte, și umple vâlceaua și, urlând nebunește, prăvălește la vale buturugi și fel de fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie ... Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) Muzica de Ion Luca Caragiale Conservatorul nostru de muzică și declamațiune, școala care adat atâția iluștri artiști în așa scurt timp, devine din ce în ce mai complet: i s-a înființat, în fine, o clasă de harpă. Harpa sau harfa, după cum spune profesorul de istoria universală a muzicii al Conservatorului, este un instrument foarte vechi, de origină africană. Cuvintul harpă sau harfă vine de la harfonistă — artistă care cântă cu harfa. Harpa este instrumentul cel mai principal în orchestră. Afară de foarte rare excepții, în toate bucățile de deosebite genuri, mai ales în cele clasice, harpa nu are în tot timpul nici o pauză, absolut nici una: ea sună mereu, fără o clipă de întrerupere. E un instrument mai mult decât important, este indispensabil. Pentru aceea, harfonistele sunt atât de rare și așa de scump plătite. Unei orchestre pot, de exemplu, să-i lipsească vioara, viola, violoncelul, contrabasul, flautul, oboiul, clarineta, fagotul, însă nu se poate, nu trebuie să-i lipsească harpa. De aceea publicul a și constatat că până acum nu avem o orchestră: vioara primă — fals, armonia — cu un sfert de ... Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea ... a făcut tocmai contrariul. Astfel, țara se găsește astăzi vârîtă peste cap în încurcata cestiune a israeliților; camerele, după cum spune mesajul de deschidere, sunt chemate a hotărî care este limita concesiunilor ce trebue să facem cerinței art. 44 din tratat, iar guvernul el singur, vinovat de ... Ion Luca Caragiale - Un incident la cameră Ion Luca Caragiale - Un incident la cameră Un incident la cameră de Ion Luca Caragiale În sfârșit, ieri s'au deschis adunările de revizuire. După citirea mesajului domnesc, al cărui text l-am dat în numărul nostru trecut, dd. senatori retrăgându-se din localul Camerii, spre a se duce la localul Senatului, Camera a procedat, conform regulamentului, la proclamarea biuroului provizoriu, - prezident d. D. Cariadgi. După aceasta, unul din secretari a dat citire apelului nominal. Asupra acestei citiri s'a ridicat un incident în chestiune de regulament. Se știe că alesul adevărat al col. I de Suceava este d. Nicu Gane, iar nu d. Morțun, al cărui nume fusese din greșală trecut pe lista oficială publicată de guvern, după informațiile date de prefecți, în seara deschiderii urnei. Cu toate acestea, în apelul nominal alfabetic, secretarul biuroului provizoriu al Camerii nu citește numele d-lui N. Gane la litera respectivă, iar din contră, mai la vale, citește numele d-lui Morțun. D. Nicu Gane, care se află față și care are la mână certificatul de ales al col. I de Suceava, cere cuvântul spre a protesta. Guvernamentalii, cari, să nu ... Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană Nicolae Filimon - Influenţa cometului asupra artiştilor de la opera italiană Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană de Nicolae Filimon Astronomii moderni strigă din toate puterile să nu avem frică de comeți, căci ei nu sunt decît niște corpuri luminoase și cu coadele lungi care, negăsind pe nimeni să-i ia în serviciu, umblă rătăcind pe bolta stelată a cerului, fără a pricinui cuiva vreun rău. Părerea acestor învățați poate să fie prea adevărată, mai cu seamă că, pînă a nu se arăta pe la noi cometul Donati, mi-au mai repetat-o chiar descoperitorul lui, pe cînd mă aflam la Florența. Cu toate acestea, am rămas și voi rămînea totdauna statornic în convicțiunea mea că toate relele ce suferă omenirea vin din influența fatală a comeților. Spuneți-mi, mă rog, ar fi murit oare Friederich cel Mare daca nu venea un blestemat de comet să se așeze cu cea mai mare impertinență dasupra Berlinului? Napoleon I s-ar fi dus el oare pe corabia Belerofon, ca să se dea de bunăvoie prizonier eternilor săi inemici și să moară la insula Santa Elena, bătîndu-se cu șoarecii? Dar astea sunt ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESCHIDERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 69 pentru DESCHIDERE. ... APERTÚRĂ , aperturi , s . f . 1. ( Fon . ) Grad de deschidere a canalului fonator în timpul emiterii sunetelor . 2. ( Anat . ) Grad de deschidere CLÁPĂ , clape , s . f . 1. Fiecare dintre dispozitivele instrumentelor muzicale de suflat , care servesc la închiderea sau la deschiderea unor orificii prin care trece curentul de aer ce produce sunetele ; fiecare dintre elementele mobile ale claviaturii unui pian , unei orgi etc . care prin apăsarea cu degetele , declanșează mecanismul de producere a sunetelor . 2. Placă articulată care servește la închiderea sau la deschiderea unui orificiu . 3. Bucată de stofă care acoperă deschizătura buzunarului unei haine . 4. ( Rar ) GRÍLĂ , grile , s . f . 1. Electrod în formă de sită , de spirală , de gard din sârmă , intercalat între anodul și catodul unui tub electronic sau între alți doi electrozi , prin deschiderile căruia poate trece un flux de electroni sau de ioni ; grătar ( 5 ) , sită . 2. Gărduleț fix sau mobil alcătuit dintr - o rețea de vergele paralele , care închide sau apără golul unei uși , al unei ferestre , al unei vitrine etc . 3. ( Mil . ) Obstacol făcut din bare de oțel , așezat în fața sau în spatele șanțului unei fortificații sau la deschiderile unei cazemate . 4. Prăjitură în formă de grilă ( 2 ) , preparată din aluat și unsă cu sirop de zahăr sau ... din mijlocul irisului , prin care se face adaptarea vederii în funcție de luminozitate , de distanță etc . ; lumina ochiului . 2. ( Fiz . , în sintagmele ) Pupilă de intrare = deschidere reală sau o imagine a sa care limitează cantitatea de lumină care pătrunde într - un instrument optic . Pupilă de ieșire = deschidere ... Ă s . m . invar . A doua literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală medială , cu deschidere ȘÚBER , șubere , s . n . 1. ( Tehn . ) Dispozitiv cu care se reglează închiderea sau deschiderea unui orificiu de trecere pentru lichide sau gaze . 2. ( Min . ) Dispozitiv în formă de pâlnie , prevăzut cu un organ de reglare , montat la capătul inferior al unui rostogol , prin care alunecă materialul care se încarcă în ACȚIÚNE , acțiuni , s . f . I. 1. Desfășurare a unei activități ; faptă întreprinsă ( pentru atingerea unui scop ) . 2. Desfășurare a întâmplărilor într - o operă literară ; fabulație , subiect , intrigă . 3. Efect , exercitare a unei influențe asupra unui obiect , a unui fenomen . Acțiunea substanțelor otrăvitoare asupra organismului . 4. ( Jur . ) Proces ; ( concr . ) act prin care se cere deschiderea unui proces . II. Hârtie de valoare , care reprezintă o parte anumită , fixă și dinainte stabilită , a capitalului unei societăți și care dă deținătorului dreptul să primească dividende . [ Pr . : - ți - ... AFLORIMÉNT , aflorimente , s . n . Loc unde apar la suprafața pământului rocile sau mineralele , datorită eroziunii sau descoperirii lor artificiale ; deschidere AUTOCÓRĂ , autocore , s . f . , adj . ( Plantă ) care își împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor . [ Pr . : a - ... BANDERÓLĂ , banderole , s . f . 1. Fâșie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere , ca mijloc de control al integrității mărfii ambalate . 2. Brasardă . 3. Steguleț care servește ca semn distinctiv ( prins în vârful unei lănci , al unui catarg ... BLIȚ s . n . Sursă de lumină proprie , intensă și de scurtă durată , cu care este prevăzut un aparat fotografic și care se aprinde simultan cu deschiderea Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||