|
|
||
AVĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÁVĂ^1 s.m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. - Din sl. avva.Sursa : DEX '98 ÁVĂ^2, ave, s.f. Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă, care se aşază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară. - Din tc., bg. av.Sursa : DEX '98 ávă (unealtă) s. f., g.-d. art. ávei; pl. áveSursa : ortografic ávă (părinte) s. m.Sursa : ortografic ÁV//Ă \~e f. Mreajă de prins pește. /<turc. avSursa : NODEX ávă (-ve), s.f. - Năvod, plasă de prins pește. Tc. av "vînătoare, pescuit" (DAR). - Der. avgiu, s.m. (înv., vînător), din tc. avci.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AVĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentru AVĂ. Traian Demetrescu - Ave-Maria Ave-Maria (În biserica Sf. Ștefan) de Traian Demetrescu Ave-Maria... Și spre bolta Mărețului și trist altar, Fermecătorul glas de orgă Se-nalță ca un plîns amar... În sufletele credincioase Cad notele mîngîietoare, Cum peste frunzele de toamnă, Amurgul razelor de soare. Îngenunchiată înaintea Crucificatului Hristos, O palidă prostituată Plîngea ca un copil duios. Și-nmărmurită în durerea Religioasei aiurări, Părea de veacuri că așteaptă Cuvîntul ultimeî iertări. Viena, Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului ... Italie, după ce o îndelungă vremi s-au luptat pentru slobozănie sa cu împărații, la ce de pe urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca să-s încredințăzi de protecsie lor, cu ... sa l-au priimit cu multă politică și i-au făcut toată cinste ci să poate faci favoritului unui mare crai. Cu toati că amiral avĂ© o fisionomie plăcută, o mari vioșâmi și multă îndrăzneală, înțălepciunea ci să vidĂ© în toati faptile Clarisăi și un aer di megalie ci era răvărsat ... Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra ... înfricoșata pomenire a cumplitelor fapte a biruitorilor săi; ei era numai supuși, însă nu era robiți, întru această vremi un gubernator avĂ© asupra indienilor o mânie și o ură ascunsă mult mai mari decât aceea a procătohilor săi. Secretariul lui, cumplit împlinitori a poroncilor ... pază ei cu credință, și prin celi mai strașnice giurământuri și adesăori înnoite, ca niciodată să nu discoperi asupritorilor lor tainile acești așa mari. Indienii avĂ© totdeauna încă și în vremea robiei cei amară un fel de ocârmuire dinlăuntru. Ei ș-au ales o căpitenie a căruia lucrările celi ... locuri pustii, și la cari să putĂ© mergi numai pe niște potici ce să pare evropeilor nerăzbătute. Pe atunce să numĂ© căpetenia lor ce ascunsă (avĂ© ei însă mai multe) Ximeo. Acesta fiind foarte scârbit pentru nenorocirile și nedreptățile ce pătimĂ© nația sa de ișpanioli, au izgonit din inima lui ce ... și au oprit acest metahirisis și de la nenorociții lui tovarâși, el ură totdeauna acest fel de fapte răle și nu le putĂ© suferi. Ximeo avĂ© numai un fiiu ce să nume Mirvan, pe acesta îl iubĂ© el foarte, și i-au lăsat o parte a urâciunii și a ... Constantin Negruzzi - Chelestina ... acum știa pre bine. Mânioasa Chelestina de abiĂ© l-au cetit și îndată cu defăimări l-au triimes lui don Pedro înapoi: dar cum ea avĂ© o minunată țâneri de minte, au știut scrisoare de rost, și după 8 zile i-au făcut și răspuns. Amorezații noștri să iubiĂ© și îs ... necredincioasa Îș ia alt amorezat! Cât acest izvor va curgĂ© De multi ori ea-mi zâcĂ©, Te voi iubi cu credință. Alt amori nu voi avĂ©, Ah! izvorul n-au săcat, Dar Silvie m-au lăsat! A amoriului dulceață Ah! un menunt numai țâne, Iar jale sa și durerea ... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci ... călări doi preuți, falnici încît nici căta Amîndoi cu șishanele, greci, dar bine îmbrăcați, Cît n-aveau deosebire din ostașii ceilalți. Unul dintre doi cocardă avè și purta la cap, Iar altul de fir o cruce o pusese la potcap. După dînșii, într-o butcă, un arhiereu vinè, Cu omofor peste ... Constantin Negruzzi - Parte întăi ... cinstita adunări întru cari mă aflam și printre cari am văzut o damă groasă cu o fiziognomii țărănească, ca de vreo 50 de ani, cari avĂ© ochii țintiți cu lăcomii la mine, ca când ar fi vrut să mă mănânce. întăiași dată m-am cam sastisit; dar un tainic santiment de ... a doua oară: noi ne-am scoborât și eu m-am dus într-o sală unde era pusâ o masă de trei persoane. Stăpâna mĂ© avĂ Dimitrie Gusti - Forfica și croitoru ... Că-i ușoară și gentilă, Sau barișul cum va vrè. Încât pentru-ncălțăminte Poarte nergi iminei Și va fi și mai cuminte A avĂ Gheorghe Asachi - Castorii Castorii de Gheorghe Asachi Lângă-o curte boierească, în grădină minunată, Un castor ș-a sa familie trăia-n apa cea curată, De mănunți fii și fiice avea câte o păreche, Casa lui era de bârne, dup-a țărei modă veche. Ostenind cu ghibacie Și păzind iconomie, Spre nutreț ave-n camară Tot producturi de la țară: Frunză, scoarță, nuci și ghindă, La prânz, cină și merindă. Cu această rânduială Trăiau fără de sminteală În duratul foișor Acii soți cu fiii lor Fericiți, d-ar fi urmat Cu cest metod măsurat, Ce din neam în neam de fire Li s-au dat spre moștenire, Și-n repaos gios trăind, Mai presus n-ar fi dorind. Dar o pildă prea străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară Ieșia adeseori, Pe răcoare, cătră sară, Cu soția-cel castor, Și primblându-se prin lac Scotea-n aer a lor cap. Lua aminte și vedea Ce la curte se dregea, Cât-armonie, lumină, Se lățea prin cea grădină, Cum prin înflorit parter, Cu-nvățatul guverner, Tineretul boierin Dialect vorbea străin. La aceste luând sama, A castorului ... Gheorghe Asachi - Cuvântul lui Socrat Gheorghe Asachi - Cuvântul lui Socrat Cuvântul lui Socrat de Gheorghe Asachi Socrat casa când zidea, Din vecinii fiecare Câte-o critică zicea: Unul că proporție n-are, Altul c-a ei împărțală E făcută cu sminteală. Pentru-un om de a lui clas, N-avei unde a face-un pas; Și s-uniră toți să zică Cum că casa era mică. Socrat spusă a sa dorință: De-ar da zâna de Atină, De amicii cu credință Casa mea să fie plină! Zicea Socrates cu minte și în astă întâmplare, Pentru cii ce amici se cheamă, casa lui era pre mare. Că tot omul și aice După moda veche zice Că-ți este amic prea bun, Cine-l crede e nebun! Nu-i nemică mai ușor Decât de prietini nume, Însă foarte rareori Unul poți afla în Gheorghe Asachi - Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei" Gheorghe Asachi - Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei" Muza cătră poetul "Panoramei Moldovei" de Gheorghe Asachi La 1850 înturnat din străinătate Când sufla o grea furtună Preste patria dorită, D-unde fost-ai departat, Tu erai de voie bună; Ca s-o vezi mai fericită, Azi și mâine-ai așteptat. Sunetele lirei tale D-aurită viitorime Aveau dulce argument; Iacă se deschisă-o cale Pentru-a patriei giunime, S-o agiute prin talent. Revăzut-ai al tău munte, Turma cu păstori și fete, Ce te-ndeamnă la cântat; Di ce porți o tristă frunte, De-a ave de lacrimi sete Di ce tot n-ai încetat? Unde-i ecatombei sfară, Cântece de bucurie Ce triumfului convin? Înturnatu-te-ai în țară S-o nutrești melancolie? Ea-i sătulă de suspin. Oare zâna amoroasă Ce-ai găsit-o-n văduvie Azi credința ț-a călcat? Ori odoară prețioasă Furul cel cu ghibăcie Din comoară ț-a prădat? Dacă zâna cea frumoasă Ce prin ochi și dulce buză N-a-ncetat a te-ncânta, D-alt odor dacă nu-ți pasă Decât de ea și de muză, Încetează- ... Gheorghe Asachi - Oala de aramă și oala de lut Gheorghe Asachi - Oala de aramă şi oala de lut Oala de aramă și oala de lut de Gheorghe Asachi O zi oala de aramă Pe-o vecină de lut cheamă, Ca să facă ambe-un drum. Însă aceasta au zis: Nu pot; Las mai bine să m-afum, Decât să mă stric de tot. Dar tu în coaste chiar țistoasă, Nu ca mine ticăloasă, Pas ferice-oriunde-i vre. La tot feliul de-ntâmplare, Zis-au oala cea mai tare, Protectoară mi-i ave. Dac-un lucru colțuros, Repede sau pre vârtos Ar umbla ca să te sfarme, Ver macar ca să te darme, Eu la mijloc voi intra Și de daună te-oi scăpa. În asemene parolă, Dată de-o lucită oală, Biata oală se încrede, Lasă vatra și purcede. Merg ai noștri călători, Târâindu-se cu spori, Dar compania merge slut, Alt-arama-i și alta-i lut. Vrând ii pest-un hop să treacă, Între sine se tot freacă Ș-înc-o mie urme nu-s Ce-n a lor voiaj s-au dus, Când arama în moale pele Așa foarte-un ghiont au dat, Că-n mănunte hârburele, Gemând, oala s-au stricat. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru AVĂRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru AVĂ. 2 Imparati Capitol 17 2 Imparati 16 2 Imparati Capitol 17 1 În al doisprezecelea an al lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel la Samaria, Osea, fiul lui Ela. A domnit nouă ani. 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuș nu ca împărații lui Israel dinaintea lui. 3 Salmanasar, împăratul Asiriei, s`a suit împotriva lui; și Osea i s`a supus, și i -a plătit un bir. 4 Dar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimesese soli lui So, împăratul Egiptului, și nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l -a închis și l -a pus în lanțuri într`o temniță. 5 Și împăratul Asiriei a străbătut toată țara, și s`a suit împotriva Samariei, pe care a împresurat -o timp de trei ani. 6 În al nouălea an al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria, și a dus pe Israel în robie în Asiria, l -a pus să locuiască la Halah ... Romani Capitol 8 Romani 7 Romani Capitol 8 1 Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului. 2 În adevăr, legea Duhului de viață în Hristos Isus, m`a izbăvit de Legea păcatului și a morții. 3 Căci-lucru cu neputință Legii, întrucît firea pămîntească (Grecește: carnea, aici și peste tot unde e ,,firea pămîntească``.) o făcea fără putere-Dumnezeu a osîndit păcatul în firea pămîntească, trimețînd, din pricina păcatului, pe însuș Fiul Său într`o fire asemănătoare cu a păcatului, 4 pentruca porunca Legii să fie împlinită în noi, cari trăim nu după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului. 5 În adevăr, ceice trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, umblă după lucrurile firii pămîntești; pe cînd cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului. 6 Și umblarea după lucrurile firii pămîntești, este moarte, pe cînd umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace. 7 Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămîntești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, și nici nu poate să se supună. 8 Deci, ... Galateni Capitol 4 Galateni 3 Galateni Capitol 4 1 Dar cîtă vreme moștenitorul este nevrîstnic, eu spun că nu se deosebește cu nimic de un rob, măcar că este stăpîn pe tot. 2 Ci este supt epitropi și îngrijitori, pînă la vremea rînduită de tatăl său. 3 Tot așa și noi, cînd eram nevrîstnici, eram supt robia învățăturilor începătoare ale lumii. 4 Dar cînd a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimes pe Fiul Său, născut din femeie, născut supt Lege, 5 ca să răscumpere pe cei ce erau supt Lege, pentru ca să căpătăm înfierea. 6 Și pentru că sînteți fii, Dumnezeu ne -a trimes în inimă Duhul Fiului Său, care strigă: ,,Ava``, adică: ,,Tată!`` 7 Așa că nu mai ești rob, ci fiu; și dacă ești fiu, ești și moștenitor, prin Dumnezeu. 8 Odinioară, cînd nu cunoșteați pe Dumnezeu, erați robiți celor ce din firea lor, nu sînt dumnezei. 9 Dar acum, dupăce ați cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, dupăce ați fost cunoscuți de Dumnezeu, cum vă mai întoarceți iarăș la acele învățături începătoare, slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să vă supuneți din nou? 10 Voi păziți zile, luni, vremi ... Marcu Capitol 14 Marcu 13 Marcu Capitol 14 1 După două zile era praznicul Paștelor și al Azimilor. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleșug, și să -L omoare. 2 Căci ziceau: ,,Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă turburare în norod.`` 3 Pe cînd ședea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; și, dupăce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. 4 Unora dintre ei le -a fost necaz, și ziceau: ,,Ce rost are risipa aceasta de mir? 5 Mirul acesta s`ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei (Grecește: dinari.), și să se dea săracilor.`` Și le era foarte necaz pe femeia aceea. 6 Dar Isus le -a zis: ,,Lăsați -o în pace; de ce -i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine; 7 căci pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, și le puteți face bine oricînd voiți: dar pe Mine ... |
||