Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FIRUȘCĂ, ROTUNJOR, ÎNGRĂȘĂTOR, ALPESTRU, BĂNICĂ, BRIOALĂ, BURSUCĂ, CARNIAN, DULCIȘOR, FOEHN ... Mai multe din DEX...

ALPIN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ALPÍN, -Ă, alpini, -e, adj. Care aparține sau care este caracteristic munţilor Alpi sau, p. ext., regiunilor muntoase înalte; alpestru. - Din fr. alpin, lat. alpinus.

Sursa : DEX '98

 

ALPÍN adj. (GEOGR.) (livr.) alpestru. (Vegetație \~.)

Sursa : sinonime

 

alpín adj. m., pl. alpíni; f. sg. alpină, pl. alpíne

Sursa : ortografic

 

ALPÍN \~ă (\~i, \~e) Care ține de munții Alpi și de regiunile muntoase înalte. Pășuni \~e. Sport \~. / alpin, lat. alpinus

Sursa : NODEX

 

ALPÍN, -Ă adj. caracteristic munților Alpi. * (p. ext.) din regiunile muntoase înalte; alpestru. (< fr. alpin, lat. alpinus)

Sursa : neoficial

 

ALPÍN, -Ă adj. Caracteristic munților Alpi. ** (P. ext.) Care se află, trăiește în regiunile muntoase înalte; alpestru. [Pl. -ni, -ne. / < fr. alpin, it. alpino, cf. Alpi - munți în Europa].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ALPIN

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ALPIN.

Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei

Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului mag­netic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul de­spre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ...

 

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) de Victor Lazăr Informații despre această ediție RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC (1916 – 1919) Povestit de Victor Lazăr Cuprins 1 Introducere. 1.1 Suferințele Românilor de sub stăpânire străină. 1.2 Ajutorul fraților români din vechiul Regat. 1.3 Răsboiul cel mare. 2 Răsboiul României. 2.1 Luptele din Transilvania. 2.2 Luptele din Dobrogea. 2.3 Apărarea Carpaților. Retragerea pe frontul Moldovei. 2.4 Refacerea. Răsboiul din 1917. 2.5 Basarabia. Pacea dela București. 2.6 Românii din Ardeal (și Bucovina) și răsboiul. 3 Împlinirea întregirii neamului. 3.1 Dușmanii înfrânți pe frontul de Miazăzi și Apus. 3.2 România intră din nou în răsboiu. Bucovina. 3.3 Revoluția din Transilvania. Unirea. 3.4 Răsboiul cu Ungaria. 3.5 Pacea dela Versailles (lângă Paris). 4 Cuvânt de încheiere. 5 Note Răsboiul de desrobire pentru întregirea neamului (1916 – 1919) Introducere. Răsboiul cel mare, în care s'au prăpădit milioane de oameni din toate continentele pământului, rămânând zeci de milioane de orfani, prăpădindu-se și averi de mii de mi­liarde, a produs o schimbare uriașe și în viața poporului ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALPIN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru ALPIN.

FIRUȘCĂ

FIRÚȘCĂ s . f . Firușca - șopârlelor ( Bot . ; reg . ; în compusul ) = mică plantă erbacee , cu flori brune - violete dispuse în spice , care crește în pășuni alpine ( Poa alpina ) . [ Var . : firíșcă s . f . ] - Fir + suf . -

 

ROTUNJOR

ROTUNJÓR , - OÁRĂ , rotunjori , - oare , adj . , s . f . pl . 1. Adj . Diminutiv al lui rotund . 2. S . f . pl . Mică plantă erbacee cu frunze lungi , lucitoare și flori roșii - purpurii , dispuse într - un capitul mic situat în vârful tulpinii , care crește prin pădurile și pășunile din regiunea alpină și subalpină ( Homogyne alpina ) . [ Var . : rotungiór , - oáră adj . ] - Rotund + suf . -

 

ÎNGRĂȘĂTOR

ÎNGRĂȘĂTÓR , - OÁRE , îngrășători , - oare , adj . , s . f . ( Reg . ) 1. Adj . Care îngrașă . 2. S . f . Numele a două plante erbacee cu frunze cărnoase , dintre care una are flori albastre - violete , iar cealaltă flori albe cu pete galbene ( Pinguicula vulgaris și alpina ) . 3. S . f . Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ și cu flori albe , grupate în formă de cârlig ( Sagina procumbens ) . - Îngrășa + suf . -

 

ALPESTRU

... ALPÉSTRU , - Ă , alpeștri , - stre , adj . Alpin

 

BĂNICĂ

BĂNÍCĂ , bănici , s . f . Plantă erbacee cu flori albastre , rar albe , dispuse în capitule globuloase , care crește în regiunea alpină și subalpină ( Phyteuma orbiculare ) . - Et .

 

BRIOALĂ

BRIOÁLĂ , brioale , s . f . Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor , cu flori roșietice , răspândită în regiunea alpină ( Ligusticum mutellina ) . [ Pr . : bri - oa - ] - Et .

 

BURSUCĂ

BURSÚCĂ , bursuce , s . f . Plantă erbacee mică , cu flori violet - închis , așezate în formă de spic la vârful tulpinii și fructe capsule ( Bartsia

 

CARNIAN

CARNIÁN , - Ă , carnieni , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Primul etaj al triasicului superior din regiunile alpine , caracterizat prin prezența unor cefalopode , lamelibranhiate etc . 2. Adj . Care se referă la carnian ( 1 ) . [ Pr . : - ni -

 

DULCIȘOR

DULCIȘÓR , - OÁRĂ , dulcișori , - oare , adj . , s . m . 1. Adj . Diminutiv al lui dulce ; destul de dulce , relativ dulce . 2. S . m . Plantă erbacee din familia leguminoaselor , cu flori purpurii , care crește în regiunile alpine ( Hedysarum obscurum ) . - Dulce + suf . -

 

FOEHN

FOEHN , foehnuri , ( 2 ) s . n . 1. Vânt cald , uscat și puternic , care bate primăvara dinspre crestele alpine ale munților din Elveția și Austria spre văi , grăbind topirea zăpezilor . 2. Uscător electric pentru păr . [ Pr . : f�

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...