|
||
Vezi și:ACARIAN,
CĂPUȘĂ,
CEFALOTORACE,
CHELICER,
PĂIANJEN,
PSEUDOSCORPIE,
SCORPION,
VENIN
... Mai multe din DEX...
ARAHNIDĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ARAHNÍDĂ, arahnide, s.f. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura artropodelor, cu corpul format dintr-un cefalotorace cu șase perechi de apendice și din abdomen; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. - Din fr. arachnide.Sursa : DEX '98 arahnídă s. f., g.-d. art. arahnídei; pl. arahnídeSursa : ortografic ARAHNÍD//Ă \~e f. 1) la pl. Clasă de animale nevertebrate din încrengătura artropodelor (reprezentanți: păianjenul, scorpionul etc.). 2) Animal din această clasă. /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARAHNIDĂRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru ARAHNIDĂ. ACARIÁN , acarieni , s . m . ( La pl . ) Arahnide mici , cu capul , toracele și abdomenul de obicei nediferențiate , unele dintre ele fiind purtătoare de germeni ai unor maladii grave ; ( și la sg . ) animal din acest ordin . [ Pr . : - ri - CĂPÚȘĂ , căpușe , s . f . I. ( La pl . ) Gen de artropode parazite din clasa arahnidelor , care se înfig în pielea animalelor și a omului și se hrănesc sugându - le sângele ( Ixodes ) ; ( și la sg . ) animal care face parte din acest gen . II. 1. ( Bot . ) Ricin . 2. Mugur de viță , din care se dezvoltă coardele și rodul ; ochi ^ CEFALOTORÁCE , cefalolorace , s . n . Segment al corpului , la arahnide și la crustacee , format prin unirea capului cu CHELICÉR , chelicere , s . n . Fiecare dintre cele două apendice ale animalelor arahnide , care au rolul de a prinde PĂIÁNJEN , păianjeni , s . m . 1. ( La pl . ) Grup de animale arahnide , caracterizate prin cefalotorace cu opt picioare lungi și cu abdomenul nesegmentat , care se hrănesc cu insecte mici , prinse de obicei într - o pânză subțire țesută de ele cu ajutorul unui lichid cleios pe care îl secretă ; ( și la sg . ) animal care face parte din acest grup . 2. ( La pl . ) Pânză de păianjen ( 1 ) ; păienjeniș . 3. Unealtă folosită pentru prinderea și extragerea pieselor de dimensiuni mici sau a bucăților de cablu rămase într - o sondă . 4. ( Sport ) Fiecare dintre colțurile de sus ale porții la fotbal , handbal , polo sau hochei . 5. ( Reg . ) Prăjină care se așază pe vârful clăilor , al stogurilor sau al acoperișurilor de paie ca să le apere de vânt . [ Pr . : pă - ian - . - Var . : ( reg . ) păiájen , paiájen , paínjen , paíngăn , păínjen , s . PSEUDOSCÓRPIE , pseudoscorpii , s . f . ( La pl . ) Subclasă a arahnidelor cu apendice în formă de clește , cu o glandă secretoare ; ( și la sg . ) insectă din această subclasă . [ Pr . : pse - u - ] - Pseudo - + SCORPIÓN , scorpioni , s . m . 1. Nume dat mai multor specii de arahnide având la extremitatea posterioară glande veninoase , care se deschid în vârful unui ac ; scorpie ( 1 ) . 2. ( Art . ) Numele unei constelații zodiacale din emisfera sudică ; numele unuia dintre cele 12 semne ale zodiacului ; Scorpie ( 2 ) . [ Pr . : - pi - VENÍN , veninuri , ( rar ) s . n . 1. Substanță toxică secretată de glandele unor animale ( șerpi , insecte sau arahnide ) și de unele plante ca mijloc de atac sau de apărare , ori preparată de om ( din plante otrăvitoare ) . 2. ( Anat . ; pop . ) Fiere ; fig . supărare , mâhnire , necaz ; |