|
|
||
Vezi și:ALGOMANIE,
CĂTARE,
CĂUTAT,
CERERE,
COMIS-VOIAJOR,
DIBĂCI,
HOMEOSTAT,
INVENȚIE,
MIGRAȚIUNE,
ODOROLOGIE,
PALADIN
... Mai multe din DEX...
CĂUTARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CĂUTÁRE, căutări, s.f. 1. Acțiunea de a (se) căuta. 2. Cercetare făcută cu scopul de a găsi ceva. 2. Îngrijire; p. restr. tratament sau îngrijire medicală. 3. (Înv.) Administrare a unui bun material. 4. (Înv.) Inspecție, examinare. 5. Osteneală; năzuință. 6. Privire; căutătură. 7. Preț bun, trecere. * Expr. A avea căutare = (despre oameni) a se bucura de considerație; (despre mărfuri) a fi solicitat. [Pr.: că-u-. Var.: (pop.) cătáre s.f.] - V. căuta.Sursa : DEX '98 CĂUTÁRE s. 1. cotrobăială, cotrobăire, cotrobăit, scotoceală, scotocire, scotocit. (Termină cu \~!) 2. cerere. (\~ de marfă.) 3. preț. (O marfă care are \~.) 4. afectare, artificialitate, emfază, grandilocvență, manierism, patos, prețiozitate, retorism. (\~ în stilul cuiva.)Sursa : sinonime căutáre s. f. (sil. că-u-), g.-d. art. căutării; pl. căutăriSursa : ortografic CĂUT//ÁRE \~ări f. 1) v. A CĂUTA. 2) Cercetare a locului cu scopul de a găsi pe cineva sau ceva. 3) Îngrijire medicală. 4): A avea \~ a se bucura de considerație; a avea trecere. /v. a cautaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CĂUTARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 68 pentru CĂUTARE. Alexei Mateevici - Căutarea lui Dumnezeu Alexei Mateevici - Căutarea lui Dumnezeu Căutarea lui Dumnezeu de Alexei Mateevici (A treia carte a Împăraților, 19, 11-13) Eu am văzut îmtunecime În cer — și surd gemea pământul. Furtuni, a ceților desime, Urlând, ducea cu sine vântul Păduri voinici, ca-n secerare, Și munți în ape au căzut... Spre cer strigat-am cu glas tare, Dar în furtuni și tulburare, Pe Dumnezeu nu L-am văzut... Și iată: — Văi nemărginite Și dealuri-nalte, depărtate, Cu stânci de munte-acoperite Și zori, ca-n fum înfășurate, Deodată ochiul mi-a zărit; Și tresărind cu frică mare Spre cer am îndreptat chemare, Dar urma sfintelor picioare Eu nici aicea n-am găsit. Și iarăși văd minune nouă: Roș-sângeratic cerul arde Dintr-însul ploi de fulger plouă, Ducându-se-n vârtej departe. Și toate ard, de foc aprinse, Și sufletu-mi înspăimântează, Dar focuri și săgeți nestinse, Pe Domnul nu-L înfățoșează. Dar iată — liniște cerească; Sunt plin de sfinte presimțiri -- La răsărit încep să crească Lumini de aur, străluciri. Dorința tainică mă face Acolo sufletul să-mi zboare: În raze vii, strălucitoare, În sfântă liniște și pace, Eu, ... Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei Mihai Eminescu - În căutarea Şeherazadei În căutarea Șeherazadei de Mihai Eminescu În mări de nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete, În poale-am scuturat piatra cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit din gură-i lunga sete De-amor. Apoi m-am dus  ea plâns-a. Mi-a deschis marea porțile-i albastre Și Nordul frig durerea-mi caldă stins-a. M-am dus spre Sud  und-insule ca glastre Gigantici se ridic din sfânta mare, C-oștiri de flori, semănături de astre. Și și-a îmflat eterna mea cântare Aripele de pară-n cer pornite, Pân-am pierdut pământu-n depărtare, De unde-albastre scândure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adânc și înălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah, ce văd? E ... Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Prinosul unui iconoclast de Dimitrie Anghel Cuvîntare ținută la Galați, la dezvălirea monumentului lui Eminescu. A te urca pe un soclu înseamnă a înstăpîni un fragment de univers de unde alungi viața ; înseamnă a pedepsi o marmură să ia o formă ce n-o mulțumește poate ; înseamnă a adăoga o umbră mai mult pe pămînt, o umbră care de cele mai multe ori nu e decît umbra unei umbre. Cugetare de iconoclast, veți zice, și nu veți fi departe de adevăr. Dar cine și-a plimbat ca mine reveriile prin grădinile, piețele și parcurile noastre, căutînd o rimă sau o imagine, a trebuit să gîndească așa. De pretutindeni, de la roata oricărei răscruci și din afundul oricărei cărări, un om de piatră sau de bronz și-a întins brațele acoperindu-mi orizontul. O armată de piedestaluri baricadează trecutul; un norod de anonimi îmbrăcați în redingote, ori în fracuri impecabile, sfidează ; o pleiadă de morți, a căror pleoapă trebuie închisă pentru a doua oară, privește cu încredere viitorul... Forma aceasta nouă de idolatrie a mers ... Elena Liliana Popescu - Imn Existenței ... ce le animă, să poată-atunci să vadă că toate sunt create și-n haina pământească, ce Forma o exprimă, Adăpoestesc un suflet mereu în căutare, ce e fără de moarte prin har dumnezeesc – Și-atunci să-Ți mulțumească, primind a ta iertare de tot ce îl desparte ... împătimit să fie, a căror împlinire să-nlănțuie mai tare Ființa-om aflată fără ca ea să știe spre marea regăsire, în lungă căutare... VIII Văzu că amintirea – a tot ce-a fost odată, pe când trăia Sublimul fără să-L recunoască – era ... Alecu Donici - Două mance și un copil ... Donici În vremile trecute o jupâneasă mare Născu un făt-frumos. Copilul cât se poate era de sănătos; Dar pentru ca să aibă mai bună căutare, Cucoana două mance pe lângă dâns' ținea Și singură-l hrănea. Cu astfel de mijloace credea pe-atunci oricare Că pruncul va ajunge un urieș ... Dimitrie Anghel - Metamorfoză Metamorfoză de Dimitrie Anghel Publicată în Convorbiri literare , martie-aprilie-mai 1907 Vroind să uit, pe-o seară dulce lăsasem să m-adoarmă crinii... Și se făcea că fără voie trăiam acum o viață nouă: Eram și eu un crin ca dînșii, și-n dezmierdările luminii Îmi întindeam voios potirul să prind o lacrimă de rouă. Visînd, trăiam cu ei acuma, și-atît de alb eram subt lună, Încît abia scriam o umbră, cînd m-alinta șagalnic vîntul, Dar tihnă se făcuse-n mine și caldă inima și bună, Că reveneam subt altă formă, să-mpodobesc și eu pămîntul. Cînd făr' de veste-o mînă pală, mișcîndu-și umbra pe grămadă, Ca subt imboldul unei forțe necunoscute și fatale, S-a-ntins vrăjmașă să mă frîngă, — ș-acuma, alb ca o zăpadă, Muream tihnit de-a doua oară în liniștea odăii tale. Muream din nou, dar cînd trudită făcîndu-ți brațele cunună, A fost s-adormi zîmbind la mine cu fața calmă între perne, Eu ca o pulbere de aur m-am ridicat ușor subt lună În căutarea altei forme desăvîrșite și Dimitrie Anghel - Tata (Anghel) Dimitrie Anghel - Tata (Anghel) Tata de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 759, 28 ian. 1911, p. 1. Ca un miraj nălucitor te-a chemat pe tine strălucirea aurului, și tu cel dezbrăcat de toate patimele ai alergat după el pînă ce ai căzut. Negrul neant la tine a fost mărginit de un zid de aur și zidul s-a prăbușit peste tine, îngropîndu-te sub el. Ce urmăreai tu, de ce te-ai zbuciumat, de ce flacăra vie a minții tale a ars fără preget, ca vîlvătăile de foc ce le aprindeau și le hrăneau necurmat întîii oameni în vremuri obscure, ca să se apere de dușmănia fiarelor ? După perdeaua de foc a minții tale, ai stat tu ascuns toată viața, apărîndu-te. Vie, puternică, fantastică, se consuma inteligența ta. Mari, flăcările jucau zvîrlind scîntei orbitoare. Vînturile întîmplărilor o înălțau și o coborau și ghearele lacome așteptau cu răbdare să te sfîșie ; sclipitorii ochi pîndeau din umbră stingerea marelui incendiu, ca să poată prin drumul de cenușă să ajungă pînă la tine. Ce te împingea pe tine, căci din înfrîngeri și dureri, ca la mulți ... Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) Cetatea Albă (Akerman) de Dimitrie Bolintineanu Știți voi câte valuri se ridic pe mare Când o vijelie suflă cu turbare? Astfel sunt la număr mândrii musulmani Ce-apără cetatea sclavă de mulți ani! Într-un fluviu d-aur, soarele lucește Și pe coifuri, arme, focu-i strălucește. Ștefan stă sub cortu-i împletit cu fir; Cetele Moldovei lângă el deșir. Pasă dorobanii cei cu coapse late, Cu sclipoase coifuri în argint lucrate. Îi urmez panțirii ce pe cai în spume, Ca ușoare vânturi, lunecă prin lume. Călărașii țării pe vânoși fugari, Îmbrăcați în zale ca bătrâni stejari. Între toți curtenii pasă cu mândrețe, În veșminte d-aur, cu frumoase fețe. Apoi toporanii de securi armați Și codrenii ageri și de toți stimați, Ziși și pieptul țării, căci aveau chemare S-apere Moldova de oștiri tătare. După dânșii pasă sprinteni vânători Renumiți în lupte ca săgetători. Și tunarii țării toți în negre poarte, Pestrițate-n roșu, crud simbol de moarte. Mai veneau în urmă oști de mercenari, Cei cu fruntea mică, ce se zic tătari. Unguri lați în spete, cu mustăți stufoase, Leși cu părul galben, cu cerbice groase, Apoi tighinenii și-alți republicani Pasă ... Dimitrie Bolintineanu - Clavecinul ... vei poate Și ochii-ți de lacrimi s-or îneca!" Astfel răspândește tânăra-i cântare. Dalbe lăcrimioare-nrouă fața sa. Sufletul ei fraged, într-o căutare, Se părea că-mi da. Au trecut pe viața-mi zile de durere, Chipul ei cel dulce de când n-am zărit. Dar nimic nu ... Dimitrie Bolintineanu - O cugetare Dimitrie Bolintineanu - O cugetare O cugetare de Dimitrie Bolintineanu Vedeți acele măgure Înalte, furtunoase? Acolo cugetările Sunt libere, frumoase. De-acolo căutările Cuprind vechea Dacie, Colonia romanilor Ce piere sub robie. Acolo-n vârful stâncilor O cugetare dulce Ca fața junei vergine În umbră îmi străluce: — ,,Aceste țări eroice Pot să se dezrobească Și numele românilor De fală să lucească!" Dar coborând din măgură Să merg în valea mare, Fecioara dulce, candidă, Stă, râde și dispare. Revin' bălaie vergină Cu coame plăvioare, Și-arată calea-n negură Acestor dragi Dorin Ștef - A treisprezecea elegie Dorin Ştef - A treisprezecea elegie A treisprezecea elegie de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Discobolul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2007, ISBN 978-973-35-2206-5 Cuprins 1 Notă asupra ediției 2 Scrisori din Hiperboreea 3 A 13-a elegie 4 Evanghelia după Nichita 5 Lecția de la Săliștea de Sus 6 Bibliografie Nichita Stănescu Notă asupra ediției Scrisori din Hiperboreea I. Ars poetica II. În căutarea pietrei filosofale III. Cina cea de taină A 13-a elegie Elegia întâia Elegia a doua. Getica A treia elegie A patra elegie A cincea elegie A șasea elegie A șaptea elegie Elegia a opta, hiperboreeana Elegia oului, a noua Omul-fantă Elegia a zecea. Sunt A unsprezecea elegie Evanghelia după Nichita Lecția de la Săliștea de Sus Bibliografie Nichita Stănescu Această lucrare a fost eliberată în domeniul public de către deținătorul drepturilor de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂUTARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru CĂUTARE. ... ALGOMANÍE s . f . ( Livr . ) Căutare ... CĂTÁRE^2 s . f . v . căutare . CĂTÁRE^1 , cătări , s . f . Piesă metalică de formă prismatică , montată pe partea de sus a țevii unei guri de foc și care ... ... 2 , - Ă , căutați , - te , adj . ( Despre stil , vorbire , gesturi etc . ) Ales cu grijă exagerată ; afectat , pedant . [ Pr . : - că - u - ] - V. căuta . CĂUTÁT^1 s . n . Căutare ... CÉRERE , cereri , s . f . Acțiunea de a ( se ) cere și rezultatul ei . 1. Solicitare ; rugăminte . 2. Pretenție , exigență ; revendicare . 3. Căutare , cerință ; cantitate de bunuri și de servicii necesare pentru a acoperi consumul . 4. Sesizare adresată unui organ de jurisdicție sau unui alt organ ... COMÍS - VOIAJÓR , comis - voiajori , s . m . Persoană care se ocupă cu mijlocirea vânzărilor de mărfuri , deplasându - se în diverse locuri în căutarea unor beneficiari . [ Pr . : - vo - ... A potrivi lucrurile cu îndemânare , cu iscusință ; a nimeri . 2. A căuta cu stăruință . 3. A descoperi ( după multă căutare HOMEOSTÁT , homeostate , s . n . Sistem cibernetic cu autoorganizare pe principiul căutării statistice a regimului de funcționare stabilă . [ Pr . : - me - INVÉNȚIE , invenții , s . f . 1. Rezolvare sau realizare tehnică dintr - un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci . 2. Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente , imaginare , mincinoase ; p . ext . minciună . 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate într - un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare într - o creație artistică . 4. ( Muz . ; în forma invențiune ) Mică piesă muzicală în stil contrapunctic , imitativ , specifică barocului . [ Var . : invențiúne s . MIGRAȚIÚNE , migrațiuni , s . f . 1. Deplasare în masă a unor triburi sau a unor populații de pe un teritoriu pe altul , determinată de factori economici , sociali , politici sau naturali ; migrare . 2. Deplasare în masă a unor animale dintr - o regiune într - alta , în vederea reproducerii , a căutării de hrană etc . ; migrare . 3. ( În sintagmele ) Migrațiunea petrolului ( sau țițeiului ) = proces de deplasare a petrolului și a gazelor asociate din zăcământul în care au luat naștere în roci , în zone subterane străine . [ Pr : - ți - u - . - Var . : migráție s . ... ODOROLOGÍE s . f . Odorologie judiciară ( În sintagma ) = domeniu al criminalisticii care elaborează metodologia de căutare ... PALADÍN , paladini , s . m . ( În evul mediu , în Europa apuseană ) Nobil slujitor la palatul unor regi ; p . ext . cavaler rătăcitor din evul mediu , în continuă căutare Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||