|
|
||
Vezi și:CENUȘAR,
CENUȘIU,
CENUȘĂRIT,
PITULICE,
ZGURĂ,
ȘPERLĂ,
ARGENTIT,
BIBILICĂ,
BOTROȘ,
CENUȘERNIȚĂ
... Mai multe din DEX...
CENUȘĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CENÚȘĂ s.f. 1. Reziduu solid format din substanțe minerale sub formă de pulbere, care rămâne după arderea completă a unui corp. * Expr. A (se) preface în cenușă = a (se) distruge în întregime (prin foc). A nu avea nici cenușă în vatră = a fi foarte sărac, a nu avea nimic. A-i lua (sau a-i vinde) cuiva și cenușa din vatră = a lăsa pe cineva sărac lipit, a-i lua cuiva tot. A trage cenușa (sau spuza) pe turta sa = a-și apăra cauza proprie. A-și pune cenușă în cap = a se pocăi, a-și recunoaște vina sau greșeala. ** Rămășițele unui mort incinerat. 2. (În sintagma) Cenușă vulcanică = masă de elemente fine aruncată în atmosferă de un vulcan în erupție. - Lat. *cinusia (< cinis).Sursa : DEX '98 CENÚȘĂ s. (înv. și reg.) scrum. (A ars și n-a rămas decât \~.)Sursa : sinonime cenúșă s. f., art. cenúșa, g.-d. art. cenúșii, pl. cenúșiSursa : ortografic CENÚȘ//Ă f. Masă pulverulentă reziduală, rezultată din arderea completă a unui corp (organic). * \~ vulcanică pulbere fină aruncată de un vulcan în erupție. A preface în scrum și \~ a distruge complet (prin ardere). A nu avea nici \~ în vatră a fi foarte sărac. A-i lua cuiva și \~a din vatră a-i lua tot ce are. A-și pune \~ pe (sau în) cap a-și recunoaște vina. [G.-D. cenușii] /<lat. cinusiaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CENUȘĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 160 pentru CENUȘĂ. ... Veronica Micle - În cenuşă În cenușă de Veronica Micle Convorbiri literare , XVI (1883), nr. 10, 1 ian., p. 404 În cenușă stă ascunsă Foarte-adese o scânteie Și-o iubire nepătrunsă Într-un suflet de femeie. Și de patimă e arsă Inima ce ți-am dat ... ... rămîi uimit. Tainice și triste însă, spre suferința șubredei închisori în care au fost închise, energiile acestea dorm coperite cum doarme cărbunele abia licăritor în cenușă, fără ca nimeni să bănuiască în el un incendiu. O întîmplare îl poate stinge, un pas greoi poate trece peste el ca să-l facă ... cu strălucirea, le-a fost groază ca s-ar putea întoarce întunerecul... Ațipit, cel ce lăsase să recadă peste el un giulgiu de cenușă, privea cum fiecare se lumina acum cu focul lui, cum dornici de a mai vedea crestele luminate și transparența negrelor adîncuri făcute oglindă ... deznădejdea celor ce rămăseseră afară, așteptînd la poarta casei lui, făcută din întunerec, cu fărașurile în mînă. El visa ținîndu-și scînteia lui coperită sub cenușă, meditînd să lumineze cu ea, cînd va veni timpul, alte orizonturi nebănuite, alte adîncuri în care lumina nici unei torțe nu-și jucase încă despletita ... ... Aș voi să nu-mi întrebe nimeni cugetul și plânsu-mi. Ca un vânt printre ruine simt că-mi vâjie-ntre tâmple... E-ntuneric și cenușă... Tot aștept să mi se-ntâmple Vro nenorocire mare ca să mă mai miște-oleacă, Să mai fulgere în noapte-mi, ca urâtul să-mi ... Dimitrie Anghel - Triumful vieții ... le poate uita ; sunete, culori și forme, auzul și văzul urmează să le păstreze, și scînteia aceea ce a dormit o clipă sub cenușă, scînteia aceea mică, care se cheamă energie, o dată cu primăvara și cu vîntul care bate, simt că va renaște și va alcătui din ele ... Grigore Alexandrescu - Buchetul ... Viața la mine îi părea amară, Știind cine-l dete, cine l-a cerut. Și galben și veșted trecu fără veste, Și astăzi cenușă în mâna mea este. Așadar sfârșitu-i veni din dorință; Buchet ca acela eu nu mai găsesc! Cenușa lui scumpă o țiu cu credință, Ce ... Ion Heliade Rădulescu - În așteptarea lui 1848. Preziua. Psalm ... veghinde Ce stă nemișcată dasupra casei. Toată ziua mă culmau de ultrage Inemicii; și cei ce-odinioară Mă lăudau jură acum asupră-mi. Avut-am cenușă în loc de mâncare Și-n lacrimi mi-amestecai băutura Numai la vederea mâniei tale Și la înalta și dreapta-ți urgie. Înălțatu-m-am ... Ion Heliade Rădulescu - Foile și cărbunele ... Săracul pârlice! Plesnit în scânteie l-acea grozăvie, De tot împărțit, Cine-l mai cunoaște în focul cel mare, Care și mai tare Îl făcu cenușă în vreo-nghesuire? Pieri fără nume, fără pomenire!... Și foile iară, cuprinse de foc, Lăsate în loc D-al lor jupân meșter, care, spăimântat, A ... Miron Costin - Epilog (Costin) ... ai săi toți îi părăsește. Cei ce acum petrecem, pomenim alții Trecuți; de noi cu vreme vor pomenii alții. Născându-ne, murim; murindu, ne facem cenușă Dintr-această lume trecem ca pentr-o ușă. Astăzi mare și puternic, cu multă mărire: Mâine treci și te petreci cu mare mâhnire. În lut ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Câmpia cu numere - Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului „ceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în bantustanele gloriei într-o domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în ... ... Iar trupu-i ardea, Trupu-i se roșea, Trupu-i se-nnegrea, Carnea sfârâia, Oasele trăsnea, Para pâlpâia, Fumul se-nvârtea, Iar când trupul ars Cenușă-a rămas, Frații câte trei, Șerpii Dunărei, Oasele strângeau, Cenușă-alegeau Și-n vânt o zvârleau: Și astfel grăiau: ,,Oase păcătoase, Pulbere de oase! Mânca-v-ar pământul Și v-ar duce vântul Peste nouă ... Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva Sfânta Ghenoveva de Ion Luca Caragiale Cam de acum o mie cinci sute de ani, ocrotitoarea cetății vestites între vestite, patroana Parisului, a fost sfânta Ghenoveva. Despre sfânta aceasta au rămas, în istoria scrisă de oameni învățați, dar mai ales în pomenirea poporului francez, multe povestiri pline de frumusețe, dintre cari credem că nu va fi neplăcut cititorilor noștri să le dăm, de pe unde le-am putut culege, câteva, pe scurt. Iată... Sfânta Ghenoveva s-a fost născut, în anii dintâi ai veacului al cincilea de la mântuitorul nostru, într-un târgușor numit Nanterre, aproape de Paris, cale de vreo trei ceasuri bune cu piciorul; și a trăit peste nouăzeci de ani. Acolo la Nanterre era o cetățuie întărită cum erau pe atunci, în vreme de războaie piept la piept. Unii povestesc că ea ar fi fost copila unui senior, păgân mai-nainte, iar acuma închinat cu tot sufletul la credința creștinească, după povața sfântului Gherman, episcopul din partea locului, care cu neobosită râvnă propovăduia cuvântul domnului pântre necredincioși; și că astfel, Dumnezeu, spre a-l răsplăti pe acel senior de osârdia lui, îi trimisese ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CENUȘĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru CENUȘĂ. ... copist ( prost ) . III. S . m . Arbore ornamental originar din China , înalt , cu coroană ovală , cu frunze compuse și cu flori mici verzi - gălbui ( Ailanthus altissima ) . - Cenușă ... diferite proporții a culorilor alb și negru ; sur , gri . 2. Adj . De culoarea cenușii ; gri , bozafer . 3. Adj . Fig . Șters , lipsit de expresivitate . - Cenușă ... CENUȘĂRÍT s . n . Operație de tratare a pieilor cu lapte de var și cu leșie de cenușă , pentru a le curăța de păr . - Cenușă PITULÍCE , pitulici , s . f . Numele mai multor păsări cântătoare divers colorate : a ) pasăre mică , cu ciocul ascuțit , cu penele brune - ruginii pe spate și cenușii - albicioase pe pântece ; ochiul - boului ( Troglodytes troglodytes ) ; b ) mică pasăre migratoare insectivoră , cu pene brune - verzui pe spate și cenușii pe pântece ( Phylloscopus collybita ) . - Pitula + suf . - ... procesul de extragere a metalelor din minereuri sau la topirea metalelor , constituit din oxizi formați în procesul tehnologic , din silicați , pământ etc . 3. Cenușă ... ȘPÉRLĂ s . f . ( Reg . ) Cenușă ARGENTÍT s . n . Minereu de argint care cristalizează în sistemul cubic sau rombic , în cristale BIBILÍCĂ , bibilici , s . f . 1. Pasăre domestică de mărimea unei găini , cu pene negre - cenușii împestrițate cu alb și cu o proeminență cornoasă pe frunte ( Numida meleagris ) . 2. Plantă erbacee cu flori pestrițe ( Fritillaria BOTRÓȘ , botroși , s . m . Pasăre cântătoare cu ciocul foarte scurt , cu pene roșii închise pe piept , negre pe cap , cenușii pe spate și albe la coadă ( Pyrrhula vulgaris ) . - Bot + ... CENUȘÉRNIȚĂ , cenușernițe , s . f . ( Pop . ) Scrumieră . - Cenușă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||