|
|
||
Vezi și:CINSTEȚ,
NECINSTE,
ONOARE,
ÎNCREDE,
ÎNCREDERE,
ÎNVREDNICI,
ACATIST,
ANGELUS,
CÂNTA,
CINSTI
... Mai multe din DEX...
CINSTE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÍNSTE s.f. I. 1. Onestitate, probitate, corectitudine. * Expr. Pe cinstea mea! spune cineva pentru a întări și garanta autenticitatea unei afirmații făcute. 2. Virtute, fidelitate, castitate. II. 1. Respect, stimă, considerație, prețuire. * Loc. adv. Cu cinste = în mod onorabil, după merit. * Expr. A da cinstea pe rușine = a se face de rușine, a se compromite. 2. Onoare, favoare. * Loc. adv. În cinstea (cuiva sau a ceva) = pentru a onora (pe cineva sau ceva), spre lauda sau preamărirea (cuiva sau a ceva). * Expr. A-i face cinste (cuiva) = a servi cuiva spre laudă, a-i face onoare. 3. Ceremonial, paradă, fast. III. (Concr.; pop.) 1. Dar, cadou, plocon. * Loc. adj. Pe cinste = care este foarte bun, foarte frumos; grozav, strașnic. 2. Ospăț, ospătare (în care predomină băutura). * Expr. A face cinste = a oferi cuiva de băut (și de mâncat) într-un local, plătindu-i consumația; a trata, a cinsti. ** Băutură alcoolică. - Din sl. ??șt?.Sursa : DEX '98 Cinste ≠ necinste, rușine, corupțieSursa : antonime CÍNSTE s. v. atenție, cadou, dar, surpriză.Sursa : sinonime CÍNSTE s. 1. corectitudine, incoruptibilitate, integritate, lealitate, onestitate, (livr.) probitate, (rar) onorabilitate, (înv.) onestitate, onestie, (înv. și reg. fig.) curățenie, curăție. (E de-o \~ ireproșabilă.) 2. sinceritate, (livr.) franchețe, lealitate, loialitate, (înv.) sadacat. (E de-o \~ dezarmantă.) 3. v. virginitate. 4. credință, devotament, fidelitate, statornicie, (livr.) lealitate, loialitate, (înv. și reg.) priință. (\~ soției față de soțul ei.) 5. v. apreciere. 6. v. glorie. 7. favoare, onoare, privilegiu, (pop. și fam.) hatâr. (I se face \~ de a fi invitat la solemnitate.) 8. v. pompă.Sursa : sinonime cínste s. f., g.-d. art. cínsteiSursa : ortografic CÍNST//E f. 1) Calitate morală și sentiment al demnității, dreptății și conștiinciozității, care servesc drept călăuză în conduita omului; caracter onest; onestitate; probitate; integritate. E de o \~ ireproșabilă. 2) Sentiment de înalt respect față de o persoană; considerație; deferența; condescendență. * Cu \~ a) așa cum se cuvine; b) în mod conștiincios. A trăi cu \~ a) a trăi fiind stimat; b) a trăi cinstit. A da \~ea pe rușine a-și pierde reputația; a se compromite. \~ și slavă formulă folosită pentru a sublinia stima deosebită de care se bucură cineva sau ceva. Pe \~ea mea!, pe cuvânt de \~ formule folosite pentru a întări o afirmație. 3) Statornicie în sentimente și în obligații; fidelitate. 4) Stare a unei persoane virgine; feciorie; virginitate. 5) Semn distinctiv care se acordă cuiva pentru merite recunoscute; onoare. * Cu \~ cu onoare. De \~ care face cuiva onoare. În \~ea cuiva (sau a ceva) în onoarea, spre lauda cuiva sau a ceva. A avea \~ea să... a avea fericita ocazie. A-i face cuiva \~ a face ca cineva să fie demn de respect, de laudă. 6) pop. Totalitate a regulilor respectate în cursul unei ceremonii. A fost primit cu multă \~. 7) Ospătare a cuiva (în semn de recunoștință), mai ales, cu băuturi alcoolice. * A face \~ a trata pe cineva (în semn de recunoștință) cu băutură (și cu mâncare); a cinsti. 8) înv. Dar făcut cuiva pentru un serviciu. * În \~ în dar; drept plocon. Pe \~ (făcut) conștiincios; excelent; după toate regulile. [G.-D. cinstei] /Sursa : NODEX cínste s.f. - 1. Onoare, probitate, integritate. - 2. Onoare, prestigiu. - 3. Onoare, cumințenie, castitate, neprihănire. - 4. Onoare, demnitate, distincție. - 5. Onoare, considerație, respect, stimă. - 6. Dar, cadou, plocon. - 7. Invitație, poftire la băutură sau mîncare. - 8. Funcție, slujbă, demnitate. - 9. (Pl.) Dar propter nuptias oferit de rudele miresii. Sl. ??st? "venerație" (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 52); ?istiti "respectat." N pare să se fi introdus din epoca sl., prin contaminare cu ??st? "parte, soartă" (DAR). Der. cinsteș, adj. (onest, drept; demn; impunător, mîndru); cinstaș, s.m. (persoană care oferă un dar miresei); cinsteț (var. cinstelnic), adj. (cinstit; distins), de la vreun nume de plantă sl., ca rut. ?istec, pol. czysciec, sb. ?istac, cf. Berneker 158 și DAR; cinsti, vb. (a onora, a respecta; a venera; a adora; a ține, a păstra, a respecta; a onora, a acorda distincții, a distinge, a recompensa; a face cadou, a dărui; a invita, a pofti, a oferi mîncare sau băutură; a închina paharul), din sl. ?istiti, cu evoluție semantică paralelă lui cinste; cinstit, adj., (respectabil, distins, venerabil, demn; onest, drept, corect; înv., nobil; f. curată, castă, pură, inocentă, neprihănită; fam., cherchelit, afumat); cinstitor, adj. (politicos, amabil; care cinsteşte); necinste, s.f. (dezonoare, rușine, terfelire, lipsă de onestitate); necinsti, vb. (a dezonora, a păta; a profana; a dezonora, a viola, a forța, a silui), necinstit, adj. (dezonorat; incorect; profanat; f. violată; siluită); necinstitor, adj. (lipsit de respect; siluitor); descinsti, vb. (rar, a dezonora, ca silui).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CINSTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 310 pentru CINSTE. ... mai crud, mai rău, Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi. Și călări pe tine, țară, se cred zei aceste bestii, Cum se cred ades copiii împărați călări pe trestii. Ei sunt mari și ... fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi! Într-o ocnă da! acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii, netoții, au ajuns așa departe! Cum să-ți mai trudești viața ... Antim Ivireanul - Duminecă la fevruarie 3 zile, răspunsul ce am dat a doa oar ... a să desface iaste cu nevoe. Îț mai ia seama de aceasta și Dumnezeu să te luminĂ©ze să faci ce ar fi mai cu cinste și mai de folos, a căruia nespusă milă rugăm să fie pururea cu măriia-ta. Obiditul rugător al măriei-tale, Antim al Ungrovlahiei ... ... în două-l frânge Paisie, starețul, apoi Desfundă dintr-un vechi butoi Al legii celei nouă sânge. Diaconul citește-n carte, Iar frații beau și cinste fac În sănătatea cea de veac A fiecărui sfânt în parte. —„Să-l aibă Domnu-n sfânta-i pază Pe Sitâ ... Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II ... oprească, Tiranilor să-nsufle a patriei iubire, Pe cei fără de suflet să-i facă cu simțire, Pe hoți să-i îndemneze cu cinste să trăiască, Și câți judec norocul să nu-l năpăstuiască? Cânte lupii și urșii în pilde cât le place Omu-și caută treaba și tot ... astăzi înainte La păsări, lighioane, voi da alte cuvinte. Deși mai aveam încă, mărturisesc păcatul, Să zic câteva vorbe de Paris răposatul, Care, bărbat de cinste, om plin de bunătate, Făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate, Cum faceți dumneavoastră. Dar iar v-auzeam gura, Și iar mânjeați hârtie, iar ... Grigore Alexandrescu - O nuntă ... și hora. Orchestra nu era numeroasă: doi lăutari trențăroși alergau împrejurul cercului, cântând la urechea fiecărui dănțuitor: operație ce era, după cum pricepui, o mare cinste pentru acela în favorul căruia se făcea; pentru că toți ceilalți cavaleri se păreau a privi cu un fel de gelozie pe alesul ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor ... om fericit, sfânt, desăvârșit, și fiiu lui Dumnezeu, după dar. Iară eu îndrăznesc și zic cum că iaste taina pocăinții întocma cu sfântul botez, în cinste și în lucrare și socotesc că nu voiu greși de aceasta. Pentru ce? Pentru căci acĂ©le 4 daruri ce dă sfântul botez omului, păcatul ... capete: Cela ce face păcatul de la diavolul iaste, că din început diavolul păcătuiaște. Și cum că taina pocăinții cu sfântul botez iaste întocma în cinste și în lucrare o putem adeveri cu multe dovĂ©de, dintru carele vom zice 1, 2. La al optulea cap al Facerii zice Dumnezeu cătră ... făcut, nici vicleșug nu s-au aflat în gura lui. Iată dară că taina pocăinții cu sfântul botez, după cum am zis, iaste întocma în cinste și în lucrare. Că precum acela spală păcatul cel strămoșesc și face pre om fericit, sfânt desăvârșit și fiiu lui Dumnezeu, după dar, așa și ... Ștefan Octavian Iosif - În ciudă Ştefan Octavian Iosif - În ciudă În ciudă de Robert Burns Traducere de Ștefan Octavian Iosif . Se vede sărman, ocolit cu dispreț Și fruntea și-o-nclină — în ciudă? Dar noi ne mândrim și-o-nălțăm mai măreț, Și-aceasta doar numai în ciudă! În ciudă și numai în ciudă, În ciuda atâtor mizerii ce sânt, Nimic nu e rangul decât un cuvânt, Și omul e aur — în ciudă! Cu pâine și sare, cu coji de mălai Trăim anevoie — în ciudă! Nebuni și mișei se răsfață ca-n rai, Dar om este omul — în ciudă! În ciudă și numai în ciudă, În ciuda averii și-a tuturor chiar, Tot omul cel vrednic e mărgăritar, Oricât de sărac e — în ciudă! Vedeți voi pe-acela, el cică-i boier, Și țanțos ce umblă — în ciudă! Asculte-l toți proștii și-nalțe-l la cer, El tot e-un netrebnic — în ciudă! În ciudă și numai în ciudă, În ciuda podoabei ce-o poartă la piept, Un om fără zgardă, un om înțelept Se uită și râde — în ciudă! Un rege îl poate-ncărca din prisos Cu nume și-onoruri — în ... Ștefan Octavian Iosif - Copii eram... ... e azi de rar!... S-a dus copilăria noastră, Și toate-s de vârtej furate — Și bani, și vremuri, și credință, Și cinste Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" ... vor a fi școală, sau cel puțin un eho al școalelor muncite de România literară , moartă, precum știi, pe câmpul bătăliei, și nu fără cinste. Iubite redactore! "Ce a fi a fi", — zice eroismul nepăsător român. Așadar, acest dacă este... dacă s-ar putea rosti ... Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță) ... căci tăcerea ta-i insultă... După masă se-nțelege doamnele te vor ruga, Cu obișnuitul zâmbet, ca să le citești ceva. Tu, mișcat de-atâta cinste, îți scoți foile îndată, Sfiicios cătând la lumea ce-mprejurul tău stă roată, Te închei frumos la haină și... începi. Una suspină, Alta râde, face ... Alexei Mateevici - Cuvintele credinței Alexei Mateevici - Cuvintele credinţei Eu știu trei cuvinte — și rostul li-i sfânt Trec ele din gură în gură, Nici răul, nici jalea acestui pământ Sfințenia lor nu le fură; Și cel ce în ele mai mult n-a crezut, Credința și cinstea de mult și-a vândut. Voința ni-i slobodă, — așa ne-a zidit Cel sfânt, — și în neagra robie, Și cel ce dreptatea pe lumea-a iubit Aceasta prea bine o știe. De vrei să-l urmezi — apoi fugi de păcat Și sufletul tău îl păstrează curat. Dreptatea pe lume nu-i sunet deșert, Își are ea rost în viață: Cei drepți și-n robie norocul nu-și pierd, Viața așa ne învață. Acest adevăr pentru noi îi ascuns, Dar pruncii cei mici mai demult l-au pătruns. Căci Unu îi Domnul — Preasfântă voință În toate voințele noastre, Și una-i în toate Preasfânta Ființă Mai sus de-nălțările-albastre; Pe rând trec schimbările-n vecinic lanțuh, Același rămâne în veci Sfântul Duh. Păziți trei cuvinte, și rostul lor sfânt Îl treceți din gură în gură, Căci răul și jalea acestui pământ Sfințenia ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CINSTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru CINSTE. CINSTÉȚ s . m . Plantă erbacee cu tulpina înaltă și cleioasă și cu flori galbene punctate cu brun ; brânca - porcului ( Salvia ... NECÍNSTE s . f . Lipsă de cinste , de probitate ; ocară , insultă ; rușine , dezonoare . - Ne - + cinste ... ONOÁRE , onoruri , ( 5 , 6 ) s . f . 1. Integritate morală , probitate , corectitudine ; demnitate , cinste . 2. Reputație , prestigiu , faimă , vază . 3. Prețuire deosebită , considerație , respect , stimă . 4. Favoare , cinste . 5. Manifestare a stimei , a considerației pentru cineva , exprimată prin semne de cinstire , de respect ; p . ext . ( la pl . ) ranguri , demnități ... ÎNCRÉDE , încréd , vb . III . 1. Refl . A pune temei pe cinstea , pe sinceritatea cuiva ; a se bizui , a conta pe cineva sau pe ceva . 2. Tranz . ( Înv . și pop . ) A încredința ceva cuiva . - În + ÎNCRÉDERE s . f . Acțiunea de a ( se ) încrede și rezultatul ei ; sentiment de siguranță față de cinstea , buna - credință sau sinceritate a cuiva ; credință . V. ÎNVREDNICÍ , învrednicesc , vb . IV . Refl . 1. A se dovedi vrednic să înfăptuiască ceva , să ajungă la ceva ; a fi capabil , a reuși . 2. A avea norocul , cinstea să . . . , a avea parte de . . . 3. A găsi de cuviință ; a binevoi , a catadicsi . - În + ACATÍST , acatiste , s . n . 1. Imn și slujbă bisericească ortodoxă în cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinți . 2. Listă de nume dată preotului spre a se ruga , pentru a se ruga pentru persoanele înscrise pe ÁNGELUS subst . Rugăciune catolică în cinstea Bunei - Vestiri . - Cuv . CÂNTÁ , cânt , vb . I . 1. Intranz . și tranz . A emite cu vocea sau cu un instrument un șir de sunete muzicale care se rânduiesc într - o melodie , într - un acord etc . 2. Intranz . și tranz . A scrie versuri în cinstea cuiva sau a ceva , a elogia ( în versuri ) pe cineva sau ceva ; a descrie , a povesti ceva în versuri . 3. Tranz . ( Fam . ) A îndruga , a înșira vorbe CINSTÍ , cinstesc , vb . IV . Tranz . 1. A respecta , a onora , a prețui pe cineva sau ceva ; a da cuiva cinstea cuvenită . 2. ( Pop . ) A face cuiva un dar , un cadou ; a da cuiva un bacșiș . 3. ( Fam . ) A ospăta , a trata ( cu băutură ) ; a plăti consumația Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||