|
|
||
Vezi și:ABUZA,
ALCOOLISM,
ALEGORISM,
AMOC,
CAFEISM,
CATAHRIS,
EXCES,
NEAOȘISM,
NEORÂNDUIALĂ,
OBSERVATOR
... Mai multe din DEX...
ABUZ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. abúz s. n. 1. întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces. 2. încălcare a legalității; faptă ilegală. * ~ de putere = infracțiune manifestată prin depășirea atribuțiilor; ~ de încredere = infracțiune constând din înșelarea încrederii cuiva. (< fr. abus, lat. abusus)Sursa : neoficial ABÚZ, abuzuri, s.n. 1. Încălcare a legalității; (concr.) faptă ilegală. * Abuz de putere = delict săvârșit de cineva prin depășirea atribuțiilor sale. Abuz de încredere = înșelăciune care constă din însușirea ilegală, înstrăinarea sau refuzul de restituire a unui obiect încredințat spre păstrare sau spre utilizare. Abuz de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic. 2. Întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces. * Loc. adv. Prin abuz = abuziv, exagerat. 3. (Rar) Eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc. - Din fr. abus, lat. abusus.Sursa : DEX '98 ABÚZ s. 1. exces, samavolnicie, silnicie, (înv. și reg.) silă, (înv.) puternicie, (grecism înv.) catahris. (A fost blamat pentru \~urile lui.) 2. v. exces.Sursa : sinonime abúz s. n., pl. abúzuriSursa : ortografic ABÚZ \~uri n. 1) Lipsă de măsură; tot ce depășește limitele normale; exces. \~ de medicamente. 2) jur. Încălcare a legalității; faptă ilegală. * \~ de putere faptă săvârșită de cineva prin depășirea împuternicirilor sale. Prin \~ în mod abuziv. /Sursa : NODEX ABÚZ s.n. 1. Folosire fără măsură, excesivă a unui lucru; exces. 2. Depășire a puterii, a unor prerogative; faptă ilegală. * Abuz de putere = delict constând din trecerea peste împuternicirea pe care o are un funcționar sau o instituție; abuz de încredere = delict constând din înșelarea încrederii cuiva; prin abuz = abuziv. [< fr. abus, lat. abusus < abutor - a folosi rău].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ABUZRezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentru ABUZ. Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Înrâurirea artei de Garabet Ibrăileanu Că arta are înrâurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrâurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrâurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om care, din pricina organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme alese și sugestive simțirea sa. Artistul, prin urmare, ne sugerează simțirea sa. Este întrebarea: artistul poate sugera, poate captiva pe oricine? Poate avea înrâurire asupra oricui? Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrâurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează ... George Topîrceanu - Bacilul lui Koch ... persoana lui culantă Cu o scadență lungă, când nu e... galopantă, Regia de tutunuri îi face mult rabat; La băuturi spirtoase e cointeresat; Din orice-abuz profită... La pândă, invizibil, În lupta mare-a vieții e mic, dar e teribil — Și chiar atunci când pare că doarme, e ... de-anemie, Cu propria ta viață să faci economie. De nu vrei ca la urmă să te trezești mofluz, Evită surmenajul și orice fel de-abuz, Rărește-o cu tutunul, mai lasă băutura!... Iar dacă, din păcate, vrei să-ți apropii gura De epiderma unei persoane din elită, — Oricât ar ... Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova Mihail Kogălniceanu - Dorinţele partidei naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor lor. Crudele și nelegiuitele pedepse, săvârșite fără nici o judecată asupra multora din iscălitorii acestei nevinovate petiții, au revoltat toate inimile; ele sunt prea cunoscute spre a avea trebuință de a se înșira din nou. Curțile de Constantinopol și de Sankt-Petersburg, voind a cerceta starea lucrurilor din Principate și reformele de care au neapărată trebuință, au rânduit la fața locului ca comisari împărătești pe EE. LL Talaat Efendi și Duhamel. De la 1 april și până acum, sfârșitul lui august, în toate tristele împrejurări ce au înconjurat țara, moldovenii au răbdat cu cea mai mare resignație (căci nu putem zice curaj) toate biciurile ce le-au venit și de la Dumuezeu și de la oameni. ... Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta BuÂcovinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naiviÂtatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idioÂmul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ... Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire Epistolă către Voltaire de Grigore Alexandrescu Din ziua când am citit scrisoarea către Horace, Doream, de s-ar fi putut, toată sfiala să las, Să-ți scriu pe un ton măreț, cât de măreț s-ar putea, Și să-ți pornesc un bilet lucrat în fabrica mea. Dar auzeam că voi, poeți, scriitori vestiți, Îndată ce ați murit, vă faceți cam neciopliți, Cam groși, necivilizați; și, drept să spui, mă temeam Să nu-mi întorci un răspuns mai aspru decât doream: Răspuns ca acel ce zici că-n anul trecut ți-a dat, Din partea lui Boileau, un secretar nenvățat. Aicea ca și la voi se află mulți nătărăi, Care s-ar da bucuros că sunt secretari ai tăi. Cu toate-acestea acum dorința mea o ascult; Respectul numelui tău nu mă oprește mai mult, Și pare-ți bine sau rău, slobod din partea mea ești. Nu cercetez dacă-n rai, dacă în iad locuiești, La ce fel de munci, pedepse, păcatele-ți te-au supus Și dacă în lungi frigări dracii acolo te-au pus. Sunt sigur că sfinții toți asupră-ți au reclamat, Și chiar de nu-i fi prăjit, ... Grigore Alexandrescu - Mielul murind Grigore Alexandrescu - Mielul murind Mielul murind de Grigore Alexandrescu Fiu al unui berbece care de mult murise, Un miel se bolnăvise, Mușcînd din întîmplare O-nveninată floare Sau iarbă, nu să știe; Destul că a lui moarte Nu mai era departe. Acum el își făcuse datoriile toate Cîte și le fac mieii în ceasul cel cumplit. Mumă-sa cu durere Începuse să zbiere; Îl săruta, sîrmana, plîngînd necontenit, Și-i zicea: „Ce mi-e bună viața fără tine? Cui mă lași, fătul meu? Spune tată-tău, dragă, că viu curînd și eu, Căci pe această lume nu mai aștept vrun bine!“ „Dar ce să-i răspunz, mamă — întrebă micul miel — De-mi va face-ntrebare Despre a turmei stare? Tu știi bine că el Iubea mult să vorbească De dulăii din turmă și de ceata lupească.“ — „Spune-i că turma toată zace de rea gălbează; Că are șapte doctori ce prea rău o tratează. Mai spune-i că ciobanul a pus pe un nepot, Ce tată-tău-l cunoaște, îngrijitor la turme, Ca să stîrpească-abuzul și relele să curme; Atîta spune-i ... Grigore Alexandrescu - Ursul și vulpea Grigore Alexandrescu - Ursul şi vulpea Ursul și vulpea de Grigore Alexandrescu („Patria“, 1855) „Ce bine au să meargă trebile în pădure, Pe împăratul tigru cînd îl vom răsturna Și noi vom guverna — Zicea unei vulpi ursul — c-oricine o să jure Că nu s-a pomenit Un timp mai fericit.“ — „Și-n ce o să stea oare Binele acest mare?“ Îl întrebă. „În toate, Mai ales în dreptate: Abuzul, tîlhăria avem să le stîrpim, Și legea criminală s-o îmbunătățim; Căci pe vinovați tigrul întîi îi judeca Ș-apoi îi sugruma.“ — „Dar voi ce-o să le faceți?“ — „Noi o să-i sugrumăm Ș-apoi să-i judecăm.“ Cutare sau cutare, Care se cred în stare Lumea a guverna, Daca din întîmplare Ar face încercare, Tot astfel ar Ion Luca Caragiale - Concurs și premiuri academice ... făcut și alți moftangii români așa ceva, și nu s-a mai prăpădit lumea. Ne-am gândit însă că aceasta ar fi un abuz rușinos și ne-am întrebat: cum se pot întrebuința acești 250 lei mai nemerit, așa ca să răspundem cinstit și frumos la intenția generosului donator ... Ion Luca Caragiale - Moftul român ... de rău, că în administrație... uneori se fură foarte des. Un optimist rămas în slujbă (zâmbind foarte blajin): Mofturi! * Un orator opozant: Câteodată, autoritățile... prin abuz de putere, se întâmplă prea de multe ori să comită... Un ministru: Mofturi! * Un tată de familie: Am auzit că de la o vreme se ... Ion Luca Caragiale - Procedee electorale Ion Luca Caragiale - Procedee electorale Procedee electorale de Ion Luca Caragiale Ne cade în mână copia unui document foarte interesant - o circulară adresată tutulor președinților de comitete electorale din județe de către d. C. A. Rosetti. Ne grăbim a-l da la lumină ca o nouă și o strălucită dovadă de chipul cum înțeleg radicalii noștri libertatea în alegeri. D-lui președinte al comitetului electoral de... București, 23 Aprilie 1879 Domnule Președinte, Comitetul electoral al partidei naționale-liberale din București, completându-se prin delegații mai multor comitete electorale județene, este mai în pozițiune astăzi de a vă da concursul de care ați putea avea trebuință spre a duce la bun sfârșit însărcinarea pusă de alegători comitetului ce președeți. Ne punem dar la dispozițiunea d-voastră, pentru orice trebuință veți simți și care ar fi de natură a se putea satisface prin concursul nostru. Alegerile colegiului I și II au a se începe în curând. Dacă din esaminarea listelor electorale ar rezulta pentru d-voastră oarecari dificultăți, ce s'ar putea înlătura prin concursul nostru, vă rog să binevoiți a ne trimite acele liste împreună cu ... Nicolae Filimon - Escursiuni în Germania meridională Nicolae Filimon - Escursiuni în Germania meridională Escursiuni în Germania meridională de Nicolae Filimon Capitolul I - De la București la Giurgiu Capitolul II - Ospelele din Giurgiu Capitolul III - Vaporul „Archiduca Albrecht“, pasagerii dintr-însul, și bizarele maniere ale unora dintr-înșii| caracterul și bizarele maniere ale unora dintr-înșii Capitolul IV - Reflesiuni asupra geloziei ridicolă sau Ilinița și celebi Nicolache Capitolul V - Un vis teribil Capitolul VI - Vameșii și cărturarii Capitolul VII - Pesta și Buda Capitolul VIII - O vizită neașteptată Capitolul IX - Kövesdy JĂ¡nos, HorvĂ¡th SzĂ©chenyi, sau muzica și danțul maghiar Capitolul X - Cina și toastele Capitolul XI - Strada ferată sau aburul întrebuințat ca agent mișcător Capitolul XII - Călătoria la Viena Capitolul XIII - Wagram și suvenirile ce recheamă această localitate Capitolul XIV - Viena din puntul de vedere istoric și monumental Capitolul XV - Căpitan Vlad Nicoară din Dobriceni sau asedierea Vienei de Kara-Mustafa Vizirul Capitolul XVI - Galeria de tablouri de la Belvedere Capitolul XVII - Grădinele și localitățile de plăcere dinprejurul Vienei Capitolul XVIII - Castelul Schönbrunn Capitolul XIX - Friderich Staaps sau atentatul de la Schönbrunn în con tra lui Napoleon I Capitolul XX - Moravia, orașul BrĂ¼nn, castelul Spielberg și carbonarii Capitolul XXI - ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ABUZRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru ABUZ. ... ABUZÁ , abuzez , vb . I . Intranz . 1. A uza de ceva în mod exagerat ; a face abuz ... ALCOOLÍSM s . n . Abuz ... ALEGORÍSM s . n . Faptul de a explica în alegorii , de a exprima în imagini ; abuz AMÓC , amocuri , s . n . Boală mintală tropicală , care se datorează abuzului de stupefiante și care se manifestă prin atitudini periculoase , cu izbucniri spre CAFEÍSM s . n . Totalitatea tulburărilor care apar în urma abuzului de cafea , de ceai etc . și care se manifestă prin insomnie , cefalee , aritmie cardiacă ... CATAHRÍS , catahrisuri , s . n . ( Grecism înv . ) Abuz ... EXCÉS , excese , s . n . 1. Exagerare , abuz ; p . ext . lipsă de cumpătare , de măsură . 2. ( În unele state ) Act de violență , săvârșit de unul dintre soți față de celălalt , de natură a ... NEAOȘÍSM , neaoșisme , s . n . 1. Cuvânt sau expresie care are un căutat aspect autohton , arhaic sau popular . 2. Tendință în literatură caracterizată prin abuzul de cuvinte arhaice și populare ( rare ) . [ Pr . : nea - o - ] - Neaoș + suf . - ... f . 1. Lipsă de organizare sau de disciplină ; dezordine , debandadă ; p . ext . agitație , revoltă , răscoală ; ( faptă care constituie o ) încălcare a legii , neregulă , abuz ... f . Persoană care observă , cercetează sau studiază ceva . 2. Adj . Care observă , scrutează ; pătrunzător , perspicace . 3. Adj . Prin care se atrage cuiva atenția asupra unui abuz de serviciu , asupra unei greșeli etc . săvârșite . Notă observatoare . OBSERVATÓR^1 , observatoare , s . n . 1. ( Mai ales în sintagma observator astronomic ) Clădire special amenajată pentru ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||