|
|
||
Vezi și:UȘ,
UȘAR,
UȘARNIC,
UȘCHI,
UȘCHIRE,
UȘCHIT,
UȘCIOR,
UȘER,
UȘIER,
UȘOR
... Mai multe din DEX...
U - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. U^1 s.m. invar. A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală închisă^2 (8), rotunjită (2), din seria posterioară).Sursa : DEX '98 U^2 interj. (Adesea prelungit sau repetat) 1. Exclamație care exprimă surpriza, indignarea, regretul sau care constituie o avertizare (asupra unui pericol). 2. (Însoțit de "iu") Strigăt (de voie bună) care însoțește chiuiturile. 3. Cuvânt care imită urletul unor animale (mai ales al lupului). - Onomatopee.Sursa : DEX '98 U, u s. m. invar.Sursa : ortografic u interj.Sursa : ortografic U interj. 1) (se folosește prelungit pentru a exprima mirare, surpriză, indignare, regret, spaimă etc.). 2) (se folosește prelung pentru a reproduce urletul unor animale, mai ales al lupului, șuieratul trenului etc.). /Onomat.Sursa : NODEX u^3/uu interj.Sursa : DOOM 2 Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru URezultatele 1 - 10 din aproximativ 62 pentru U. George Topîrceanu - I. U. Soricu: Închinare ... George Topîrceanu - I. U. Soricu: Închinare I. U. Soricu: Închinare de George Topîrceanu Mărire ție! Îngeri și imnuri de urare Străbate-vor văzduhul gătit de sărbătoare Și firea picura-va din larg de ... Mihai Eminescu - Ușoare sunt viețele mult%C3%B2ra... Mihai Eminescu - Uşoare sunt vieţele mult%C3%B2ra... Ușoare sunt viețele multĂ²ra... de Mihai Eminescu Ușoare sunt viețele multora. Ei prind din zbor plăcerea trecătoare, În orice timp au clipa lor cu soare Și-n orice zi le-apare aurora... Dar spune, tu, copilă visătoare, De-am fost și eu din rândul acelora, De-mi ești și mie ce le ești altora, De nu mi-ai fost o stea nemuritoare? Trăiam pierdut în umbra amorțirii, Deșarta-mi viață semăna cu spuma Și orb eram la farmecele firii... Deodată te văzui... o clipă numa Simții adânc amarul omenirii... Și iată că-l cunosc întreg Mihai Eminescu - Ușoare sunt viețele multora... Mihai Eminescu - Uşoare sunt vieţele multora... Ușoare sunt viețele multĂ²ra... de Mihai Eminescu Ușoare sunt viețele multora. Ei prind din zbor plăcerea trecătoare, În orice timp au clipa lor cu soare Și-n orice zi le-apare aurora... Dar spune, tu, copilă visătoare, De-am fost și eu din rândul acelora, De-mi ești și mie ce le ești altora, De nu mi-ai fost o stea nemuritoare? Trăiam pierdut în umbra amorțirii, Deșarta-mi viață semăna cu spuma Și orb eram la farmecele firii... Deodată te văzui... o clipă numa Simții adânc amarul omenirii... Și iată că-l cunosc întreg Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung ... să nu știe umini mulți, și domniiele vostre să vă păziți cum știți mai bine. I bog te veselit. Amin. [5] Transliterație din slavonă m(u)drom(u) i plemenitom(u) i Ä�istitom(u) i b[o]g[o](m) darovannom(u) župa(n) hanÄ(Å¡) be(g)ne(r) o(t) braÅ¡o(v) mno(g)[o] z(d)ravie o(t) nÄ›(k)Å ... dlÅgopole i pa(k) dau Å¡tire do(m)nĂ¯etale za lukru(l) tu(r)Ä�ilo(r) kum amÄ auzi(t) èu kÅ Ä©pÅratu(l) au Ă¨Å¡i(t) de(n) sofĂ¯Ä™ Å¡i aimi(n)trÄ› nue Å¡i sÄ›u du(s) Ä© su(s) pre dunÅre i pa(k) sÅ Å¡tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ au veni(t) u(n) ω(m) de la nikopoe de mĂ¯e mÄ›(u) spu(s) kÅ au vÅzu(t) ku ωkĂ¯i loi kÅ au treku(t) Ä�Ä›le korabĂ¯i Ä�e Å¡tĂ ... i Å¡i do(m)nĂ¯jata i pa(k) spui do(m)nĂ¯etale de lukru(l) lu mahame(t) be(g) ku(m) ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi ... spune despre EA acolo desigur în geometria elementelor lichide SFERA dimensiune nepipăită TRI – UNGHIUL vieții și al morții nelocuite D R E P T U N G H I U L care ne separă spațiul pielea ei umedă intimă moale întinsă la umbra încheieturilor ordinea mâinilor TOTUL b.) ar fi trebuit să studiezi îndelung mișcarea ... răbdarea c e r c u l u i de-a te susține centripet un salt mortal și-ai fi putut fi T U – Centrul punctul Fix – buricul pământului cu care începe fisura perfectă c.) și totuși ceva s-a schimbat mărturisești în fiecare dimineață ... cânepă în spatele ușilor la W. C. pe colacul alb rece umed de ebonită în fața oglinzilor retrovizoare spălându-ți mâinile tale duble D O U Ă J U Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului ... de ani între două puncte simetrice unul pierdut aiurea printre constelații altul purtînd pe umeri cenușa celuilalt o plictiseală măreață O B I Ș N U I N Ț A (după un străvechi obicei) umple sudoarea acestui spațiu interzis vagi amintiri despre o ființă incertă pe o planetă incertă ... asta fă mărie (măria se pierduse demult undeva departe gîfîind înăbușit se lipise de trupul lui nisipos și tremura toată) pînă la jumătate cosită f u n i e nu alta de la jumătate încolo u s c a t ă înaltă pînă la gură îndemnuri amînate o g e n e r a ț i e ... ... a-și face cruce ca de naiba și iar îl întrebă: — Dar cu chemarea împreună cum te mai strigă? — Iaca așa: vino! u! mă! răspunse Pâcală. Negustorul începu atunci a râde și zise: ce prost! Apoi îl mai întrebă: — Dar ce bucate se fac acolo ... Așa cum te-nvoiești; și câți lei dai atâta iei. Negustorul, supărat, îl mai întrebă: — Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat? — U! hu!... este badea Mușat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman și alții. — Ho! mă, destul! Dar cine este mai mare decât ... ... camătă legiuită, 6 la sută. VÄ•duva avea dar să plătÄ•scă 72 florinÄ pe an, ba chiar și din această sumă se maÄ scădĂ©u 25 fl., chiria odÄ•iÄ despre stradă a caseÄ, în care d. Steinbach, om generos, voia să adăpostĂ©scă o familie săracă. Eram ... nevoiașÄ. Termenele de plată eraÅ puse în Ianuarie pentru-ca până pe timpul secerișuluÄ creditoriÄ să pĂ³tă avea titlul executoriÅ, și eÄ nu ținĂ©u să fie achitațÄ în banÄ, ci Ă³meni generoșÄ, se mulțumĂ©u și cu producte, ba chiar și cu z ile de lucru. Cine avea dar fie la viÄ, fie la săpatul porumbuluÄ, fie la seceriș nevoia ... Ion Luca Caragiale - Dascăl prost ... Dar mâine seară la ceasul știut, negreșit, cocoșelule moțat. Când ăi veni la puiculița ta, să-i spui că l-ai trecut pe Octavian. P u i c u l i ț a" Bravo, domnule Pricupescu! gândesc eu... Cine să fie puiculița? A! un plic rose-pâle cu un blazon ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi ... se teme să facă dragoste cine în fața plutonului de execuție cere să fie legat la ochi S Ă F I E B Ă T U T C U P I E T R E și au venit/și n-au văzut și au văzut/și n-au auzit și au auzit/și n ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie ... se înfigeau în cămașa copilului, care asculta înmărmurit. — Și l-a sorbit Mama-Pădurii, nea Zobie, nu e așa? îngâna Mirea. — U! u! răspunse gușatul. Veselia îi străluci în luminile ochilor. Îl înțelesese cineva pe pământ, și el numai atâta vroia. Apoi ridică pumnii încleștați în sus, îi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URezultatele 1 - 10 din aproximativ 1236 pentru U. UȘ interj . Cuvânt cu care se alungă păsările . - UȘÁR s . m . v . UȘÁRNIC , - Ă , ușarnici , - ce , s . m . și f . , adj . ( Depr . ) ( Persoană ) care umblă pe la ușile altora , căreia nu - i place să stea acasă . - Ușă + suf . - UȘCHÍ , ușchesc , vb . IV . Refl . ( Arg . ) A pleca repede și pe neobservate dintr - un loc . - Et . UȘCHÍRE , ușchiri , s . f . Acțiunea de a se ușchi . - V. UȘCHÍT , - Ă , ușchiți , - te , adj . ( Arg . ) 1. Care a plecat , a dispărut repede și pe neobservate dintr - un loc . 2. Care are comportări ieșite din comun , original . V. UȘCIÓR s . m . v . ușor ^ UȘÉR , ușeri , s . m . ( În evul mediu ) Dregător de curte în Moldova , care avea sarcina de a primi solii și de a - i introduce la domn ; funcție ocupată de acest dregător . [ Var . : ușár s . m . ] - Ușă + suf . - UȘIÉR , ușieri , s . m . ( Ieșit din uz ) Om de serviciu la unele instituții publice ( care stătea la ușă ) . [ Pr . : - și - er ] - Ușă + suf . - ier ( după fr . UȘÓR^2 , - OÁRĂ , ușori , - oare , ( I , II ) adj . , ( III ) adv . I. Adj . 1. Care are greutate mică , care cântărește puțin , care exercită o presiune redusă asupra suprafeței pe care stă . 2. ( Despre alimente ) Care se digeră cu ușurință , care nu cade greu la stomac . 3. Iute , sprinten , vioi . 4. ( Despre urme , linii etc . ) Care este ( sau pare a fi ) făcut printr - o apăsare slabă sau de un corp cu greutate redusă . 5. Mic , puțin , redus ( ca volum , amploare , consistență , intensitate ) . II. Adj . 1. Care este lesne de suportat , de îndurat ; ( despre boli ) lipsit de gravitate ; ( despre obligații materiale ) care nu împovărează ; mic . 2. Care nu prezintă dificultăți , care este lesne de înțeles sau de realizat ; simplu . 3. Lipsit de seriozitate , superficial ; frivol . III. Adv . 1. Încet , domol , lin ^3 ; fără zgomot . 2. Cu ușurință , fără efort ; lesne , comod . 3. Fără seriozitate ; în mod superficial , ușuratic . 4. Puțin . [ Var . : ( Înv . și reg . ) ușúre adj . , adv . ] UȘÓR^1 , ușori , s . m . Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se prind canaturile porții sau ale ușii ; părțile laterale ale tocului ușii sau ferestrei . [ Var . : usciór , ușciór s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||