Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RÂPOS, CĂȚĂRA, CANION, CATARACTĂ, CHEIE, CORNIȘĂ, DEFILEU, DINTE, FALEZĂ, FIORD ... Mai multe din DEX...

ABRUPT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ABRÚPT, -Ă, abrupți, -te, adj. 1. (Despre povârnișuri, prăpăstii etc.) Cu pantă repede, greu accesibil; accidentat, prăpăstios. 2. Fig. (Despre stil) Fără legătură, inegal. 3. (Despre un organ) Târâtor, repent. - Din fr. abrupt, lat. abruptus.

Sursa : DEX '98

 

abrúpt, -ă I. adj. 1. (despre un teren) foarte înclinat; accidentat, prăpăstios. 2. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante; inegal. 3. (bot.; despre un organ) terminat brusc. II. s. n. formă de relief abruptă (I, 1). (< fr. abrupt, lat. abruptus)

Sursa : neoficial

 

Abrupt ≠ domol, lin

Sursa : antonime

 

ABRÚPT adj. 1. drept, perpendicular, pieptiș, pieziș, prăpăstios, priporos, râpos, vertical, (rar) prăpăstuit, priporât, (pop.) oblu, (reg.) ponciș, prăvălat, prăvălatic, râpit, râpuros, țărmuros, (prin Transilv.) priporiu, (prin Bucov.) pripos, (înv.) măluros, străminos. (Peretele \~ al muntelui.) 2. repede. (Un traseu \~.)

Sursa : sinonime

 

abrúpt adj. m. (sil. mf. ab-), pl. abrúpți; f. sg. abrúptă, pl. abrúpte

Sursa : ortografic

 

ABRÚP//T \~tă (\~ți, \~te) 1) (despre maluri, povârnișuri) Care este în pantă foarte înclinată; aproape vertical. 2) fig. (despre stil) Care nu are legătură între idei. [Sil. ab-rupt] /<lat. abruptus, fr. abrupt

Sursa : NODEX

 

ABRÚPT, -Ă adj. 1. (Despre povârnișuri) Cu pantă foarte înclinată; accidentat, prăpăstios. 2. (Despre stil) Fără legătură; aspru; inegal. 3. (Bot.; despre un organ) Repent, târâtor. // s.n. (Geol.) Orizont (3) [în DN] dur de gresii și calcare, cu înclinare foarte mare, în regiunile cu climă aridă. [Cf. lat. abruptus, fr. abrupt].

Sursa : neologisme

 

!abrúpt^1 (a-brupt) adj. m., pl. abrúpți; f. abrúptă, pl. abrúpte

Sursa : DOOM 2

 

*abrúpt^2 (a-brupt) s. n., pl. abrúpturi

Sursa : DOOM 2

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ABRUPT

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru ABRUPT.

Dimitrie Anghel - Numărul 27

Dimitrie Anghel - Numărul 27 Numărul 27 de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 16, 4 feb. 1912, p. 124—125. Pe un tablou al "Junimii" Am sub ochi tabloul comemorativ al "Junimii", o serie de capete care se etajează, o piramidă de efigii care se suprapun, o îngrozitoare hecatombă de decapitați, pe care cine știe ce erou sîngeros și plin de ironie și-a pierdut vremea să le clădească craniile ca o pildă că toate trec cu vremea... O hidră amenințătoare cu șaptezeci și patru de capete privește cu încredere viitorul, un strugure monstruos făcut din boabe diferite atîrnă într-o ramă pe un fond negru de culoarea infinitului, o pleiadă de ambiții se înfățișează sub diverse măști, o vecinătate de necunoscuți se luminează de aureola acelor cîțiva fericiți ce-au izbutit să-și scoată capetele dincolo de negrul cerc pe care moartea îl ține, ca un clovn sinistru, la intrarea neantului. Nepăsător și cu același gest teatral și automatic, postumul Nestor Hayek, după ce s-a acoperit cu funebrul giulgiu de mușama, ca să facă întunerec în straniul lui aparat în care toate se văd pe dos, ne-a lăsat medalionul acesta ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

Ion Luca Caragiale - Literatura şi artele române în a doua jumătate a secolului XIX Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX de Ion Luca Caragiale Încercare critică Cuprins 1 PREFAȚA 2 INTRODUCȚIE 3 Capitolul I - POEZIA - ROMANUL - NOVELA - DRAMA - CRITICA LITERARĂ 4 Capitolul II - PICTURA - SCULPTURA - ARHITECTURA 5 Capitolul III - MUZICA – TEATRUL 6 CONCLUZIE ȘI ENTUZIASM PREFAȚA Ramurile de activitate publică ale unei societăți se pot compara cu deosebitele organe de viață ale unui individ. De exemplu, economia și comerțul se pot compara cu organele de hrană, cu stomacul; armata - cu puterea musculară, cu pumnii șcl. Literatura frumoasă și artele se pot compara cu obrazul, cu acea parte dindărătul căreia stă mecanismul superior, aparatul gândirii. Precum un individ nu se prezintă într-o societate decât cu fruntea-nainte, iar nu cu burta sau altfel, asemenea o societate umană se prezintă în fața lumii întregi cu organele sale intelectuale, cu gândirea sa, a cărei expresie întreagă sunt literatura frumoasă și artele. Acestea sunt niște puteri menite să trăiască mai departe chiar decât societatea care le-a produs, ca și amintirea unei frumoase și ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ABRUPT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru ABRUPT.

RÂPOS

... RÂPÓS , - OÁSĂ , râpoși , - oase , adj . ( Despre terenuri ) Plin de râpe ; cu coaste repezi , abrupte ; abrupt

 

CĂȚĂRA

... CĂȚĂRÁ , cáțăr , vb . I . Refl . A se sui , agățându - se pe un loc înalt ( și abrupt

 

CANION

CANIÓN , canioane , s . n . Vale adâncă și foarte strâmtă , cu pereți abrupți și cu fundul îngust , prin care râurile curg vijelios , formând vârtejuri . [ Pr . : - ni -

 

CATARACTĂ

CATARÁCTĂ , cataracte , s . f . I. Cădere naturală de apă produsă pe o succesiune de terenuri abrupte mici ; ansamblu de cascade mai mici ; cascadă . II. Boală de ochi , care constă în opacifierea cristalinului și care poate duce la orbire totală sau

 

CHEIE

CHÉIE , chei , s . f . 1. Obiect de metal care servește la încuierea sau descuierea unei broaște sau a unui lacăt . 2. Fig . Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva ; explicație , dezlegare . 3. Unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele . 4. ( Muz . ) Semn convențional pus la începutul portativului , pentru a indica poziția unei note de o anumită înălțime , și , prin aceasta , a tuturor celorlalte note . Cheia sol . 5. ( La pl . ) Vale îngustă , lipsită de albie majoră , între doi pereți înalți și abrupți , acolo unde apa râului , întâlnind roci compacte , exercită o puternică eroziune în adâncime . Cheile Turzii . 6. ( În sintagma ) Cheie de boltă ( sau de arc ) = bolțar , de obicei decorat , situat în punctul cel mai înalt al unei bolți sau al unui arc , având rolul de a încheia construcția și de a susține celelalte bolțare ; fig . element de bază care explică sau dezleagă o problemă ;

 

CORNIȘĂ

CORNÍȘĂ , cornișe , s . f . 1. Partea superioară , ieșită în afară și ornamentată , a zidului unei construcții , având rolul de a sprijini acoperișul și de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fața clădirilor . 2. Mulură proeminentă care înconjoară un antablament , o mobilă etc . , având rol decorativ . 3. Drum paralel cu curbele de nivel pe marginea superioară a unei pante abrupte , a unei faleze etc . [ Var . : corníce s .

 

DEFILEU

DEFILÉU , defileuri , s . n . Vale transversală îngustă , adâncă și lungă , cu versanți abrupți , săpată de o apă curgătoare în regiunile

 

DINTE

DÍNTE , dinți , s . m . 1. Fiecare dintre organele osoase mici , acoperite cu un strat de smalț , așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe , a mesteca și a fărâmița alimentele ; p . restr . fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor . 2. Fiecare dintre crestăturile , zimții , proeminențele ( ascuțite și regulate ) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină ; fiecare dintre colții pieptenului , ai greblei , ai grapei etc . 3. Înălțime stâncoasă , izolată , cu pereții abrupți ;

 

FALEZĂ

... FALÉZĂ , faleze , s . f . 1. Mal înalt și abrupt

 

FIORD

FIÓRD , fiorduri , s . n . Golf maritim îngust , sinuos și intrat adânc în uscat , cu maluri abrupte și înalte . [ Pr . : fi -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...