|
|
||
|
Vezi și forma bază: CERAMIC Vezi și:CERAMIC, CERAMIST, ELECTROCERAMICĂ, HABANĂ, PIEZOCERAMIC, SEMIPORȚELAN, ÎNCONDEIA, ÎNCONDEIAT, ÎNCONDEIETURĂ, ȘNURCERAMICĂ, ALBIT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CERAMICĂ: CERAMICA.
CERAMICĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. cerámică s. f., g.-d. art. cerámiciiSursa : ortografic CERÁMICĂ f. 1) Artă și tehnică de fabricare a obiectelor prin modelarea și arderea argilelor. 2) Material obținut prin modelarea și arderea argilelor. 3) Obiect produs din asemenea material. [G.-D. ceramicii] /Sursa : NODEX CERÁMICĂ s.f. Tehnica și arta de a fabrica obiecte din argilă (sau din substanțe plastice asemănătoare). ** Obiecte de argilă făcute prin această tehnică. [Gen. -cii. / < fr. céramique].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CERAMICĂRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CERAMICĂ. Dorin Ștef - Maramureș brand cultural Dorin Ştef - Maramureş brand cultural Maramureș brand cultural de Dorin Ștef Argument → Editura Cornelius / Asociația Glasul Culturii Baia Mare, sub egida Anului European al Dialogului Intercultural, ediție bilingvă (româno-engleză), traducere în limba engleză de prof. Ana Olos, (2008) ISBN 978-973-8396-01-2 . Cuprins 1 Argument 2 I. Categoria Cultura tradițională etnografică 3 II. Categoria Cultura tradițională imaterial 4 III. Categoria Cultura modernă 5 IV. Categoria Obiective cu valoare culturală sau istorică 6 Bibliografie selectivă 7 Nota autorului 8 Legături externe (pentru versiunea în limba engleză) Argument I. Categoria Cultura tradițională etnografică A. Sisteme constructive arhitectonice 1. Complexul patrimonial (UNESCO) al bisericilor de lemn medievale din Maramureș 2. Rezervațiile de gospodării tradiționale din satele maramureșene 3. Instalațiile tehnice riverane din satele de pe Valea Cosăului, Mara, Iza, Vișeu și Chiuzbaia B. Elemente reprezentative de artă populară maramureșeană 4. Poarta maramureșeană 5. Troița maramureșeană 6. Fusul cu zurgălăi 7. Pecetarul 8. Arta vestimentară tradițională. Portul 9. Ceramica de Săcel 10. Arta culinară tradițională. Bucătăria maramureșeană C. Complexe muzeale etnografice 11. Muzeul etnografic Sighetu Marmației. Muzeul Satului Maramureșean 12. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare II. Categoria Cultura tradițională imaterial A. Folclor ... Grigore Vieru - Marin Sorescu Marin Sorescu () n. 19 februarie 1936 , Bulzești, județul Dolj d. 8 decembrie 1996 , București Poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător român Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Cuprins 1 Volume de poezii 2 Teatru 3 Romane 4 Literatură pentru copii 5 Eseuri 6 Legături externe Volume de poezii Singur printre poeți (1964) Poeme (1965) Moartea ceasului (1966) Tinerețea lui Don Quijote (1968) Unghi (1970) Tușiți (1970) O aripă și-un picior (1970) Suflete, bun la toate (1972) La lilieci, volumul I (1973) Astfel (1973) Norii (1975) Descântece (1976) Ceramică (1976) La lilieci, volumul II (1977) Sărbători itinerante (1978) La lilieci, volumul III (1980) Fântâni în mare (1982) Apă vie, apă moartă (1987) La lilieci, volumul IV (1988) Poezii alese de cenzură (1991) Teatru Iona (1968) Există nervi(1968) Paracliserul (1970) Matca (1974) Răceala (1976) A treia țeapă (1978) Pluta meduzei (1980) Luptătorul pe două fronturi (1981) Vărul Shakespeare (1988) Desfacerea gunoaielor (1995), publicată postum Casa evantai Romane Trei dinți din față (1977) Viziunea vizuinii (1981) Japița (1999) Literatură pentru copii Unde fugim de acasă? (1967), proză Cocostârcul Gât-Sucit (1987), poezii Ocolul infinitului mic, pornind de la nimic ( ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERAMICĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru CERAMICĂ. CERÁMIC , - Ă , ceramici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Tehnica și arta prelucrării argilelor , pentru a se obține , prin omogenizarea amestecului plastic , modelarea , decorarea , smălțuirea , uscarea și arderea lui , diverse obiecte . 2. Adj . ( Despre obiecte sau materiale ) Obținut prin tehnica ceramicii ( 1 ) ; referitor la ceramică , de CERAMÍST , - Ă , ceramiști , - ste , s . m . și f . Specialist în fabricarea obiectelor de ceramică sau în arta ELECTROCERÁMICĂ s . f . Ramură a ceramicii care se ocupă cu fabricarea , utilizarea și cercetarea proprietăților materialelor ceramice folosite în HABÁNĂ adj . f . Ceramică habană ( În sintagma ) = tip de ceramică fină , smălțuită , cu fond alb , ornamentată cu motive cinegetice , realizată de olarii din Transilvania în sec . al XVII - lea . - Et . PIEZOCERÁMIC , - Ă , piezoceramici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Denumire generică pentru un grup de ceramice piezoelectrice folosite în construcția rezonatoarelor și a filtrelor de calitate , a dozelor de pick - up , a traductoarelor de ultrasunete etc . 2. Adj . Referitor la ceramice piezoelectrice . [ Pr . : pi - ... SEMIPORȚELÁN , semiporțelanuri , s . n . Produs ceramic ÎNCONDEIÁ , încondeiez , vb . I . Tranz . 1. A împodobi ouăle ( de Paști ) , obiectele de ceramică etc . cu desene ( făcute cu condeiul ) . 2. Fig . A vorbi de rău pe cineva ; a defăima , a calomnia , a ponegri . - În + ÎNCONDEIÁT^2 , - Ă , încondeiați , - e , adj . 1. ( Despre ouăle de Paști , obiecte de ceramică etc . ) Împodobit cu desene ( făcute cu condeiul ) . 2. Defăimat , calomniat . - ÎNCONDEIÁT^1 s . n . Faptul de a încondeia . - V. ÎNCONDEIETÚRĂ , încondeieturi , s . f . Încondeiat ^1 ; ( concr . ) desen executat pe ouăle de Paști , pe obiecte de ceramică . - Încondeia + suf . - ȘNURCERÁMICĂ s . f . Procedeu de ornamentare a vaselor de lut , realizat prin imprimarea unui șnur de fibre vegetale în pasta încă moale . - Șnur + ALBÍT^2 , - Ă , albiți , - te , adj . 1. Făcut sau devenit ( mai ) alb ( 1 ) ; înălbit ^2 . 2. ( Despre părul oamenilor , p . ext . despre oameni ) Cărunt . - ALBÍT^1 s . n . Mineral lăptos , verzui , roșiatic , cu luciu sidefiu sau sticlos , folosit în industria Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||