A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neoficial

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru ALIENA

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ALIENA.

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea şcoalelor normale. Asupra budgetului instrucţiunii publice pe 1873 Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1873 de Titu Maiorescu D-lor deputați, budgetul ministerului cultelor și instrucțiunii publice ni se prezentă astădată în niște împrejurări, care sunt mai favorabile unei discuțiuni serioase, decât erau împrejurările din anul trecut; atunci erați preocupați de o cestiune mai urgentă, astăzi acea cestiune a dispărut, și avem locul liber pentru o discuțiune matură, cu atât mai mult, cu cât se pare tocmai că budgetul instrucțiunii publice, atât în conștiința D-voastră, cât și în opiniunea publică este obiectul unei preocupări serioase. Știți ce mișcare s-a produs în opiniunea publică prin măsura luată de a se suprima școalele normale, și prin urmare veți apreția necesitatea de a discuta mai pe larg materiile budgetului instrucțiunii publice; căci atât în proiectul guvernului, cât și în elaboratul comisiunii acea suprimare este menținută și pentru anul 1873. La o privire generală, domnii mei, asupra acestui budget, aș avea de relevat, ca și în anul trecut, mai întâi direcțiunea greșită în care este conceput acesta ca și cel precedent, direcțiunea de a ...

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei

Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare în târgul Băiei Ștefan cel Mare în târgul Băiei de Mihail Kogălniceanu Toate popoarele au câte un bărbat în care au personificat idealul virtuților și însușirilor ce ar dori să găsească în domnitorul lor; numele și faptele acestor bărbați îndumnezeiți se fac o fală, o proprietate națională și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel Mare. Nici un domn, înaintea sau în urma lui, n-a ajuns la vânta și celebritatea sa; nici unul nu și-a păstrat între moldoveni, și pot zice între români, un nume așa de drag, așa de curat, așa de popular ca al lui; încă astăzi, aproape de trei veacuri și jumătate după moartea sa, Ștefan cel Mare este idealul poporului nostru; el personifică patriotismul, vitejia, dreptatea, bunătatea [1], în sfârșit, toate însușirile unui mare domn, a unui geniu scutitor. Numele său nu mai puțin răsună astăzi decât în frumoasele timpuri când steagurile ...

Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui

Titu Maiorescu - Eminescu şi poeziile lui Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu 1889 Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere și să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strălucire ultima fază a poeziei române din zilele noastre. Pe la mijlocul secolului în care trăim, predomnea în limba și literatura română o tendență semierudită de latinizare, pornită din o legitimă revendicare națională, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrăinări între popor și clasele lui culte. De la 1860 încoace datează îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care știe să deștepte gustul pentru poezia populară, se continuă și se îndeplinește prin cercetarea și înțelegerea condițiilor sub care se dezvoltă limba și scrierea unui popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat să răspundă la două cerințe: să arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă ...

Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis

Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu 1872 Nuvelă ...și tot astfel, dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aș avea trei ochi aș vedea-o și mai mare, și cu cât mai mulți ochi aș avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar părea mai mari. Cu toate astea, născut cu mii de ochi, în mijlocul unor arătări colosale, ele toate în raport cu mine, păstrându-și proporțiunea, nu mi-ar părea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus , înmiit de mare — același lucru. Cu proporțiuni neschimbate — o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi — mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine știe dacă nu trăim într-o lume microscopică ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALIENA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ALIENA.

ALIENAT

ALIENÁT , - Ă , alienați , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care suferă de o boală mintală ; nebun , dement . [ Pr . : - li -

ALIENAȚIE

ALIENÁȚIE s . f . ( Livr . ) Termen generic pentru orice boală mintală ; nebunie , demență . [ Pr . : - li -

ÎNNEBUNI

... ÎNNEBUNÍ , înnebunesc , vb . IV . Intranz . A fi atins de nebunie , de demență ; a deveni nebun ; a se aliena

ÎNSTRĂINA

... ÎNSTRĂINÁ , înstrăinez , vb . I . 1. Tranz . A trece cuiva ( prin vânzare ) stăpânirea unui lucru ; a aliena

ALIENARE

... ALIENÁRE , alienări , s . f . 1. ( Jur . ) Acțiunea de a aliena

BALAMUC

BALAMÚC , balamucuri , s . n . Clinică pentru alienați mintali ; casă de

DEMENT

DEMÉNT , - Ă , demenți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . Alienat mintal , nebun . 2. Adj . De om nebun ;

INTERDICȚIE

INTERDÍCȚIE , interdicții , s . f . 1. Prevedere legală prin care se interzice săvârșirea anumitor fapte sau acte . 2. Măsură legală sau judecătorească aplicată unui răufăcător sau unui alienat mintal , care constă în interzicerea exercitării anumitor acte juridice . 3. Stare în care se află aceste persoane . [ Var . : interdicțiúne s .

NEBUN

NEBÚN , - Ă , nebuni , - e , adj . , subst . I. 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care suferă de o boală mintală ; alienat , dement . 2. Adj . , s . m . și f . ( Om ) lipsit de judecată dreaptă , de rațiune ; ( om ) nesocotit , necugetat , nechibzuit . 3. Adj . , s . m . și f . ( Ființă ) neastâmpărată , zvăpăiată , vioaie . 4. Adj . Care arată , trădează nebunie . II. Adj . 1. Care nu are limite , margini , măsură ; p . ext . enorm , extraordinar ; groaznic , cumplit . Un lux nebun . 2. ( Înv . și pop . ) Care nu este bun ; rău . III. S . m . 1. ( Rar ) Măscărici , bufon ( la curțile suveranilor sau ale nobililor ) . 2. Piesă la jocul de șah . - Ne - +

NEX

... nexuri , s . n . 1. ( Livr . ) Legătură , înlănțuire ( între lucruri , fenomene etc . ) ; relație , raport . 2. ( Jur . ) Contract de vânzare , de cesiune ; drept de a aliena

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...