|
||
Vezi și:NOȚIUNE,
STATISTIC,
EXCEPȚIE,
FILOZOFIE,
GENERALITATE,
HIDROLOGIE,
ILARIANT,
INTRODUCERE,
LICEU,
PERSPECTIVĂ
... Mai multe din DEX...
GENERAL - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GENERÁL^1, generali, s.m. Denumire generică pentru gradele de ofițeri superioare gradului de colonel; persoană care are un astfel de grad. [Var.: ghenerár, ghinărár s.m.] - Din fr. général. Cf. rus. %gheneral%.Sursa : DEX '98 GENERÁL^2, -Ă, generali, -e, adj. 1. Care este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie. ** (Substantivat, n.) Ceea ce este comun tuturor (sau marii majorități a) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie; spec. categorie filozofică reflectând trăsăturile esențiale comune obiectelor dintr-o clasă. ** (Despre un fenomen sau o situație) Care priveşte pe toți, care cuprinde pe toți, la care participă toți (sau marea majoritate). 2. Care priveşte ceva în ansamblu, în trăsăturile fundamentale, care se ocupă în linii mari de ceva. * Cultură generală = cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei. * Loc. adv. în general = în linii mari; fără referire la un caz anumit. 3. Care se întâmplă, care există pe o întindere mare, care cuprinde o arie foarte largă sau totul. 4. Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr-o instituție, dintr-o întreprindere etc. Director general. - Din fr. général, lat. generalis.Sursa : DEX '98 General ≠ individual, particularSursa : antonime General ≠ unicSursa : antonime GENERÁL^2-Ă I. adj. 1. comun, aplicabil unui mare număr de persoane, ființe sau obiecte dintr-o anumită categorie. * care priveşte pe toți, la care ia parte multă lume. 2. universal. * care priveşte, se ocupă de ceva în linii mari, în ceea ce are esențial. * (despre noțiuni) care rezultă dintr-o generalizare. 3. care are loc, există pe o mare întindere. 4. (despre funcții, grade etc.) de rang superior; care poartă răspunderea unei direcții, a unei instituții, întreprinderi etc. II. s. n. categorie desemnând unitatea trăsăturilor fundamentale, esențiale ale unei clase de obiecte și procese, care se manifestă ca lege a existenței și dezvoltării acestora. (< fr. général, lat. generalis)Sursa : neoficial GENERÁL^1 s. m. 1. cel mai mare grad în ierarhia militară; (p. ext.) șef al unei armate, comandant militar. 2. superior al unui ordin religios. (< fr. général, rus. gheneral)Sursa : neoficial GENERÁL adj. 1. colectiv, comun, obștesc, public. (Probleme de interes \~.) 2. obștesc, universal. 3. v. unanim.Sursa : sinonime generál adj. m., pl. generáli; f. sg. generálă, pl. generáleSursa : ortografic generál s. m., pl. generáliSursa : ortografic GENERÁL^2 \~i m. Ofițer cu grad superior celui de colonel. * \~-maior ofițer cu grad superior celui de colonel și inferior celui de general-locotenent. \~-locotenent ofițer cu grad superior celui de general-maior și inferior celui de general-colonel. \~-colonel ofițer cu grad superior celui de general-locotenent și inferior celui de general de armată. \~ de armată ofițer cu grad superior celui de general-colonel. /Sursa : NODEX GENERÁL^1 \~ă (\~i, \~e) 1) (în opoziție cu particular, individual) Care se referă la toate cazurile sau la toți indivizii. Observații \~e. Regulă \~ă. 2) Care interesează pe marea majoritate sau pe toți; la care participă marea majoritate sau toți. Grevă \~ă. * Repetiție \~ă ultima repetiție înaintea unei reprezentații în public. 3) și substantival Care este propriu tuturor elementelor unei clase; comun. Trăsătură \~ă. 4) Care cuprinde esențialul. Plan \~. * În \~ luând în considerație doar cazurile de bază; fără referire la un caz particular. În linii \~e (sau mari) în ansamblu; exceptând detaliile. 5) (în opoziție cu local) Care se extinde peste tot; care cuprinde ceva în întregime. Anestezie \~ă. 6) Care poartă toată răspunderea în conducerea unui dome-niu de activitate. Director \~. /<lat. generalis, fr. généralSursa : NODEX GENERÁL s.m. Cel mai mare grad în ierarhia militară; (p. ext.) șef al unei armate, comandant militar. ** Persoană care deține acest grad. [Cf. fr. général, rus. gheneral, germ. General].Sursa : neologisme GENERÁL, -Ă adj. 1. Comun, aplicabil unui mare număr de persoane, de ființe sau de lucruri dintr-o anumită categorie. ** Care priveşte multă lume, la care ia parte multă lume. 2. Universal. ** Care priveşte (se ocupă de) ceva în linii mari, în ansamblu, în ceea ce are esențial. ** (Despre noțiuni) Care rezultă dintr-o generalizare. 3. Care are loc, care există pe o mare întindere. 4. (Despre funcții, grade etc.) De rang superior; care poartă răspunderea unei direcții, a unei instituții, a unei întreprinderi etc. // s.n. (Fil.) Categorie filozofică care desemnează unitatea trăsăturilor fundamentale ale unei clase de obiecte și procese care, desemnând esențialul, se manifestă ca lege a existenței și dezvoltării acestora. [Cf. fr. général, it. generale, lat. generalis].Sursa : neologisme generál (-lă), adj. - Care este comun tuturo ființelor sau obiectelor din aceeași categorie. Fr. général. - Der. general, s.m. (grad de ofițer superior), din fr., cu multe var. înv. sau pop.: gheneral, ghenerar, ghineral, ghinărar(iu), intrare în limbă din sec. XVIII prin intermediul rus. - Der. (din fr.) generalisim, s.m.; generalitate, s.f.; generaliza, vb.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GENERALRezultatele 1 - 10 din aproximativ 227 pentru GENERAL. Cincinat Pavelescu - Generalului Năsturel Cincinat Pavelescu - Generalului Năsturel Generalului Năsturel de Cincinat Pavelescu E neegală lupta noastră! Și cum m-aș război cu el! Când eu în litere sunt nastur, Iar generalul... Cincinat Pavelescu - Răspuns dlui general Petala ... Cincinat Pavelescu - Răspuns dlui general Petala Răspuns dlui general Petala de Cincinat Pavelescu care se mira că, la un concert în Cluj, pianistul cânta într-o sala cu totul obscură A cânta ... George Topîrceanu - Deschiderea stagiunii. Săptămâna Caragiale ... moment se ia cu mâinile de cap și exclamă: „Ce lume, ce lume!â€� În lumea aceasta el pare un expatriat. Tipătescu e mai general, mai puțin local și tocmai de aceea mai puțin intens decât Pristanda. Vechiul polițai e o figură atât de populară, încât nici n-a ... dilemă, cred că 90 la sută dintre oameni n-ar ieși mai curați decât bietul Pristanda. Iată pentru ce cred că el are destul fond general-omenesc, ca să poată trăi. Și tot astfel și celelalte personagii din comediile lui Caragiale (afară de două-trei excepții) — oricât de locale și ... Dar întotdeauna ne va interesa o comedie de moravuri care au fost odată, dacă oamenii cu care au fost zugrăvite aceste moravuri au un fond general și etern sub pulberea specială a timpului și a locului în care au trăit. Și personagiile principale din teatrul lui Caragiale ... o epocă de tranziție — tot putem afirma că opera teatrală a marelui nostru scriitor va trăi, deoarece tipurile lui au destul fond general omenesc. Deși distribuția rolurilor a fost cea mai fericită din câte se putea face, totuși, în ... Ion Luca Caragiale - Nedescifrabil ... poată citi iscălitura. Le recomandăm următoarea anecdotă istorică, ce se cuvine a le fi dedicată: Împăratul Nicolae Pavlovici primește odată de la guvernatorul general al Siberiei un raport foarte frumos scris, iscălitura generalului însă nedescifrabilă. Numaidecât trimete stafetă să vie generalul la Petersburg în cea mai mare grabă. Peste ... de plimbare, trei ierni și două veri — ajunge la curte. Împăratul îl admite și cum îl vede: — Cine ești dumneata? — Sunt guvernatorul general al Siberiei, sire. — Ce poftești? — M-ați chemat, nu știu de ce. — A da! te-am chemat să te întreb ... Cincinat Pavelescu - O epigramă ... Dunăreanu, Era la cârmă încă Brătianu, Când a sfârșit nuvela... Dunărescu... Venise generalul Averescu... Probabil că epigrama asta, care-i plăcuse mult ilustrului general pentru care eu am un adevărat cult, l-a făcut să-și aducă aminte de mine cu atâta bunăvoință. De altfel, primulministru avusese ... prietenie cu tatăl meu... Dar să revenim la chestie... Ne-am luat cu vorba. Să presupunem acum că în adevăr aș fi fost numit director general, ce s-ar fi întâmplat? Mărturisesc sincer că emoția mea ar fi fost enormă. Să revăd pe toți marii noștri artiști pe care i-am ... Ion Luca Caragiale - Imaginație, stil și clistir ... Ion Luca Caragiale - Imaginaţie, stil şi clistir Imaginație, stil și clistir de Ion Luca Caragiale D. dr. Petrini-Galatz, luând în stăpânire postul de director general al serviciului sanitar, a înaintat o „Circulară — către domnii medici primari de județe, medici de orașe, medici de spitale, medici de ... noastră, rolul medicului va deveni mai eficace..." „Apostolul științei umanitare trebuie să se deosibească de ceilalți funcționari." — Prin ce? întreb eu. D. director general al serviciului sanitar răspunde îndată: „...prin îndeplinirea exactă și conștiincioasă a funcțiunii ce-i este încredințată și printr-o conduită exemplară ... dar, domnule medic — adaogă îndată circulara — că nu vă cer lucruri imposibile." Dar deși le cere la toți aceste lucruri nu imposibile, directorul general se grăbește a adăoga: „...sunt sigur ca mulți dintre dv. țineți ca și mine, ca medicul să fie apreciat la justa ... salvator! zice un al treilea. — Nu, domnilor, zic eu. Răspunsul cel mai nemerit la întrebarea mea, îl găsesc tot în circulara d-lui director general al serviciului sanitar: „Când cineva-și alege mediul în care trăiește, când își îndeplinește datoria cu abnegațiune și caută a da repede ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea ... mii , Domnule! Râzi Domnul, și râzi, și râzi! Când se potoli, zise, privind în tavan: - Auzi, 25 și cu 15 să facă 8 000! Monitor general, ia-l și du-l în clasa a doua! Monitorul general mă înhăță de mânecă și mă scoase pe ușe afară. Pe drum îmi spuse: "Te-a dat îndărăt". După câteva învârtituri, deschise o ... Dimitrie Anghel - Garda imperială ... în aurul firetelor, o lume întreagă de oameni și cai, purtînd lumini pe dunga epoletelor și pe tăiușul spezelor, umplu șleaul. În capul lor, un general bătrîn, pe un cal negru înflorit tot de spumă, apăru pe jumătate întors, sprijinit în scările lucitoare, și făcu un semn ridicînd un fulger cu ... într-o risipă de sunete ce se împrăștiară sub umbrare. Alaiul leit în aur stătu, flăcările albe, albastre și roșii ale steagului fluturară, și bătrînul general, coborînd de pe cal, se apropie de trăsura noastră, duse o mînă la chipiu și rosti cîteva cuvinte în franțuzește. Tata coborîse și el, și ... pustiul acela, unde fiecare era un călător. Și parcă văd apoi din nou, după un ultim salut și o ultimă mîngîiere pe obrazul meu, pe general urcat pe negrul lui cal înflorit de spumă. Mîna domoală a strîns frîiele o clipă, capul i s-a întors către ... Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna Bătălia de la Varna de Dimitrie Bolintineanu Generalii pasă sub un cort creștin Unde-n cursul nopții lung consiliu țin. Acolo se vede regele Lehiei, Huniad, eroul țării Unguriei, Mari prelați ai papii, tineri cavaleri, Vlad al României cu mai mulți boieri, Căci creștinii popoli din vecinătate, Îndemnați de papa, turcii vor a bate. Ladislav acolo cel întâi vorbește — ,,Reușita dalbă mie îmi zâmbește, Dar doresc să-mi spuneți dacă-mpărtășiți Dulcile-mi speranțe, consilieri iubiți! Căci credința vie trebui' să domnească În orice-ntreprinde mintea omenească. Cele mai deșarte lucruri care sânt Ea le-nviețuiește jos p-acest pământ. Ea ne poartă-n viață, cum lumina dulce Printre căi ascunse pașii ne conduce. Ea bucură viața, cum dulcile flori Împletesc cununa cea de sărbători!" Huniad ia vorba: — ,,Preamărețe sire! Capul meu răspunde despre reușire! Sufletele noastre nu s-au îndoit Și credința dulce le-a dumnezeit. Nimene nu poate dimpotrivă-a zice Dintre generalii ce se află aice!" Astfel zice bravul. Toți se bucurau. Domnul și boierii singuri ascultau. Regele întreabă: — ,,Doamne, ce durere Inima-ți înclină astfel spre tăcere?" Vlad atunci răspunde ... ... George Coşbuc - În spital În spital de George Coșbuc Nu-nțelege vorba, sire. Zice-același general, Camarazi, să nu vă mire Că-ntr-acest spital Nu-nțeleg nici doi cuvântul Ce-l vorbim, căci li-e străin, Sunt vitejii din pământul ... Ion Luca Caragiale - Ingeniozitate parlamentară ... Ion Luca Caragiale - Ingeniozitate parlamentară Ingeniozitate parlamentară de Ion Luca Caragiale D. prezident al Adunării, general Manu, a făcut în întrunirea majorității parlamentare, provocată de incidentele neplăcute din zilele acestea, următoarea propunere ingenioasă: Pentru a evita pe ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GENERALRezultatele 1 - 10 din aproximativ 204 pentru GENERAL. NOȚIÚNE , noțiuni , s . f . 1. Formă logică fundamentală a gândirii omenești , care reflectă caracterele generale , esențiale și necesare ale unei clase de obiecte ; concept . 2. Cunoștință generală despre valoarea , sensul , însemnătatea unui lucru ; idee , concepție despre ceva . 3. ( La pl . ) Cunoștințe , principii generale de bază într - un anumit domeniu . [ Pr . : - ți - STATÍSTIC , - Ă , statistici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. Evidență numerică , situație cifrică referitoare la diverse fenomene ( izolate sau generale ) ; numărătoare . 2. Culegere , prelucrare și valorificare a unor date legate de fenomene generale . 3. Știință care culege , sintetizează , descrie și interpretează date referitoare la fenomene generale . 4. Teorie fizică ce urmărește și descrie comportarea unui sistem format din numeroase particule . II. Adj . Care aparține statisticii ( I ) , privitor la statistică , bazat pe EXCÉPȚIE , excepții , s . f . 1. Abatere de la regula generală ; ceea ce nu se supune normei generale . 2. Abatere îngăduită de lege de la aplicarea anumitor norme juridice . 3. Mijloc de apărare într - un litigiu , tinzând fie la amânarea soluționării acestuia , fie la înlăturarea pretențiilor reclamantului , fără a se intra în examinarea FILOZOFÍE , filozofii , s . f . 1. Știință constituită dintr - un ansamblu închegat de noțiuni și idei , care interpretează și reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale ; concepție generală despre lume și viață . 2. Totalitatea concepțiilor și a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei științe . 3. ( Rar ) Atitudine ( înțeleaptă ) față de întâmplările vieții ; mod specific de a privi problemele vieții . 4. ( Fam . ) Lucru greu de făcut , problemă greu de ... GENERALITÁTE , generalități , s . f . 1. Caracterul sau însușirea a ceea ce este general HIDROLOGÍE s . f . Știință care studiază proprietățile generale ale apelor de la suprafața scoarței terestre , legile generale care dirijează procesele din hidrosferă , influența reciprocă dintre hidrosferă , atmosferă , litosferă și biosferă , precum și prognoza evoluției elementelor hidrologice , în vederea folosirii lor raționale în ... ILARIÁNT , - Ă , ilarianți , - te , adj . 1. Care stârnește râsul ( general ) ; hazliu , ilar . 2. ( În sintagma ) Gaz ilariant = protoxid de azot , folosit ca anestezic general INTRODÚCERE , introduceri , s . f . Acțiunea de a ( se ) introduce și rezultatul ei . 1. Băgare , vârâre . 2. Capitol al unei lucrări sau parte de la începutul ei , în care se prezintă , în linii generale , intențiile acesteia , elementele sau noțiunile fundamentale necesare înțelegerii ei ; introducție . 3. Lucrare științifică în care se expun noțiunile generale , elementare sau pregătitoare ale unui domeniu de cunoștințe . - V. LICÉU , licee , s . n . Școală de cultură generală , în care sunt admiși absolvenți ai școlilor generale și unde se predau cunoștințele necesare continuării studiilor în învățământul superior sau diverse specialități pentru pregătirea cadrelor ... PERSPECTÍVĂ , perspective , s . f . 1. Reprezentare tridimensională prin desen a unui corp din spațiu pe o suprafață plană . 2. Privire generală , aspect general asupra unui peisaj , a unei scene sau a unui obiect văzute din depărtare ; priveliște . 3. Fig . Ceea ce se întrevede ca ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |