|
|
||
Vezi și:CICĂLEALĂ,
CICĂLIRE,
CICĂLITOR,
BÂRÂI,
BÂZÂI,
CÂRÂI,
CIOCĂNI,
CIOCMĂNI,
DĂSCĂLI,
HĂRȚUI
... Mai multe din DEX...
CICĂLI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CICĂLÍ, cicălesc, vb. IV. Tranz. A certa mereu, a face cuiva reproșuri repetate pentru fapte mărunte. - Et.nec.Sursa : DEX '98 CICĂLÍ vb. a bodogăni, a dăscăli, a plictisi, a sâcâi, (pop. și fam.) a boscorodi, (pop.) a dondăni, a prociti, a sucăli, (reg.) a ciocmăni, a morcoti, a tocăni, a tolocăni, (Mold.) a cihăi, (Transilv. și Bucov.) a cincăi, (Mold. și Bucov.) a moronci, (fam.) a bârâi, a bâzâi, a bombăni, a socri, (fig.) a ciocăni, a cârâi, a pisa, a pisălogi, a toca. (Nu-l mai \~ atâta !)Sursa : sinonime cicălí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cicălésc, imperf. 3 sg. cicăleá; conj. prez. 3 sg. și pl. cicăleáscăSursa : ortografic A CICĂL//Í \~ésc tranz. A deranja mereu cerând și reproșând diferite lucruri; a bate la cap; a morocăni; a bârâi; a sâcâi. /Din cicalăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CICĂLIRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru CICĂLI. Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul Petre Ispirescu - Copiii văduvului şi iepurele, vulpea, lupul şi ursul Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om. El avea o fată și un băiat. Și rămâind văduv de muma copiilor, îl îndemnă ariciul să se însoare a doua oară. Neveste-sei îi sta acești copilași ca sarea în ochi. Nu era dimineață, nu era seară, nu era clipă lăsată de la Dumnezeu să nu-i amărască. Când îi ciomăgea, când îi cicălea și când îi da tutulor răilor goninduÂi. Copiii, biet, ca copiii, nu știau ce să facă, ce să dreagă, ca să umble după placul ei, dară în deșert. Nu mai aveau zi albă, căci ea se ținea mereu de câra lor. Într-o zi, ea zise bărbatului ei: - Mă bărbate, de nu ți-ei lua copiii să-i duci undeva în pustietate, ca să-i prăpădești, eu pâine cu sare de pe un taler cu tine nu mai mănânc. - Da bine, fa nevastă, cum să prăpădesc eu așa bunătate de copilași? Și unde să-i duc? - Nu știu eu d-alde astea. Să faci ce ... Duiliu Zamfirescu - Viața la țară Duiliu Zamfirescu - Viaţa la ţară Viața la țară de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX 20 XX 21 XXI 22 XXII 23 XXIII I Cum ridici priporul Ciulniței, în pragul dealului, dai de casele boierului Dinu Murguleț, case bătrânești și sănătoase, cum nu se mai întâlnesc astăzi pe la moșiile boierești. De sus, de pe culme, ele văd roată împrejur până cine știe unde, la dreapta, spre valea Ialomiței, la stânga, pe desișul pădurii de Aramă, iar în față pe cotiturile ulițelor strâmbe ale satului. Toată curtea boierească trăiește liniștită și bogată, cu cârduri întregi de gâște, de curci și de claponi; cu bibilici țiuitoare; cu căruțe dejugate; cu argații ce umblă a treabă de colo până colo — și seara, când vine cireada de la câmp, cumpăna puțului, scârțâind neunsă între furci, ține isonul berzelor de pe coșare, ale căror ciocuri, răsturnate pe spate, toacă de-ți iau auzul. Fără a fi risipă și zarvă, curtea boierească pare populată ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CICĂLIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru CICĂLI. ... CICĂLEÁLĂ , cicăleli , s . f . Faptul de a cicăli ; reproș repetat făcut cuiva pentru fapte mărunte ; cicălire . - cicăli ... CICĂLÍRE , ciăliri , s . f . Faptul de a cicăli ; cicăleală . - V. cicăli ... CICĂLITÓR , - OÁRE , cicălitori , - oare , adj . Care cicălește . - Cicăli ... BÂRÂÍ , b ? râi , vb . IV . Tranz . A bodogăni ; a cicăli ... 2. Intranz . ( Mai ales despre copii ; fam . ) A plânge , a scânci . 3. Tranz . ( Fam . ) A sâcâi , a cicăli ... guturale . 2. Intranz . Fig . ( Peior . ) A vorbi cu un ton ascuțit și strident , care trădează ostilitate . 3. Tranz . Fig . ( Fam . ) A cicăli ... p . ext . a face , a lucra unele lucruri ( mărunte ) . 3. Tranz . Fig . A bate la cap ; a cicăli ... CIOCMĂNÍ , ciocmănesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A bate la cap ; a cicăli ... povățui , a sfătui ; p . ext . a mustra , a dojeni , 2. Tranz . A bate capul ( cuiva ) ; a cicăli ... 1. Tranz . A necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri , a nu lăsa în pace pe cineva ; a cicăli , a sâcâi , a pisa . 2. Tranz . A desfășura atacuri scurte și repetate asupra inamicului cu scopul de a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||