|
|
||
Vezi și:FOCĂ,
FOCȘOR,
FOCȘĂNEAN,
FOCȘĂNEANCĂ,
ARDE,
ÎNFOCA,
APRINDE,
FOCOS,
ÎMPUȘCA,
ÎNĂBUȘI
... Mai multe din DEX...
FOC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FOC^1, focuri, s.n. I.1. Ardere violentă cu flacără și cu dezvoltare de căldură; (concr.) materie în curs de ardere. * (În exclamații sau imprecații, adesea glumeț sau fam.) Se făcu frumoasă, arz-o focul. * Foc de artificii = ardere de materii inflamabile care produc jerbe de flăcări colorate. * Expr. A lua foc = a se aprinde. A pune pe cineva pe foc = a cere cuiva ceva cu prea mare stăruință; a insista prea mult ca cineva să acționeze într-un anumit sens. A se arunca (sau a intra) în foc (pentru cineva sau ceva) = a-și expune viața (pentru cineva sau ceva). A lua focul cu mâna altuia sau a scoate castanele din foc cu mâna altuia = a pune pe altcineva sa întreprindă o acțiune primejdioasă, a fugi de răspundere, lăsând munca pe seama altuia. A(-și) pune sau a(-și) băga mâna în foc (pentru cineva) = a garanta pentru faptele, pentru cinstea cuiva. A lua (sau a prinde) foc cu gura sau a mânca foc (pentru cineva) = a face tot posibilul, a fi gata la orice sacrificii (în favoarea cuiva), a apăra cu tărie pe cineva. Harnic (sau iute, etc.) (de mănâncă) foc = foarte harnic (sau iute, etc.) A se face (sau a se mânia, a se supăra) foc (și pară) = a se înfuria, a turba de mânie. * (Ajută la formarea superlativului absolut, ținând locul lui " foarte ") Jucării frumoase foc. * Expr. De mama focului = strașnic, grozav. ** Arderea din vatră, cuptor, sobă, etc., făcută prin degajare de căldură. ** Fig. Lumină roșiatică, asemănătoare cu flăcările. ** Fig. Strălucire (a unei pietre scumpe, a unui metal prețios, etc.). ** Dispozitiv de ardere (la o lampă). 2. Incendiu. * Expr. A trece (o țară, un oraș, etc.) prin foc și sabie = a incendia, a distruge cu forța armată. 3. Împușcătură; p. ext. salvă, tir. * Armă de foc = armă care foloseşte pulbere explozivă. Foc! = comandă militară pentru începerea unei trageri. * Expr. A deschide focul = a începe să tragă cu arma. A fi (sau a sta) între două focuri = a fi încolțit din două părți. ** Fig. Luptă, război. 4. Lumină, far sau flacără care reprezintă un anumit semnal în navigația pe apă. II. Fig. 1. Entuziasm, avânt, înflăcărare. * Loc. adj. (Plin) de foc = înfocat, înflăcărat, aprins. * Loc. adv. Cu foc = cu înflăcărare, cu entuziasm, cu aprindere. * Expr. (Urmat de un genitiv) În focul... = în momentele de mare intensitate, în faza culminantă a unei acțiuni. 2. Agilitate, vioiciune, neastâmpăr. 3. Durere, chin, jale, necaz. * Expr. A-și vărsa focul = a se destăinui, a-și descărca sufletul, a-și spune durerea; a-și descărca nervii, a se răcori. A-și scoate un foc de la inimă = a) a se răzbuna pe cineva; b) a scăpa de o suferință. ** Nenorocire, pacoste, urgie. * Expr. (Fam.) N-o fi foc = nu e nici o nenorocire. - Lat. focus.Sursa : DEX '98 FOC^2, focuri, s.n. Pânză triunghiulară susținută de bompres la prora unei nave. - Din fr. foc.Sursa : DEX '98 FOC n. velă triunghiulară la prora unei nave, susținută de bompres. (< fr. foc)Sursa : neoficial FOC s. v. ardoare, avânt, elan, entuziasm, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pa-siune, patimă, pornire, scarlatină.Sursa : sinonime FOC s. 1. v. incendiu. 2. foc bengal v. foc de artificii; foc de artificii = foc bengal. 3. v. împușcătură. 4. salvă. (\~ de artilerie.)Sursa : sinonime foc (ardere; pânză de la prora navei) s. n., pl. fócuriSursa : ortografic FOC^2 \~uri n. I. 1) Senzație de arsură în interiorul corpului, cauzată de o boală. 2) Ardoare a sentimentelor; înflăcărare deosebită. \~ul tinereții. 4) fig. Discuție aprinsă în contradictoriu. * A turna gaz în (sau pe) \~ a agrava o neînțelegere. II. (urmând un adjectiv, îi atribuie valoare de superlativ absolut) Scump \~. Urat \~. Frumos \~. * (Frumos, urat etc.) de mama \~ului grozav, strașnic (de frumos, de urât etc.). /<lat. focusSursa : NODEX FOC^1 \~uri n. I. 1) Degajare simultană de căldură și de lumină cu producere de flăcări. \~ olimpic. 2) Material combustibil aprins (cu scopul de a căpăta căldură și lumină). A se încălzi la \~. * A lua (sau a prinde) \~ cu gura pentru cineva a face tot posibilul și imposibilul pentru cineva. A sta ca pe \~ a fi neliniștit sau grăbit. A se teme ca de \~ a se teme foarte tare. Până nu faci \~, nu iese fum orice zvon cuprinde și un grăunțe de adevăr. 3) Dispozitiv de ardere. Plită cu patru \~uri. 4) Nimicire a bunurilor materiale prin ardere (în flăcări). * \~ și pârjol mare prăpăd; dezastru. A trece (o țară, o regiune etc.) prin \~ și sabie a distruge complet prin incendii cu forțe armate (o țară, o regiune etc.). 5) fig. Strălucire vie, luminoasă (asemănătoare unei flăcări). \~ul diamantelor. \~ul din privire. 6) pop. Descărcare a unei arme; împușcătură. \~ de artilerie. * A fi (sau a sta) între două \~uri a se afla într-un loc, fiind amenințat de pericol din două părți. 7) Sursă de lumină care serveşte drept semnal (în navigație). 8) Pânză de formă triunghiulară de la prora unei nave susținută de bompres. II. (în exclamații glumețe sau în blestemuri) Ardă-l (sau arză-l) \~ul să-l ardă! Bat-o \~ul! /<lat. focusSursa : NODEX FOC s.n. (Mar.) Pânză triunghiulară care se găsește la prora unei nave, fiind susținută de bompres. [Var. floc s.n. / < fr. foc].Sursa : neologisme foc (-curi), s.n. - 1. Ardere cu flacără și căldură. - 2. Incendiu, rug. - 3. Împușcătură, salvă. - 4. Cămin, vatră. - 5. Strălucire. - 6. Arsură, usturime. - 7. Ardoare, violență, avînt. - 8. Nenorocire, necaz, calamitate, chin. - 9. (Adv.) Cumplit, îngrozitor, teribil. - 10. (Arg.) Pistol. - Mr., megl. foc, focuri, istr. foc, focure. Lat. f?cus (Diez, I, 192; Pușcariu 635; Candrea-Dens., 627; REW 3400; DAR), cf. it. fuoco, prov. foc, fr. feu, cat. fog, sp. fuego, port. fogo. Pentru sensul 8, cf. calabr. focu amaru "nenorocire, calamitate". Der. focar, s.n. (rug; nenorocire, calamitate), cu suf. -ar (după Candrea-Dens., 628, REW 3398 și DAR, din lat. f?c?rium), înv., s-a readaptat modern după fr. foyer, cu sensul tehnic de "proiector, reflector"; focăr(a)ie, s.f. (rug, incendiu); focărițe, s.f. pl. (Trans., chibrituri); focos, adj. (înflăcărat); focuit, adj. (Trans., nenorocit); înfoca, vb. (a da foc, a aprinde; a înflăcăra, a pasiona); înfocăciune, s.f. (înv., inflamare); focar, s.m. (fochist); fochist, s.m. (muncitor care asigură arderea combustibilului într-un focar), formație recentă cu suf. -ist. - Foca, s.m. (sărbătoarea Sfîntului Foca, 22 iulie), din ngr. ?????, a fost asimilat prin etimologie populară cu foc; astfel încît această sărbătoare este considerată ca propice pentru a se asigura împotriva incendiilor.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FOCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1031 pentru FOC. Alexandru Macedonski - Focul sacru... Alexandru Macedonski - Focul sacru... Focul sacru... de Alexandru Macedonski Dacă primăvara vine, toți încep a lor cântare Prin a ne vorbi de rouă și de-a vântului suflare, Sau punând privighetoarea ca să cânte-ntr-un dafin, O rimează foarte lesne c-un melodios suspin; Fluturii vin mai la urmă, legănați pe aripioare; Văile sunt însmălțate, câmpurile,-ncântătoare; Vântul cu dulceață suflă, paserile ciripesc Mii de șoapte, mii de cânturi, mii de flori ce-mbălsămesc!... Pretutindeni sunt parfume, crini suavi sau roze dalbe, Vorbă ce-a fost născocită ca o rimă pentru albe, Și spre culme-a poeziei, ne vorbesc de câte-un dor, Ca să bată astfel câmpii puțintel și în amor! Dacă vine apoi seara, dânșii scot ca din cutie Stelele nenumărate, plus o lună argintie, Plus un cer senin, și-n fine, un zefir armonios Îngânându-și a lui voce cu pârâul tânguios! Iarbă verde! Aer dulce! Cer senin! Biată natură, Iată tot ce văd în tine! Focul sacru nu se Antioh Cantemir - Focul și statuia de ceară ... chip desăvârșit. Delicatețea, părul și zâmbitoarea față Îi dă înfățoșărei un aer de viață, Dar din nenorocire el chipul a lăsat Pe lângă foc la care a fost și prelucrat. Nu este de mirare că statuia de ceară, S-a risipit îndată aproape stând de ... Vasile Alecsandri - Arză-l focul de bărbat Vasile Alecsandri - Arză-l focul de bărbat Arză-l focul de bărbat! A venit aseară beat Și de mine s-a legat. Eu i-am zis: ,,Vedea-te-aș mut! Că nu ești om priceput. Cum te-arăți, cum lenevești, De nimică nu-ngrijești. N-ai închis ocoalele, Nici ai închis vitele Ș-un buhai s-a dezlegat, Toate vitele mi-a spart, Ș-au venit lupii în sat Și pe toate le-a Vasile Alecsandri - Muntele de foc ... Vasile Alecsandri - Muntele de foc Muntele de foc [1] de Vasile Alecsandri Legendă din Munții Apenini Pe cei munți pustii, sălbatici, Din Lombardo-Veneție, Unde noaptea în orgie S-adun demonii lunatici, Hoți ... între Giogo și Filigare, aproape de satul Petra Mala, există un fenomen vulcanic foarte curios de observat. Pe suprafața vârfului unui deal, numit Munte de foc, ies din pământ nenumărate limbi de foc Gelu Vlaşin - Focul viu Focul viu de Gelu Vlașin lumina care stinge-n ochii tăi puterea lumina care stinge-n ochii tăi focul viu lumina care stinge-n ochii tăi chipul meu Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc ... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Apă şi foc Apă și foc de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De la ștreaja Vergului până la Biserica Delea-Nouă, un nor de praf galben se ridică de la pământ, mânat ca ... apele afară din albie cât îți bate ochiul. Dar tu fă-ți gânduri bune, că nimeni nu moare cu zile. Când ai zile, treci prin foc și prin apă și n-ai habar, când nu, te pârjolește cărbunele din lulea și te îneci într-o picătură de apă. O să vie ... Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete ... după asfințitul soarelui, pe când era de rând viteazul nostru să pândească, ieși balaurul din groapă și se îndreptă către voinicii cari dormeau pe lângă foc. Viteazului care priveghea, i se făcuse inima cât un purice, dară, îmbărbătânduÂse, se repezi, și unde se aruncă, măre, asupra balaurului cu sabia goală ... i tăie și capul ce-i mai rămăsese. Atunci un sânge negru lasă din ea, fiară spurcată, și curse, și curse, până ce stinse și foc și tot. Acum ce să facă viteazul nostru, ca să nu găsească focul stins, când s-or deștepta tovarășii lui, căci legătura lor era ca ... un copaci înalt, și se uită în toate părțile, ca de va vedea undeva vro zare de lumină, să se ducă și să ceară nițel foc, ca să ațâțe și el pe al lor ce se stinsese. Cătă într-o parte și într-alta și nu văzu nicăiri lumină. Se mai ... în care zărise focul. Aci dete peste alte nevoi. În peșteră acolo trăiau niște oameni uriași carii aveau numai câte un ochi în frunte. Ceru foc de la dânșii, dar ei, în loc de foc ... Vasile Alecsandri - Horea și Cloșca ... Vasile Alecsandri - Horea şi Cloşca Horea, Cloșca-s la un loc Ș-au aprins un mare foc Și cântă voios în joc: ,,Pe cel câmp pustiu și-ntins Arde-un foc de noi aprins. Las' să ardă și să crească, Ca-i în țara ungurească! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Ungurean, musteață lungă! Zis-am morții să te-ajungă! Zis-am parăi să te ardă, Zis-am crucii să te piardă, Trageți hora ca să ... lume ți-am răbdat, Dar venit-a timpul meu Ca să mă răzbun și eu! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Cum răcnesc jivinele! Cum s-aprind slăninele! Cum ard toate satele De-și curăț păcatele! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! M-am suit la munte-n zori Ș-am prins fulgerul din nori, Și de sus din înălțime L-am izbit în ungurime! Trageți hora ... ... un par, De-un par de stejar Și pe lângă ea Vreascuri aduceau. Și ce mai făceau? Trupu-i cătrăneau După ce-l goleau, Apoi foc îi dau Ș-astfel o mustrau: ,,Soră ticăloasă! Soră păcătoasă! Unde s-a aflat De s-a-mpreunat, Corbi cu turturele ... grea! Focul mă cuprinde, Carnea mi-o aprinde; Maică, unde ești De mă părăsești? Maică, mor ah! mor Și la tine zbor!" Chira tremura, În foc se lupta, Și amar striga; Apoi lin ofta, Capul își pleca, Sufletul își da! Iar trupu-i ardea, Trupu-i se roșea, Trupu-i se ... versuri: Pulberea zbura, La cer se-nălța Și-n cer aduna Nori îngrozitori, Nori răzbunători Care se-nvârteau Și din sân scoteau Trei fulgeri de foc Vasile Alecsandri - Visul lui Petru Rareș ... pâlpâie mereu, Roș ca limba unui zmeu; Și pe culmea luminată Și prin tabăra-așezată Se văd boii la un loc, Țintind ochii lor spre foc. Ard nuielele trăsnind, Crește para scânteind. Împregiuru-i, ca o roată, Șede argățimea toată: Numai Petrea nu-i în rând; El deoparte stă pe gând ... coaste Se coboară-o mândră oaste Cu trei steaguri de oșteni Și trei cete de curteni. Mândrii-s bravii călăreți Pe-armăsarii șoimuleți! Strălucind la foc de soare, Ca-ntr-o zi de sărbătoare, Ei în tabără s-opresc Și lui Petru-așa grăiesc: „Petre-Majă-ntru mulți ani! Noi ... trăiască-a a ta mărire Ani mulți plini de strălucire Pentru-a țării bun noroc, Pentru-a dușmanilor foc!â€� Petre zice: „Buni sosiți! Pace vouă, soli iubiți! Iară voi ce-ați slujit mie, Feții mei de argăție, Luați tot ce este-al ... ... cu pămîntul, dar vînturile patimilor rătăcesc și ele, aleargă de ici-colo, pătrund slobod pretutindeni și mica scînteie hrănită de ele poate deveni fluturul de foc ce-și va întinde aripele și va zbura luminînd întunerecul. Tăcute, făpturile acestea făcute pentru suferință, își ascund sîmburele de lumină, fumurie pare ființa lor ... pe care natura le-a dăruit cu o frumuseță trecătoare, neștiind că ele nu-s decît niște umbre vane ce joacă dinaintea unui foc... Și focul arde. Fluturul de beteală și de jar își întinde aripele, rumenește mai întii zarea, luminează umbrele cele mai apropiate ce dormitează așternute în ... poate să cadă peste toate gesturile lașe, cînd noaptea e o pată atît de ocrotitoare tuturor micimilor ! Să știi că poți fi un fluture de foc cu incandescente aripi, o fantastică ființă făcută dintr-o umbră de aur luminoasă, o ciudată ființă urzită din clare transparențe, un capriciu al naturii zămislit ... o mîndrie ce caută să se afirme necontenit și izbutise să le stîngă, reînsuflețit de mîndrie, ieși din nou, și, făcîndu-și scînteia fluture de foc, își întinse aripele și zbură urmărit de toată cohorta neputincioșilor, lăsînd din cînd în cînd să-i cadă fărîmiturile de jar în negrele fărașe ale ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 182 pentru FOC. FÓCĂ , foci , s . f . Nume dat mai multor genuri de mamifere acvatice , carnivore , cu capul rotund , cu corpul alungit și cu picioarele în formă de lopeți care trăiesc mai ales în regiunile polare ( Phoca ) ; animal care face parte din unul dintre aceste FOCȘÓR s . n . v . FOCȘĂNEÁN , - Ă , focșăneni , - e , s . m . , adj . , 1. S . m . Persoană născută și crescută în municipiul Focșani . 2. Adj . , s . m . ( Locuitor ) din municipiul Focșani . - Focșani ( n . pr . ) + suf . - FOCȘĂNEÁNCĂ , focșănence , s . f . Femeie născută și crescută în municipiul ... ÁRDE , ard vb . III . I. Intranz . ( Despre foc ) A fi aprins . II. 1. Tranz . A da foc , a băga în foc . 2. Tranz . , refl . și intranz . A ( se ) consuma , a ( se ) distruge prin foc . 3. Tranz . și intranz . A încinge , a încălzi ( tare ) . III. Intranz . 1. A răspândi lumină ; a luci ... ... ÎNFOCÁ , înfóc , ( rar ) vb . I . ( Rar ) 1. Tranz . A înfierbânta , a încălzi ceva la foc ; a da foc la ceva . 2. Refl . Fig . A se aprinde , a se înflăcăra ( ca urmare a unui sentiment puternic ) . - În + foc ... ... APRÍNDE , aprínd , vb . III . 1. Tranz . A face să ardă focul sau un material combustibil ; a da foc unui obiect . 2. Tranz . ( Înv . ) A face să ia foc o armă . 3. Refl . Fig . A izbucni , a se dezlănțui . 4. Tranz . și refl . A face sau a ... ... FOCÓS , - OÁSĂ , focoși , - oase , adj . , s . n . 1. Adj . Plin de foc ^1 ( II 1 ) ; înfocat , înflăcărat . 2. Adj . ( Rar ) Roșu ca focul ^1 ; aprins . 3. S . n . Dispozitiv de aprindere a încărcăturii expozive ( la ... ... împúșc , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) omorî sau a ( se ) răni cu proiectilul tras de o armă de foc . 2. Intranz . A face să iasă prin explozie proiectilul unei arme de foc ; fig . a produce pocnete ( ca cele ) de pușcă . 3. Intranz . ( pers . 3 ) ( Despre vopsele , tencuieli și despre pereții pe care sunt aplicate ) A ... ÎNĂBUȘÍ , în ? buș , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A nu mai putea sau a face pe cineva să nu mai poată respira ; a ( se ) sufoca . 2. Tranz . ( Despre buruieni ) A împiedica creșterea și dezvoltarea plantelor ; a năpădi . 3. Tranz . Fig . A potoli , prin violență , manifestări , acțiuni sau mișcări sociale ; a reprima . 4. Tranz . ( în expr . ) A înăbuși focul = a stinge focul sau a - l face să ardă mocnit . - În + Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||