|
||
Vezi și forma bază: ȘTANȚĂ Vezi și:ȘTANȚĂ, ȘTANȚATOR ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ȘTANȚA: STANȚĂ, STANȚA, ȘTANȚĂ, STANȚA, STANȚĂ.
ȘTANȚA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ȘTANȚÁ, ștanțez, vb. I. Tranz. 1. A fasona sau a tăia obiecte de metal sau de mase plastice, în curs de prelucrare, cu ajutorul unei ștanțe (1); a ștănțui. 2. A grava prin presiune un model, o cifră etc. cu ajutorul unei ștanțe (2). [Var.: stanțá vb. I] - Din germ. stanzen.Sursa : DEX '98 ȘTANȚÁ vb. (TEHN.) a ștănțui.Sursa : sinonime ștanțá vb., ind. prez. 1 sg. ștanțéz, 3 sg. și pl. ștanțeázăSursa : ortografic A ŞtanȚ//Á \~éz tranz. 1) (materiale dure) A tăia (sub presiune) cu ștanța. 2) (modele, cifre etc.) A grava prin presiune (pe suprataţa unor piese). /Sursa : NODEX ȘTANȚÁ vb. I. tr. 1. A tăia simultan întregul contur al unei piese prin forfecare cu ajutorul unei ștanțe. 2. A imprima o marcă sau o cifră pe suprafața unei piese. ** (Cinem.) A imprima mecanic subtitlurile pe filme. [Var. stanța vb. I. / < germ. stanzen].Sursa : neologisme ȘTANȚÁ vb. tr. 1. a tăia simultan întregul contur al unei piese cu ajutorul unei ștanțe. 2. a imprima prin presiune o marcă sau o cifră pe suprafața unei piese. * (cinem.) a imprima mecanic subtitlurile pe filme. (< germ. stanzen)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘTANȚARezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru ȘTANȚA. ȘTÁNȚĂ , ștanțe , s . f . 1. Unealtă - dispozitiv formată dintr - un poanson și o placă tăietoare , folosită pentru prelucrarea , prin deformare plastică și prin tăiere , a pieselor din tablă , mase plastice etc . 2. Unealtă folosită la gravarea prin presiune a unui model , a unei mărci , a unei cifre etc . pe suprafața unei piese . [ Var . : stánță s . ȘTANȚATÓR , - OÁRE , ștanțatori , - oare , s . m . și f . Muncitor care lucrează la ștanțe . - Ștanța + suf . - |