|
|
||
Vezi și:CIORBAGIU,
POTROACĂ,
BORȘ,
HORȘAF,
POLONIC,
SORBITURĂ
... Mai multe din DEX...
CIORBĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CIÓRBĂ, ciorbe, s.f. Fel de mâncare care constă dintr-o zeamă (acrită) preparată cu legume, adesea și cu carne. * Expr. A se amesteca în ciorba cuiva (sau a altuia) = a se amesteca (nedorit) în afacerile, în treburile altuia. A pune (sau a băga etc.) pe toți într-o ciorbă = a considera și a trata la fel mai mulți oameni, fără a ține seama de valoarea, situația etc. lor deosebită. - Din tc. çorba.Sursa : DEX '98 CIÓRBĂ s. (reg.) zeamă. (A mâncat o \~ cu borș.)Sursa : sinonime ciórbă s. f., g.-d. art. ciórbei; pl. ciórbeSursa : ortografic CIÓRB//Ă \~e f. Fel de mâncare lichidă, pregătită din legume (uneori cu carne sau pește) și acrită cu borș. \~ de știucă. \~ de pui. * \~ lungă a) ciorbă cu mult lichid; ciorbă subțire; b) vorbărie multă, dar fără conținut; pălăvrăgeală. A se amesteca în \~a altuia a se amesteca în treburi străine. [G.-D. ciorbei; Sil. cior-bă] /<turc. çorbaSursa : NODEX ciórbă (-be), s.f. - Fel de mîncare din zeamă acrită. Mr., megl. ciorbă. Tc. çorba (Cihac, II, 566; Miklosich, Slaw. Elem., 52 și Fremdw., 82; Șeineanu, II, 132; Lokotsch 440; Ronzevalle 78; Berneker 160), cuvînt care provine din arab. orba, arâb ( sp. jarabe, it. sorbetto, fr. sirop); cf. ngr. ???????, alb. torbë, bg., sb. ?orba, mag. csorba. Der. ciorbagiu, s.m. (comandant al unui regiment de ieniceri; căpetenie, șef), din tc. çorbaci, datorită asocierii, obișnuite în organizarea militară turcă, între unitatea militară și bucătăria sa proprie; ciorbalîc, s.n. (polonic).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CIORBĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru CIORBĂ. George Coșbuc - Cântecul redutei George Coşbuc - Cântecul redutei Cântecul redutei de George Coșbuc Publicată în Albina , 1898, nr. 10 (6 dec.) În redută numai lei; Uite-i, mă, bașibuzucii, Eu de-aici le-aud papucii ! Dar mai mare peste ei Cine-mi e? Vrun Strâmbă-Lemne? Cică și mai și, pesemne, Unul, Ciaca-Paca-Bei. Câte cinci pe-un ban să-i vinzi, Că sunt tot oșteni pe-alesul, De viteji le saltă fesul, Pitulați pe după grinzi. Se-ntind, nene, de căldură De le-ajung genunchii-n gură Mașală, cu ei te prinzi? Ce te uiți tu, că sunt goi? Așa-i turcu-n vitejie, Zvârle haina ca să fie Sprinten-foc, când e-n război. Dârdâiesc din dinți, mă, vere Lasă-i, mă, că-și fac putere Dinților, să muște-n noi. Și-ntr-o zi — să vezi acu — Dete-Osman porunci să-i puie Tălpilor la cizme cuie, Și-apoi, ce-o fi fost, ce nu, Că sări pe băț călare Și-alergând în fuga mare Drept la Vadin s-abătu. Strig-Osman: — "Păsat vă fac ! Încurcați pe-aicea treaba, Și-mi mâncați pilaf degeaba — Vă tai ciorba, vă dezbrac! Ahmet, Mahmet, cum te cheamă, Tu ... Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult ... balaur cât un taur... Și purcar și murdar!... leneș, puturos... Măgar! Găsește un baboi în noroi. — Să-l duc la halde mama... Ce mai ciorbă, iu, iu, iuu! Dar ce se pomenește? Acel pește, după ce zvâcnește, și vorbește: — Dragane, gâligane, țigane, nu mă face ciorbă. — Hatunci, rasol. — Nici rasol. — Hatunci, humplut. — Nici umplut. — Hatunci, iachnie! — Nici iachnie. — Hatunci, plachie. — Nici plachie. â ... ciuntă a apucat baboiul și l-a strâns să-i iasă sufletul. — Să spintecați baboiul ăsta și să-l facem ciorbă! Să-l dăm diavoliței să-l mănânce! Dar ce se pomenește? Acest pește, nu numai zvâcnește, și vorbește... — Nu mă face, împărate, ciorbă. — Atunci, rasol. — Nici rasol. — Atunci, umplut. — Nici umplut. — Atunci, iachnie. — Nici iachnie. — Atunci, plachie. — Nici plachie. â ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose Hagi-Tudose de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Dincolo de "Crucea de peatră", d-a stânga Șoselei Vitanului, se ridică biserica "Sfânta Troița". Mândrețe de biserică. Ce zugrăveli, pe dinăuntru și pe dinafară, cum arar se mai pomenesc numai la bisericile din vechime. Dar de asculți la troițeni, mai cu seamă la cei bătrâni, te apucă amețelile când încep ei să-și ridice biserica în slava cerului. Mă rog, nu au atâtea degete la amândouă mânele câte minuni se află în sfântul locaș. Și când se încurcă, se fac foc bătrânii troițeni; ba își mușcă degetele la numărătoare, căci iată, cum au apucat ei să numere minunile: ridică amândouă mânele în dreptul ochilor, ți le vâră sub nas cu degetele răsfirate, apoi la fiece laudă zice "una la mână" și moaie câte un deget în gură. La înfierbânțeală, uită că degetele sunt ale lor, și le mușcă, și vorba se preface în supărare, supărarea în ceartă și cearta în gâlceavă. Cum să cază ei la învoială?... Fiecare vrea să laude și să numere numai cum vrea el, iar nu cum ... Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu! ... toți prietenii, mâncând ciorba și bucatele, ia tot de la un loc; cum am zice: scoate lingura din gură, o bagă iar în castronul cu ciorbă, iar o bagă în gură, iar o bagă în castron, și așa mai încolo. De multe ori, când mănâncă lapte, rumeneala de pe buze începe ... Ion Luca Caragiale - Repausul duminical ... răspunde el. - Îmi pare rău - adaog eu - că n-ai înțeles bine morala mea... - Ba am înțeles; dar vorba mea e: unde găsim noi acuma ciorbă de burtă? - D-tale ți-ar trebui acuma un jvarț cu cognac fin... nu știi ce bine ți-ar face! - Moft!... am băut jvarț la ... Gelu Vlaşin - Hipocondrie Hipocondrie de Gelu Vlașin prin stînga ocolesc semafoare fictive și mestec o gumă airwaves tu îmi lași pe robot mesaje îmi reciți din cărți de bucate cum se face budinca și ciorba de linte depășesc un tramvai și lovesc un pieton cu privirea mea tîmpă deschid ușa mănînc alune mucegăite beau ceai cu pesmet și arunc buchetul de mireasă pe care tu n-o să-l mai vezi niciodată în Gelu Vlaşin - Muka V Muka V de Gelu Vlașin stă femeia între ziduri gri și cugetă stingheră omul meu e bun la toate știe ciorbele să facă bate cuiele-n perete spală haine-mi rupe oase zugrăvește pardoseala joacă fotbal câteodată cu vecinii din cartier bea și bere cu amicii într-o crâșmă desuetă cu amorul se descurcă el cum poate și prea poate mai muncește ziua-ntreagă la vreo trei patru patroni are-n casă tot ce-i trebuie mai puțin un patefon spart în capul cetățencei într-o noapte de tandrețuri cum îl cheamă surioară nu cumva-i bărbatul meu că prea seamănă în toate cu descrierea făcută se-roșește vecinica de plăcere simulată nici poveste scumpă soră c-al meu e plecat în George Coșbuc - Nuntă în codru ... sare, Steag pe casă șoimul suie. Gheunoaia bate cuie Ca s-anine flori. Iar prin cuhnii sfat și vorbă, Asta s-o vedeți ! Prepelița face ciorbă, Presurile fac friptură, Vin sticleții și le-o fură, Dracii de sticleți! Șoimii repezi scot în gheare Carnea din căldări, Corbul cel cu ciocul tare ... George Ranetti - Amintire (Ranetti) ... Ianoș ce-ntâmplatâ€�. S-a dus infama făr-o vorbă Dar mi-a lăsat ca amintire În ziua aceea chiar în ciorbă George Ranetti - Rapsodia Dâmboviței ... a pus la Mizil! [...] Apa îndeobște este prost lichid, nu mai e vorba: Scuza-i că din ea poți face baie ori o acră ciorbă... Însă niciodată apa nu s-a-nfățișat mai prost, Ca în Dâmbovița!... Lungă tocmai ca o zi de post, Cenușie și murdară ca ... Ion Luca Caragiale - Infamie... Ion Luca Caragiale - Infamie... Infamie... de Ion Luca Caragiale Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment niște interese ale mele de extremă importanță. Am alergat la el. — Amice, bunul meu amic — zic eu — te rog, nu mă lăsa! contez pe tine să mă salți în această ocazie; o vorbă bună din partea ta către persoana, pe care o știi, poate să-mi facă norocul... Dă-mi o scrisoare călduroasă de recomandație... te rog!... faci un mare bine pentru mine și pentru familia mea... copiii mei... — Vai de mine! zice bunul meu amic, jenat de tonul meu din cale-afară milos... Ce trebuie atâta insistență?... Și, după ce-i explic bine de ce e vorba, se așează la biroul său și începe să scrie. După ce termină, se ridică și, cu scrisoarea-n mână, îmi zice: — Iată ce am scris. Apoi citește scrisoarea lui: „Iubite ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIORBĂRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru CIORBĂ. ... CIORBAGÍU^2 , ciorbagii , s . m . ( Fam . și glumeț ) Persoană căreia îi place mult ciorba . - Ciorbă ... POTROÁCĂ , potroace , s . f . 1. ( La pl . ) Ciorbă din măruntaie de pasăre , acrită cu borș sau cu zeamă de varză ; măruntaie de pasăre cu care se prepară această ciorbă ... BORȘ , borșuri , s . n . Zeamă acră preparată din tărâțe de grâu , de secară sau de sfeclă de zahăr fermentate în apă ; p . ext . ciorbă ... HORȘÁF , horșafuri , s . n . ( Reg . ) Ciorbă POLONÍC , polonice , s . n . Lingură mare și adâncă , cu coadă lungă , folosită de obicei pentru a scoate supa sau ciorba din oală sau din castron și a o turna în ... SORBITÚRĂ , sorbituri , s . f . 1. Sorbire . 2. ( Reg . ) Mâncare lichidă ; zeamă , supă , ciorbă |
||