|
||
Vezi și:URALO-ALTAIC,
CALMUC,
CAUCAZIAN,
TURAN,
TURANIC
... Mai multe din DEX...
ALTAIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ALTÁIC, -Ă, altaici, -ce, adj. Din Altai, caracteristic munților Altai. [Pr.: -ta-ic] - Din fr. altaïque.Sursa : DEX '98 altáic adj. m. (sil. -ta-ic), pl. altáici; f. sg. altáică, pl. altáiceSursa : ortografic ALTÁIC, -Ă adj. din regiunea munților Altai. o limbi ?e = limbi turcice, mongole și tunguse. (< fr. altaïque)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALTAICRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ALTAIC. URALO - ALTÁIC , - ALTÁIC , - Ă , uralo - altaici , - ce , adj . ( Despre populații ) Care se află , trăiește în regiunea munților Ural și Altai ; ( despre limbi ) vorbit de populațiile care trăiesc în regiunea munților Ural și CALMÚC , - Ă , calmuci , - ce s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Regiunii Calmuce . 2. Adj . Care aparține Regiunii Calmuce și populației ei , privitor la această regiune și la populația ei ; calmucesc . 3. S . f . Limbă din familia altaică , ramura mongolă , vorbită de CAUCAZIÁN , - Ă , caucazieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Denumire generică a popoarelor care locuiesc în Caucaz , făcând parte din trei mari familii de limbi : caucaziană propriu - zisă , indo - europeană și altaică ; ( și la sg . ) persoană care face parte din populația unuia dintre aceste popoare . 2. Adj . Care aparține Caucazului sau populației lui , privitor la Caucaz sau la populația lui . [ Pr . : - ca - u - ca - zi - an ] - Caucaz ( n . pr . ) + suf . - ian . Cf . fr . c a u c a s i e TURÁN , - Ă , turani , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) de origine turcă sau uralo - altaică . - De la n . pr . TURÁNIC , - Ă , turanici , - ce , adj . Care aparține popoarelor turce și uralo - altaice , privitor la aceste popoare . - Turan ( n . pr . ) + suf . - ic . Cf . fr . % |