Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ASERTIV ... Mai multe din DEX...

ASERTORIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ASERTÓRIC, -Ă, asertorici, -ce, adj. (Fil.) Care are caracterul unei aserțiuni, care exprimă o situație de fapt. Judecată asertorică. - Din fr. assertorique.

Sursa : DEX '98

 

asertóric adj. m., pl. asertórici; f. sg, asertórică, pl. asertórice

Sursa : ortografic

 

ASERTÓRI//C \~că (\~ci, \~ce) Care ține de aserțiune; propriu aserțiunii. Judecată \~că. /assertorisch

Sursa : NODEX

 

ASERTÓRIC, -Ă adj. (Log.) Care are caracterul unei aserțiuni. * Judecată asertorică = judecată în care se afirmă sau se neagă existența a ceva, care arată o situație de fapt fără a fi dovedită. [< fr. assertorique].

Sursa : neologisme

 

ASERTÓRIC, -Ă ad. (despre propoziții, judecăți) care enunță simplu ceva; cu caracter asertiv. (< fr. asertorique)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ASERTORIC

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ASERTORIC.

ASERTIV

... ASERTÍV , - Ă , asertivi , - e , adj . ( Livr . ) Cu caracter de aserțiune ; asertoric