|
|
||
|
Vezi și forma bază: CAȚĂ Vezi și:CAȚĂ, CĂȚĂI ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CAȚA: CÂTA, CĂTĂ, CĂTA, CAȚĂ, CATĂ, CÂTĂ.
CAȚA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÁȚA interj. Cuvânt care imită strigătul coțofanei. - Onomatopee.Sursa : DEX '98 cáța interj.Sursa : ortografic CÁȚA interj. (se folosește pentru a imita strigătul coțofenei). /Onomat.Sursa : NODEX cáța interj. - Imită strigătul coțofenei, și prin extensie, orice cuvînt sau mod de a vorbi strident sau îndărătnic. Creație expresivă, cf. numele acestei păsări, coțofană și clanță; pentru compunere, cf. *chiț, haț, cuțu. Se folosește adesea cu reduplicare. - Der. cățăi, vb. (a striga coțofana; a sta la taifas); cîță, s.f. (bibilică); cață, s.f. (persoană care vorbeşte mult, moară-stricată; persoană bîrfitoare; zdreanță, cîrpă; Arg. procuror; bîtă cu cîrlig folosită de ciobani). Pentru trecerea semantică de la ideea de "bîrfă" la "cîrlig", cf. clanță, clonț, cioc. Totuși se consideră în general ca avînd sensul de bîtă, cața este cuvînt diferit, der. de la acăța (Pușcariu 7; REW 1662; DAR); der. în sens contrar pare mai probabilă. Cațaon, s.m. (poreclă dată grecilor), este un der. de la cață "gaiță" cu suf. expresiv -un, cf. gărgăun (după Philippide, Viața rom., V (1907), 38; Bogrea, Dacor., I, 552; Gáldi 160, din ngr. ????? "capră"); der. cațaoni, vb. (a greciza). Din rom. provine rut. kaca "bîtă" (Candrea, Elementele, 403).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CAȚARezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru CAȚA. Gheorghe Asachi - Lupul prefăcut în păstor ... a-și ascunde a sa față Pune-n cap o pălărie; Ca păstor curat să fie, Din un ram își face o cață. Și vicleana ligheoaie Ie subsoară o cimpoaie. Chiar ca Trifon îmbrăcat, Pe-a sa cață rezemat, Lupu-ncet se-naintează, Când păstoriul repoza, De somn cânii se-ngâna, Dar nici turma era trează. Ipocritul, bucuros De prilej așa frumos, Avu ... ... Vasile Alecsandri - Ciobanul De mic, sărăcuț de mine, Crescui tot pe mâini străine. Sărăcuț de maica mea! Mă băgai la cioban slugă, Îmi deteră cață, glugă. Sărăcuț de maica mea! Luai oile-n porneală Să le duc la pășuneală, Sărăcuț de maica mea! Lupii-n goană le luară, Jumătate le ... Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul Petre Ispirescu - Copiii văduvului şi iepurele, vulpea, lupul şi ursul Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om. El avea o fată și un băiat. Și rămâind văduv de muma copiilor, îl îndemnă ariciul să se însoare a doua oară. Neveste-sei îi sta acești copilași ca sarea în ochi. Nu era dimineață, nu era seară, nu era clipă lăsată de la Dumnezeu să nu-i amărască. Când îi ciomăgea, când îi cicălea și când îi da tutulor răilor goninduÂi. Copiii, biet, ca copiii, nu știau ce să facă, ce să dreagă, ca să umble după placul ei, dară în deșert. Nu mai aveau zi albă, căci ea se ținea mereu de câra lor. Într-o zi, ea zise bărbatului ei: - Mă bărbate, de nu ți-ei lua copiii să-i duci undeva în pustietate, ca să-i prăpădești, eu pâine cu sare de pe un taler cu tine nu mai mănânc. - Da bine, fa nevastă, cum să prăpădesc eu așa bunătate de copilași? Și unde să-i duc? - Nu știu eu d-alde astea. Să faci ce ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAȚARezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CAȚA. CÁȚĂ^2 , cațe , s . f . ( Fam . ) Persoană rea și cicălitoare . CÁȚĂ^1 , cațe , s . f . ( Reg . ) Băț lung cu cârlig la vârf , cu care ciobanii prind ... CĂȚĂÍ , c ? țăi , vb . IV . Intranz . ( Rar ) A flecări . - Cață |
||