|
|
||
Vezi și:LÂNCEZI,
LÂNCEZIRE,
LÂNGOARE,
LÂNOS,
LĂBOAIE,
LĂBOS,
LĂCAR,
LĂCAT,
LĂCOMI,
LĂCOMIE
... Mai multe din DEX...
L - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. L s.m. invar. A cincisprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană sonantă lichidă (3) laterală (2) dentală). [Pr.: le].Sursa : DEX '98 L, l s. m. invar. [cit. le, în simb. și el]Sursa : ortografic L num. card. (Scris cu majusculă) Simbol matematic pentru numărul 50 în sistemul roman de scriere a numerelor.Sursa : DLRLC Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LRezultatele 1 - 10 din aproximativ 2405 pentru L. ... n-am plătitără o dată? - Și pe dasupra un leu și 25 de bani. - Și pe dasupra?... - Vezi, daca nu te-astâmperi? zice mamița, și-l zguduie pe Goe de mână. - Ce faci, soro? ești nebună? nu știi ce simțitor e? zice mam' mare. Și, apucându-l de mâna cealaltă, îl smucește de la mamița lui, tocmai când trenul, clănțănind din roate, trece la un macaz. Din smucitura lu' mam' mare într ... tot din uniforma canonierii le Formidable. - Te mai doare nasul, puișorule? întreabă mam' mare. - Nu... răspunde Goe. - Să moară mam' mare? - Să moară! - Ad', să-l pupe mam' mare, că trece! Și-l pupă în vârful nasului; apoi, așezându-i frumos beretul: - Parcă-i șade mai bine cu beretul!... zice mam' mare scuipându-l să nu-l deoache, apoi îl sărută dulce. - Cu ce nu-i șade lui bine? adaogă tanti Mița, și-l scuipă și dumneaei și-l sărută. - Lasă-l încolo! că prea e nu știu cum!... Auzi d-ta! pălărie nouă și biletul! zice mamița, prefăcându-se foarte supărată. - Să fie el sănătos, să ... ajunge în București cu o întârziere de câteva minute. Toată lumea coboară. Mam' mare așază frumușel beretul lui Goe, îl scuipă pe puișor să nu- Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aș spune ei ... Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aş spune ei Basmul ce i l-aș spune ei de Mihai Eminescu O, dă-mi arpa de aramă Și mi-o pune-n brațul stâng, Ochii tăi se plec cu teamă ... A-nceput a răsuna Raiul... luncile-i de laur De-un blând Ave Maria . Acel înger!... Fața pală, Ochiul negru, păr bălai, L-am văzut  o stea regală, O lumină triumfală  Și de-atunci îl iubesc, vai!... L-am cătat în astă lume Pân-ce viața-mi se pierdu, Sufletu-mi se abătu... Ș-atunci te-am văzut: minune! Acel înger ai fost ... Antim Ivireanul - Pentru taina nunții cei pre l%C3%A9ge ... Antim Ivireanul - Pentru taina nunţii cei pre l%C3%A9ge Pentru taina nunții cei pre lĂ©ge de Antim Ivireanul Nunta iaste împreunare bărbat cu muiare spre împlinirea dumnezeescului acela cuvânt: CrĂ©șteți ... cătră corinthĂ©ni, în 7 capete zicând: Iară pentru curvie fieștecarele a sa muiare să aibă și fieștecarĂ© pre al său bărbat să-l George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii ... George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui ... și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt ... Vasile Alecsandri - Arză-l focul de bărbat ... Vasile Alecsandri - Arză-l focul de bărbat Arză-l focul de bărbat! A venit aseară beat Și de mine s-a legat. Eu i-am zis: ,,Vedea-te-aș mut ... Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l ... ursita și mai ales în legătură cu menirea calvinistă și atee, ca și în legătură cu alte câteva chestiuni necesare, a vrut să-l pună la osteneală pe preaînțeleptul, preaînvățatul și pe preacinstitul mare logofăt al marii biserici a lui Hristos, pe chir Ioan Cariofil, altădată aflat ... vedere calitativ este foarte mare. De aceea dar, primește favorabil, ilustrisime și întru Domnul slăvite stăpâne și binefăcătorule, prezentul manual spiritual extrem de folositor, privindu-l nu atât din latura cantitativă, cât mai cu seamă din cea calitativă, și îndeosebi gândindu-te la preferința și recunoștința cordială a slugilor ... Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l ... nici strănutând, nici horăind, nici tușind, dar aș voi mai bine să mă bată, decât să le sufăr aceste, iar guraliv, nici prin vis nu-l sufăr. Dar dacâ să va întâmplă să viețuiesc cu o așa fel, cum socotești? Cum voi trăi? îndrăznește, mi-au zis, căci ea nu au ... de oale, și de sapă, și de greblă, și de cucoși câți avem. — Nici unul, am zis, nu este la noi cucoș, căci nu-l sufăr să cânte, iar dacă nu-i tace, nici pe tine! Iar ea îndată au întins laudă cucoșului, și din ce pricină s-au prifăcut ... Antim Ivireanul - Z%C3%A9ce porunci ale lui Dumnezeu, de la a 2 L%C3%A9ge, cap.5 ... Antim Ivireanul - Z%C3%A9ce porunci ale lui Dumnezeu, de la a 2 L%C3%A9ge, cap.5 ZĂ©ce porunci ale lui Dumnezeu, de la a 2 LĂ©ge, cap.5 de Antim Ivireanul 1. Să ... Antim Ivireanul - Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește l Antim Ivireanul - Dedicaţia din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în greceşte la Snagov, în anul 1701 Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește la Snagov, în anul 1701 de Antim Ivireanul Preaevlaviosului, preastrălucitului, prealuminatului și de Dumnezeu încoronatului domn și stăpânitor a toată Ungrovlahia, domnului domn Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață îndelungată și bună sortire de la Dumnezeu și cea mai înaltă fericire. Începutul, mijlocul și sfârșitul, stăpânul și domnul tuturor ființelor și simțitoare și înțelegătoare este făcătorul tuturor, Dumnezeu. Stăpânul însă și sfârșitul tuturor celor de sub lună este omul. Iar sfârșitul omului, pentru care s-a creat de Dumnezeu, este câștigarea și fericirea lui Dumnezeu însăși; fiindcă pentru om s-a făcut toată lumea aceasta, iar omul, se zice că s-a făcut de cătră Dumnezeu ca să dobândească pe Dumnezeu. Dobândesc pe Dumnezeu oamenii aceia, carii cred drept în el și păzesc cu scumpătate sfintele lui porunci. Dar sfințitele lui porunci se cuprind în aceste două și singure: din iubirea cătră Dumnezeu și cătră aproapele. Atunci se realizează și se cunoaște iubirea cătră Dumnezeu, când păzim, cum am zis, cu scumpătate sfintele lui ... Vasile Alecsandri - Lăcrimioare Vasile Alecsandri - Lăcrimioare Lăcrimioare de Vasile Alecsandri Multe flori lucesc în lume, Multe flori mirositoare! Dar ca voi, mici lăcrimioare, N-are-n lume nici o floare Miros dulce, dulce nume! Voi sunteți lacrimi de îngeri Pe pământ din cer picate, Când prin stele legănate A lor suflete curate Zbor vărsând duioase plângeri. Sunteți fragede și albe Ca iubita vieții mele! Cu voi, scumpe strugurele, Albe mărgăritărele, Primăvara-și face salbe. Dar deodată vântul rece Fără vreme vă cosește! Astfel soarta crunt răpește Tot ce-n lume ne zâmbește... Floarea piere, viața Vasile Alecsandri - Legenda lăcrimioarei ... sosește un oaspe de pe lume, Un suflet alb și tânăr pe-un nor de dulci parfume; Iar sufletele toate îi ies lui înainte, Primindu-l cu zâmbire, cu gingașe cuvinte, Și-i zic: În raiul nostru bine-ai sosit, copile! Curând plecași din viață! Nu plângi a tale ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LRezultatele 1 - 10 din aproximativ 498 pentru L. LÂNCEZÍ , lâncezesc , vb . IV . Intranz . ( Despre oameni ) A se afla într - o stare de slăbiciune sau de moleșeală ; a nu avea chef de LÂNCEZÍRE s . f . Acțiunea de a lâncezi ; lâncezeală , moleșeală . V. LÂNGOÁRE s . f . v . LÂNÓS , - OÁSĂ , lânoși , - oase , adj . ( Despre animale ) Bogat în lână ( 1 ) , cu multă LĂBOÁIE , lăboaie , s . f . Augmentativ al lui labă ; labă mare ; p . ext . ( fam . și peior . ) mână grosolană , mare . - Labă + suf . - LĂBÓS , - OÁSĂ , lăboși , - oase , adj . ( Rar ) Cu labe mari . - Labă + suf . - LĂCÁR , lăcari , s . m . Gen de păsări călătoare și cântătoare , de mărimea unei vrăbii , de culoare brună pe spate și alb - brună pe pântece , care trăiesc în stufărișul din jurul lacurilor și al mlaștinilor ( Acrocephalus ) ; pasăre din acest gen . - Lac ^1 + suf . - LĂCÁT s . n . v . LĂCOMÍ , lăcomesc , vb . IV . Intranz . și refl . A pofti ceva cu lăcomie ; a râvni la ceea ce aparține LĂCOMÍE , lăcomii , s . f . Poftă pe care o are cineva de a mânca sau de a bea mult ; fig . dorință necumpătată de câștig , de avere etc . ; Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||