|
|
||
|
Vezi și forma bază: ALERGĂTOR Vezi și:FUGACI, ACARINATĂ, ALERGĂTOR, BLOC-START, CARABIDĂ, DREAVĂ, HURDLER, NANDU, RALID, STRUȚ, ZĂCĂTOR ... Mai multe din DEX...ALERGĂTOARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ALERGĂTOÁRE s. (prin Transilv.) leancă. (\~ la războiul de țesut.)Sursa : sinonime alergătoáre (cursă, parc de vânătoare, dispozitiv) s. f., g.-d. art. alergătórii; pl. alergătóriSursa : ortografic ALERGĂT//OÁRE \~óri f. Unealtă pe care se pun mosoarele cu fire pentru a face urzeala. /a alerga + suf. \~ătoareSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ALERGĂTOARERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ALERGĂTOARE. Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe Constantin Negruzzi - Amintiri de juneţe Amintiri de junețe de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE 2 ZOE 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 O ALERGARE DE CAI (СКÐ�ЧКÐ�) 3.1 I - O ALERGARE DE CAI 3.2 II - OLGA 3.3 III - TRISTEȚĂ 3.4 IV - CÂTEVA RĂVAȘE 4 AU MAI PĂȚIT-O ȘI ALȚII 5 TODERICĂ CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE Pe când uitasem că suntem români și că avem și noi o limbă, pe când ne lipsea și cărți și tipografie; pe când toată lumea se aruncase în dasii și perispomeni ca babele în căței și motani, căci la școala publică se învăța numai grecește; când, în sfârșit, literatura română era la darea sufletului, câțiva boieri, ruginiți în românism, neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc ș.c.l., toate în esc , create de diecii vistieriei, pentru că atunci între ei se plodea geniul, ședeau triști și jăleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brașov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfârșit, și din când în când câte o broșură învățătoare meșteșugului de a face zahăr din ... Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Neagoe Basarab - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Neagoe Basarab - Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie de Neagoe Basarab Traducere din slavonă în românește c. 1650. ÎNCEPUTUL ÎNVĂȚĂTURILOR BUNULUI CREDINCIOS IOAN NEAGOE, VOIEVODUL ȚĂRII UNGROVLAHIEI, CARELE AU ÎNVĂȚAT PRE FIIU-SĂU THEODOSIE VODĂ Partea întâi. Cuvântul 1 Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeu cel mare și bun și milostiv și ziditorul nostru cel înțelept, și zioa și noaptea și în tot ceasul și în tot locul. Și să foarte cuvine să-l slăvești și să-l mărești neîncetat, cu glas necurmat și cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au făcut și ne-au scos din-tunĂ©rec la lumină și den neființă în ființă. O, câtă iaste de multă mila ta, Doamne, și gândul și cugetul tău, care ai spre noi oamenii! O, mare taină și minunată! O, cine va putea spune toate puterile tale și lauda slavei tale! Dumnezeu, pentru mila sa cea multă, lăcui întru noi oamenii și să arătă noao. Dumnezeu fu în ceriu și om pre pământu și într-amândoao desăvârșit. Și pre om și-l făcu fiiu iubit și ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALERGĂTOARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru ALERGĂTOARE. ... FUGÁCI , - CE , fugaci , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre cai ) Bun alergător , iute la fugă ; fugar . 2. Adj . Fig . ( Livr . ) Trecător , fugitiv . 3. S . m . Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel ... ACARINÁTĂ , acarinate , s . f . ( La pl . ) Păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă și cu aripi reduse ; ( și la sg . ) pasăre care face parte din din această clasă ; ALERGĂTÓR , - OÁRE , alergători , - oare , adj . , subst . I. Adj . Care aleargă . II. S . m . și f . 1. Atlet care concurează la probe de alergări . 2. ( Rar ) Curier ( însărcinat cu transmiterea unui mesaj ) . 3. Cal de curse . III. S . f . 1. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a face urzeala la războaiele de țesut țărănești . 2. ( Înv . ) Parc vast , împrejmuit , în care erau ținute anumite animale și în care se organizau vânători . - Alerga + suf . - BLOC - START , bloc - starturi , s . n . ( Sport ) Dispozitiv care servește alergătorilor pentru luarea startului în cursele de CARABÍDĂ , carabide , s . f . ( La pl . ) Familie de insecte coleoptere alergătoare , care se hrănesc cu omizi , viermi etc . ; ( și la sg . ) insectă care face parte din această DREÁVĂ , dreve , s . f . 1. Fiecare dintre vergelele care trec prin mosoarele alergătoarei pentru urzeală . 2. Instrument în formă de arc cu care plăpumarul bate lână . 3. Chingă de șipci dispuse transversal , care întărește aripa unei mori de ... HURDLER s . m . Alergător NANDÚ s . m . invar . Gen de păsări alergătoare , asemănătoare cu struțul , cu picioare lungi și cu aripi relativ mici , care trăiește în America de Sud ( Rhea ) ; pasăre care face parte din acest gen . [ Acc . și : nándu ] - Din fr . RALÍD , ralide , s . n . ( La pl . ) Familie de păsări alergătoare cu picioare lungi , cu penaj închis , care trăiesc mai ales în regiunile mlăștinoase ; ( și la sg . ) pasăre din această STRUȚ ^2 , struțuri , s . n . ( Reg . ) Buchet de flori . STRUȚ ^1 , struți , s . m . Pasăre alergătoare mare de stepă , cu picioare lungi și puternice , cu gât lung și golaș , cu aripi mici , inapte pentru zbor , cu pene frumoase , moi , negre sau brune - cenușii , întrebuințate ca podoabă , care trăiește îndeosebi în regiunile tropicale ale Africii ( Struthio ZĂCĂTÓR , - OÁRE , zăcători , - oare , adj . , s . f . I. Adj . ( Înv . ) Care zace , care stă culcat , întins ( la pământ ) . II. s . f . 1. Vas mare în care se păstrează vinul sau rachiul și care se umple mereu din alte butoaie ; cadă . 2. Vas mare de lemn căptușit cu tablă subțire , în care se pun la dospit pieile pentru tăbăcit . 3. Piatra de jos a morii care stă pe loc și deasupra căreia se rotește alergătoarea . 4. Loc unde stau vitele ziua la odihnă ; staniște , zăcătură ( 1 ) . - Zăcea + suf . - |
||