|
|
||
Vezi și:ACACIA,
ANTITON,
ARAB,
BULINĂ,
GUAȘĂ,
JULEP,
PASTEL,
TRANSARABIC
... Mai multe din DEX...
ARABIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ARÁBIC, -Ă, arabici, -ce, adj. 1. Arab. 2. (În sintagma) Gumă arabică = substanță vâscoasă obținută din lichidul secretat de unele specii de salcâm (sau pe cale sintetică) și folosită ca material de lipit pentru hârtie. - Din fr. arabique.Sursa : DEX '98 ARÁBIC adj. v. arab.Sursa : sinonime arábic adj. m., pl. arábici; f. sg. arábică, pl. arábiceSursa : ortografic ARÁBIC, -Ă adj. 1. arab (II). 2. gumă ~ă = substanță cleioasă din unele specii de salcâm exotic sau obținută pe cale sintetică, pentru lipit, apretat etc. (< fr. arabique)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ARABICRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru ARABIC. Urmuz - Cotadi şi Dragomir Cotadi și Dragomir de Urmuz Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru ca pana corbului e plin de mătreață și încărcat cu sclipitori și scumpi piepteni de bagă. Cotadi nu are niciodată pozițiunea verticală, din cauza unei îmbrăcăminte de șiță ce-i formează un fel de cuirasă și care, deși îl jenează teribil, o poartă însă cu o desăvârșită abnegație direct pe piele, sub cămașa țărănească cu ciucuri, de care nu se desparte niciodată. O particularitate a lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate ... Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie Ion Heliade Rădulescu - Dispoziţiile şi încercările mele de poezie Dispozițiile și încercările mele de poezie de Ion Heliade Rădulescu Învățam grecește, cum se învăța pe atunci, octoih și psaltire: nu înțelegeam nimic. Într-o duminică am văzut la poarta bisericii Crețulescului lume multă adunată; am stat și eu să văz ce este. Un fecior sau vizitiu citea în gura mare Alexandria, și câți treceau pe drum se opreau și ascultau. Când m-am oprit eu, citirea venise dimpreună cu Alexandru până la Ivantie împărat, unde zice: "Mira tebe brate" (slavonă: pace ție frate) ș. c. l. Nu mă putui dezlipi de acolo ascultând descrierea acelui loc plin de răcoare, de verdeață și adăpat de fântâni cu apă vie. A trebuit să tacă acel om minunat pentru mine (vizitiul, zic) ca să fug și eu d-acolo. Am venit acasă și am cerut foarte rebel, plângând, să-mi dea doi lei să cumpăr o carte. Eram rău când plângeam: sculam vecinii în picioare. A trebuit să mi se dea banii, și alergai îndată și-mi cumpărai cartea prețuită și plină de minuni. Dar ce să fac cu dânsa? că în mâinile mele era mută. Vrui să ... Alecu Russo - Cugetări (Russo) Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV 1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu. Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi. Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de atuncea, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARABICRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru ARABIC. ACÁCIA , acacii , s . f . Nume dat arborilor sau arbuștilor tropicali din familia leguminoaselor , cu flori albe sau galbene , cultivați ca plante ornamentale , pentru industria parfumurilor și pentru extragerea gumei arabice ( ANTITÓN s . n . Emulsie constituită din ulei de in , gumă arabică și acid fosforic , folosită în tipografie pentru combaterea fenomenului de tonare . - Anti - + ... unor țări din Orientul Apropiat și din nordul Africii . 2. Adj . Care aparține arabilor ( 1 ) sau țărilor arabe , privitor la arabi sau la țările arabe ; arabic BULÍNĂ^2 , buline , s . f . Parâmă pentru manevrarea pânzelor inferioare ale unei nave cu pânze . BULÍNĂ^1 , buline , s . f . 1. Capsulă în care se pune un praf luat ca medicament ; cașetă ; p . ext . praful medicamentos împreună cu capsula lui . 2. Petic rotund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică , cu care se lipesc plicuri , dosare etc . 3. Desen rotund imprimat pe țesături . [ Var . : bulín s . GUÁȘĂ , guașe , s . f . 1. Culoare preparată din pigmenți minerali , gumă arabică și apă , folosită în pictură . 2. Tablou executat cu guașă ( 1 ) . [ Var . : guaș s . JULÉP , julepuri , s . n . ( Fam . ) Soluție de gumă arabică în apă , care se adaugă în PASTÉL , pasteluri , s . n . , adj . invar . 1. S . n . Creion colorat , moale , pentru desen , făcut din pigmenți pulverizați , amestecați cu talc și cu gumă arabică . 2. S . n . Poezie cu conținut liric , în care se zugrăvește un tablou din natură . 3. Adj . invar . ( Despre culori , desene etc . ) Cu tonuri palide , delicate ; TRANSARÁBIC , - Ă , transarabici , - ce , adj . , s . n . ( Șosea ) care traversează Peninsula |
||