|
|
||
Vezi și:ALBI,
ALBEI,
ALBII,
ALBIȘOR,
ALBEȚ,
ALBĂSTREL,
ALBĂSTRI,
ALBĂSTRIME,
ALBĂSTRIOR,
ALBĂSTRIRE
... Mai multe din DEX...
ALB - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ALB, -Ă, albi, -e, adj., subst. I. Adj. 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. * Carne albă = carne de pasăre sau de pește. Hârtie (sau coadă) albă = hârtie care nu a fost scrisă. Rând alb = spațiu nescris între două rânduri scrise. Armă albă = armă cu lamă de oțel. Rasă albă = unul dintre grupurile de popoare în care este împărțită, convențional, omenirea și care se caracterizează prin culoarea albă-roz a pielii. * Expr. Alb la față = palid. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici albă, nici neagră = a) nici așa, nici așa; b) fără multă vorbă; deodată. ** (Despre oameni, adesea substantivat) Care aparține rasei albe. ** Cărunt. * Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necăji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) până la exasperare. 2. Incolor, transparent. 3. Fig. Limpede, luminos. * Nopți albe = nopţi luminoase, obișnuite în perioada solstițiului de vară în regiunile situate între paralelele 50° și 65° nord și sud, în care nu se produce întunecare completă, din cauză că soarele nu coboară suficient sub orizont. Noapte albă = noapte petrecută fără somn. (Rar) Zile albe = viață tihnită, fericită. (În basme) Lumea albă = lumea reală. ** (Pop.; substantivat, f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat, curat, pur, candid. 5. (Despre versuri) Fără rimă. II. S.m. Denumire dată, după revoluția franceză, contrarevoluționarilor și conservatorilor. III. S.n. 1. Culoare obținută prin suprapunerea luminii zilei; culoarea descrisă mai sus. * Expr. Negru pe alb = asigurare că cele spuse sunt adevărate, sigure, scrise. A semna în alb = a iscăli un act înainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva încredere deplină. 2. Obiect, substanță etc. de culoare albă (I 1). (Pop.) Albul ochiului = sclerotică. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb, folosit în industria vopselelor; ceruză. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit în vopsitorie). Alb de titan = bioxid de titan. IV. S.m. Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă (I 1) cu prolificitate și precocitate ridicate, crescute pentru producția de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepă. V. S.f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. - Lat. albus.Sursa : DEX '98 Alb ≠ negruSursa : antonime ALB adj., s. 1. adj. (poetic) dalb. (Cal cu coama \~.) 2. adj. coliliu. (Om cu părul \~.) 3. s. (CHIM.) alb de balenă v. spermanțet; alb de barită v. sulfat de bariu; alb de plumb = ceruză, (înv.) știubeci; alb de titan v. bioxid de titan; alb de zinc v. oxid de zinc. 4. s. (ZOOL.) albul-mijlociu = york mijlociu. 5. adj. gol, nescris. (Rând \~ pe o foaie scrisă.)Sursa : sinonime alb adj. m., s. m., pl. albi; f. sg. álbă, pl. álbeSursa : ortografic alb s. n.Sursa : ortografic ALB^2 \~ă (\~i, \~e) 1) Care are culoarea zăpezii. * Carne \~ă carne de pasăre (din regiunea pieptului) sau de pește (răpitor). Noapte \~ă noapte de nesomn. Versuri \~e versuri fără rimă. Săptămâna \~ă săptămâna care precede postul mare când se mănâncă lactate. Ziua \~ă timpul când s-a luminat de-a binelea. /< lat. albusSursa : NODEX ALB^1 n. 1) Culoare obținută prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei; albeață. * A semna în \~ a semna un document înainte de a fi completat. (E scris) negru pe \~ nu poate fi contestat; e clar. 2) Obiect sau substanță de această culoare. \~ul dinților. * \~ul ochiului sclerotică. /<lat. albusSursa : NODEX alb (-bă), adj. - De culoarea zăpezii, a laptelui. -Mr. albu, megl. alb, istr. ?b. Lat. album (Puşcariu 55; Candrea-Dens., 36; REW 331; DAR); cf. vegl. jualb, genov. arbo, engad. alvo, sp. albo, port. alvo; cf. și it. alba, prov. aubo, fr. aube, sp. alba, de la f. Este proprie rom. semnificația de "fericit", extindere a contrastului între "negru" și "alb". Cf. alboare. Der. albă, s.f. (iapă albă; zori de zi); albeață, s.f. (culoare albă; cataractă, pată pe ochi); albele, s.f. pl. (două bețișoare, folosite în jocul cu același nume); albei, adj. (alb; bălai); albei, s.m. (specie de iarbă); albeț, s.m. (alburn); albețe, s.f. (albeață); albi, vb. (a albi; a (se) face alb; a încărunți; a îmbătrîni; a (se) sulemeni; a spăla), care este considerat reprezentant al unui lat. *alb?re, de la albesc?re (Puşcariu 57; Candrea-Dens., 41; REW 320), dar care ar putea fi și formație internă a rom., cf. înroșesc, (în)negresc, albăstresc etc.; albicios, adj.; albiciune, s.f.; albime, s.f.; albineț, adj. (cu fața albă; bălai); albișor, adj. (albicios); albișor, s.m. (ban de argint; pește, obleț; se spune despre anumite varietăți de struguri, de prune, de ciuperci); albiță, s.f. (pește, obleț; plantă cu flori galbene); albitor, adj. (care albeşte); albitorie, s.f.; albitură, s.f. (rufe albe, lenjerie; în tipografie, mici piese de plumb care servesc la completarea spațiului alb dintre litere, cuvinte sau rînduri; bani, arginți; pește, plătică, babușcă); albiu, adj.; albuș, s.n. (substanță albă care înconjoară gălbenușul la ou; în Trans.și Mold., albul ochiului); (î)nălbeală, s.f. (suliman); (î)nălbi, vb. (a spăla; a sulemeni); înălbitor, adj. (care albeşte). Alburn menționat ca descendent al lui alburnum (Arhiva, XVI, 322; REW 329), este împrumut recent (cf. BL, V, 87). Pentru albeață, Pascu, I, 31, propune un lat. *albitia, în loc de albities; însă der. e firească în cadrul rom. Dalb, adj. (alb; fericit), comp. cu de-, de origine pop., prezintă un semantism normal (cf. Bant doalb "cărunt"), căruia uzul poetic, foarte frecvent la Alecsandri, i-a adăugat cea de a doua nuanță. Albișoară (Pușcariu, Dacor., III, 596 și REW 328) nu reprezintă lat. albula, ci este o metateză de la albișoară, cf. albișor. Pentru albulus în rom., cf. abur.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ALBRezultatele 1 - 10 din aproximativ 995 pentru ALB. Vasile Alecsandri - Alba de la munte Vasile Alecsandri - Alba de la munte ,,Albo, Albo de la munte! Ce-ai pus fesciorul pe frunte [1] Că ți-au ieșit vorbe multe." ,,Las' să iasă că nu-mi pasă, Inima-mi de dor e arsă, Că bădica-i dus de-acasă, Să-mi cosească fân cu rouă, Frânge-i-s-ar coasa-n două, Să vie la alta nouă! Să-mi cosească fân, costrele, Facă-și coasa bucățele, Să vie-n brațele mele! Să-mi cosească fân cu floare, Ca să-mi fie de răcoare La cap și la țâțișoare. Zică lumea, că-i dau pace, Eu m-oi purta și voi face După cum lui badea-i place. Zică lumea ce va zice, Ea n-a putea să ne strice, Dragostea să ne-o ridice; Că mă ține badea bine, Inima lui e la mine Ș-a mea o poartă cu sine. Inima lui îmi grăiește, Ș-a mea lui încă-i șoptește; Una de alta dorește, C-amândouă sunt legate Cu legături înfocate Ș-una pentru alta bate. Acel lanț ce le cuprinde Între ele când se-ntinde Cu mare foc le aprinde, Iar când s-adun amândouă, Atuncea ... Vasile Alecsandri - Balta-albă Vasile Alecsandri - Balta-albă Balta-albă de Vasile Alecsandri (1847) Dlui I. Bălăceanu Într-o seară din luna trecută eram adunați mai mulți prieteni, toți lungiți pe divanuri, după obiceiul oriental, și înarmați de ciubuce mari, care produceau o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învelit de nori vineți, care se spărgeau deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zadar ei își vărsau sudorile!... Eforia nu încuviințase proiectul lor! Printre noi se găsea un tânăr zugrav francez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient. -- Domnilor, ne zise el, vă mărturisesc cu rușine că, pân-a nu veni în țările d-voastră, nici nu prepuneam că se află în Europa o Moldavie și o Valahie. Dar nu mă plâng nicidecum, de vreme ce, ca un Columb, am avut plăcere a descoperi eu însumi aceste frumoase părți ale lumii și a mă încredința că, departe de a fi locuite de antropofagi, ele cuprind în sânul lor o societate foarte plăcută. -- Domnule, răspunse unul din ... Gheorghe Asachi - Valea Albă Valea Albă de Gheorghe Asachi Taurida sau Crimeea Cetatea Chilia Valea Albă Credința și fanatismul Panahida eroilor moldoveni Moldova, deși este despărțită prin deșerturi țărmurale și prin Marea Neagră de Crimeea, totuși în vechime avea cu acea țară relațiuni politice și comerciale, încât mai nainte de a agiunge la sugetul istoriei propuse credem de folos a da despre acea peninsulă clasică oarecare noțiuni. După ce se stânse virtutea și bărbăția antică a romanilor, prin care ii subgiugaseră ceea mai mare parte a lumei cunoscute, urmă epoha cea plină de turburări și de anarhie, încât ușor au fost barbarilor, veniți de la nordul Europei și al Asiei, căutând clime mai blânde și locuri mai îndemânatice de locuit, a pune sub jug popoarele cele deznervate și ovelite, a desființa așezămintele cele politice, a stânge lumina știinților, a surpa industria și artele, ce erau productul a multor secule, și a întinde preste lumea civilizată un văl de întuneric. Din sânul acestui haus, în care popoarele petreceau mai mult o viață hoțească, răsări un nou ordin de lucruri în ... Alexandru Macedonski - Noaptea albă Alexandru Macedonski - Noaptea albă Noaptea albă de Alexandru Macedonski Luna varsă în odaie O fantastică văpaie, Iar cu capul aplecat Stă poetul care-odată Pe o coardă fermecată Lumea toată a-ncântat. Fruntea lui nensuflețită Pare-n raza strălucită Ca un munte pleșuvit, Ochii lui fără privire Îți insuflă o-ngrozire Ce te lasă-nmărmurit. Printre florile de-afară Doarme geniul pe scară Ca un mort de nemișcat, Pe când luna maiestoasă O lumină îndoioasă Pune-n cerul Bogdan Petriceicu Hasdeu - Alb și negru ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Alb şi negru Alb și negru de Bogdan Petriceicu Hasdeu Revista nouă , an. I, nr. 3, 15 februarie 1888. Blânda toamnă dunăreană, dezmierdându-ne, s-a dus ... Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri) Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri) Noaptea albă de Vasile Alecsandri Noaptea-i albă, luminoasă, Ceru-i boltă de opal. Toată zarea-i scânteioasă, Tot izvoru-i de cristal, Căci pe lume-acum domină Spaima vechilor stejari, Sora morței cea mezină, Iarna cu-orizonuri mari. Astfel gerul e de tare Cât îngheață-n orice loc Și a gurii răsuflare, Și cenușa de sub foc. El lipește ochi cu gene, Pe drumeț îl face orb, Și în cuiburi, chiar sub pene, Crapă ouăle de corb. Câmpul lung și lat albește Ca un strat de mărgărint. Alba lună sus lucește Ca icoană de argint Și apare nemișcată În abis nemărginit Ca pe marea înghețată Un vas mare troienit. Miezul nopței!... totul tace! Lumea pare un mormânt, Unde mort și rece zace Leșul marelui pământ, Și sub bolta cea senină Mii de stele cu foc viu Varsă-o jalnică lumină Pe gigantul său secriu!... Ies pe câmp... Sub pași răsună Câmpul sec și înghețat. Un păr mare stă drept lună, Cu corbi negri încărcat. Totu-i mort!... Sunat-au oare Pe al cerului cadran Ora stingerei de soare În al morței ocean? Numai eu să fiu pe lume Rămas singur trăitor, ... Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) ... fum și sânge, Armia lui Ștefan mai ales se strânge. Acolo-i seraiul. Pașa, cu puțini, Apără haremul necat de creștini. Ștefan își repede calul alb de spume, Dintr-o gură-n alta trece mândru-i nume. S-a luat seraiul. Sabie și foc, Pradă și urgie fulger acest ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II ... sentimente ce ea se obligase să-i nutrească. Și, uimită de propria ei frumusețe, s-a mirat grozav că trupu-i extrem de alb și ochii ei nedefiniți, poate vineți, și culoarea părului care se topește în aer, ar putea provoca dușmănie în contră-i chiar în sufletul unui ... atâta sadism? Donna Alba se complăcea în această nesiguranță fără îndoială, totuși aș fi dorit o confirmare deplină, aș fi vrut să văd negru pe alb că ea se ferea de-o limpezire a situației. Altfel nu s-ar fi mulțumit oare cu domnul Georges Radu Șerban, cea mai ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Marius Marian Șolea - Prin noaptea asta albă Marius Marian Şolea - Prin noaptea asta albă Prin noaptea asta albă de Marius Marian Șolea Prin noaptea asta albă ca un praf politicienii umblă în haite negre și prelungi. eu am să mai trec înalt printre voi cu pomeții plini de sclipici poetic. femei singure coboară pe străzi înspre margini și vor fericire. fără să știe de ce. văd lumea arzând și poezia pieptănându-se trist. au îmbătrânit arborii orașului printre lucrurile noi, strălucitoare. rădăcinile au ieșit afară din asfaltul care a crescut până dincolo de genunchii zidăriilor. casele vechi și oamenii vechi au devenit mai mici. orașul s-a turtit. arta a devenit forma de protest a handicapaților, alteori noua artă turtește orașul. să reziști, să înțelegi, să nu faci nimic – acestea sunt marile gesturi din lumea bătută în cap de timp, de curente și de ăștia toți care umblă prin Gib Mihăescu - Donna Alba Donna Alba de Gib Mihăescu 1935 Donna Alba - Volumul I Donna Alba - Volumul Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALBRezultatele 1 - 10 din aproximativ 743 pentru ALB. ... ALBÍ , albesc , vb . IV . 1. Refl . , intranz . și tranz . A deveni sau a face să devină ( mai ) alb ... ALBÉI s . m . Specie de iarbă albicioasă , cu fire tari și cu spic ramificat . - Alb ALBIÍ , pers . 3 albiește , vb . IV. Refl . ( Rar ) A lua forma unei ... ALBIȘÓR , - OÁRĂ , albișori , - oare , adj . , s . m . și f . I. Adj . Diminutiv al lui alb ; albior . II. S . m . și f . ( Iht . ) Obleț . III. S . m . 1. Nume dat unor bureți comestibili . 2. ( Pop . ; la pl . ) Bani de argint . IV ... ... ALBÉȚ , - EÁȚĂ , albeți , - e , adj . , s . n . ( Reg . ) 1. Adj . Albineț . 2. S . n . Alburn . - Alb ALBĂSTRÉL , - EÁ , - EÁ , - ÍCĂ , albăstrei , - ele , adj . , s . f . 1. Adj . Diminutiv a lui albastru . 2. S . f . Plantă erbacee cu flori albastre ; albăstriță ( Centaurea cyanus ) . - Albastru + suf . - ALBĂSTRÍ , albăstresc , vb . IV . 1. Tranz . A da unui obiect o culoare ( mai ) albastră ; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală . 2. Intranz . și refl . Fig . A căpăta , a avea sau a răspândi o lucire ALBĂSTRÍME , albăstrimi , ( 2 ) s . f . 1. Calitatea de a fi albastru ; culoare albastră . 2. Întindere de culoare albastră ; spațiu albastru . 3. ( Înv . , peior . ) Termen cu care țăranii numeau uneori pe cei îmbrăcați orășenește ; p . ext . ciocoime . - Albastru + suf . - ALBĂSTRIÓR , - OÁRĂ , albăstriori , - oare , adj . Diminutiv a lui albastru ; albastru - deschis . [ Pr . : - tri - or ] - Albastru + suf . - ALBĂSTRÍRE , albăstriri , s . f . Acțiunea de a ( se ) albăstri . V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||