|
|
||
Vezi și:BRUMĂ,
BRUMĂREA,
BRUMĂREL,
BRUMĂRIU,
BRUMĂRIȚĂ
... Mai multe din DEX...
BRUM - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BRUM s.n. Perturbație care poate să apară într-un sistem de transmisie audio, manifestându-se ca un zgomot de frecvență joasă, suprapus semnalului util. - Din germ. Brummen.Sursa : DEX '98 brum s. n.Sursa : ortografic BRUM s. n. zgomot perturbator la ieșirea amplificatoarelor de audiofrecvență, datorat alimentării lor de la rețeaua de curent electric alternativ. (< germ. Brummen)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BRUMRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru BRUM. Vasile Alecsandri - Brumărelul Vasile Alecsandri - Brumărelul Într-o verde grădiniță Șade-o dalbă copiliță Pe-așternut de calonfiri, La umbră de trandafiri. Trece-un voinicel cu grabă, Și din fugă o întreabă: —Spune-mi, dalbă copiliță, Cu rumena ta guriță, Ești nevastă, ori ești fată, [1] Ori zâna din ceri picată? —Nici nevastă sunt, nici fată, Nici zână din ceri picată, Ci sunt floare garofiță, Răsărită-n grădiniță; Dar tu, voinicele, spune, Ești însurat, ori ești june? —Eu sunt, dragă, Brumărelul, Îi răspunse voinicelul. Eu vin seara, pe răcoare, De mă culc pe sân de floare, Și când plec voios, cu soare, [2] După mine floarea moare! Note ↑ După datina antică fetele poartă capul gol, până când se mărită, iar de cum se cunună, ele pun ștergare pe cap. Cuvântul nevastă își trage etimologia de la numele zânei Vesta, căreia fecioarele erau închinate în timpul romanilor. Măritându-se, fata iese din rândul vestalelor și încetează de a fi supusă cultului zânei Vesta. Ea se face nevesta, nevastă . ↑ Tablou poetic, alegorie ingenioasă de pierirea florilor bătute de brumă. Brumărel este numele lunii lui octombrie, când încep a cădea brume mici. Românii dau lunilor numiri ... Mihai Eminescu - Diamantul Nordului ...  Prin vânăta umbră, prin rumăna sară, În farmecul firei răsună ghitară:  Arată-te-n haina de albă mătasă, Ce pare-ncărcată c-o brum-argintoasă, Să văd a ta umbră-n lumină-nmuietă, În părul cel galbăn înalt-mlădietă. Îndură-te, scumpo! în mine aruncă Viole albastre ... voluptoasă, Pătrunde-acea lume de flori și miroasă; Și verzile lanuri se leagănă-n lună Și lacuri cadența cântărilor sună. Subțirile neguri păreau pânzărie De brum-argintoasă, lucind viorie; Și florile toate sub ea-ncremenite Respiră bogate miroase-adormite. Pe-al codrilor verde, prin bolțile dese, Prin mreje de frunze seninul ... Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio) ...  Prin vânăta umbră, prin rumăna sară, În farmecul firei răsună ghitară:  Arată-te-n haina de albă mătasă, Ce pare-ncărcată c-o brum-argintoasă, Să văd a ta umbră-n lumină-nmuietă, În părul cel galbăn înalt-mlădietă. Îndură-te, scumpo! în mine aruncă Viole albastre ... voluptoasă, Pătrunde-acea lume de flori și miroasă; Și verzile lanuri se leagănă-n lună Și lacuri cadența cântărilor sună. Subțirile neguri păreau pânzărie De brum-argintoasă, lucind viorie; Și florile toate sub ea-ncremenite Respiră bogate miroase-adormite. Pe-al codrilor verde, prin bolțile dese, Prin mreje de frunze seninul ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRUMRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru BRUM. BRÚMĂ , brume , s . f . 1. Cristale de zăpadă care se formează noaptea ( în anotimpurile de tranziție ) prin înghețarea vaporilor de apă din atmosferă și care se depun pe plante , pe sol , pe obiecte . 2. ( Pop . ) Chiciură . 3. Strat fin , alburiu , care acoperă unele fructe ( sau plante ) . 4. Fig . Cantitate mică BRUMĂREÁ , brumărele , s . f . Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit și viu colorate și cu miros plăcut ( Phlox paniculata și drummondi ) . - Brumă + suf . - BRUMĂRÉL s . m . ( Pop . ) Octombrie ; p . ext . sfârșitul lunii septembrie , luna octombrie și începutul lui noiembrie . - Brumar ^1 + suf . - BRUMĂRÍU , - ÍE , brumării , adj . 1. De culoarea brumei ( 1 ) , alb - cenușiu , brumat . 2. ( În sintagmele ) Prune brumării = soi de prune acoperite cu brumă ( 3 ) . Oaie brumărie = varietate de oaie cu lâna pestriță , albă și BRUMĂRÍȚĂ , brumărițe , s . f . Numele a două specii de păsări , una de mărimea mierlei , cu gușa albă cu pete brune ( Prunella collaris ) , cealaltă mai mici , cu gușa sură ( Prunella modularis ) . - Brumă + suf . - |
||