A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neoficial

Sursa : neologisme

Sursa : etimologic

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru COMBATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 77 pentru COMBATE.

Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii

... și-aripile-i grele, Astfel cade domnul peste-un corp osman. Vede de departe pașa Caraiman, Ce cu cel mai tare cere a combate. Sabia-i lucește... mulți creștini abate. Între alte prade vede trei copii, Frați d-același sânge, juni frumoși și vii. Fiecare-n luptă pe păgân ...

Ioan Slavici - Semitismul (1902)

Ioan Slavici - Semitismul (1902) Semitismul de Ioan Slavici Ioan Slavici, "Semitismul," Apărarea Națională, III (1902), nr. 111 (15 Decembrie), p. 1. Iacov, așa știm cu toțiÄ­ de când eram copiÄ­, a plecat cu tĂ³tă casa luÄ­ din Canaan și s’a așezat în Egipet, unde Iosif, cel maÄ­ iubit dintre fecioriÄ­ luÄ­, era atotputernic la curtea Hicsoșilor. UrmașiÄ­ luÄ­ aÅ­ rÄ•mas apoÄ­ în Egipet timp de maÄ­ multe secole și s’aÅ­ sporit aicÄ­, în cât, pe timpul lui Moise eraÅ­ 40,000 de familiÄ­. Leagănul poporului evreiesc nu e dar în Canaan, de unde a plecat o familie, ci în Egipet, de unde Moise a ieșit cu 40,000 de familiÄ­. Iară Iosephus, contimporanul ImpÄ•ratuluÄ­ Vespasian, evreu și el și apărător al connaționalilor sÄ•Ä­ alungațÄ­ din Canaan, ne spune în “Antiquitatum judaicarum libri XX,â€� că străbuniÄ­ sÄ•Ä­ nu aÅ­ plecat, cu aÅ­ fost alungațÄ­ din Egipet. Deși patria lor adevărată era Egipetul, deși sute de anÄ­ de’a rÄ™ndul trăiseră împreună cu ceÄ­-lalți EgiptenÄ­, în mijlocul cărora le-a mers bine, căcÄ­ alt-fel nu s’ar ...

Ion Luca Caragiale - Paradoxal

Ion Luca Caragiale - Paradoxal Paradoxal de Ion Luca Caragiale N-am înțeles niciodată paradoxele prietinului meu, domnul Teofil. D-sa judecă toate d-andoasele; pentru fiecare împrejurare, la care suntem obicinuiți să dăm o explicare găsită gata, fără să ne mai batem capul a umbla după invențiuni originale, Teofil găsește o explicare cu totul deosebită. În toate este extravagant — dar unde e chiar absurd, e în morală. Această știință așa de pozitivă a suferit de la d. Teofil o completă răsturnare. Ce e bine la toată lumea la d. Teofil e rău, și viceversa. De exemplu, alaltăseară l-am văzut făcând ceva, care m-a pus în mare mirare. Exprimându-mi acest sentiment al meu, d. Teofil s-a apucat să-mi facă o teorie ridiculă asupra datoriei ce are societatea față cu virtuțile și vițiile individului. Să vedeți modul lui paradoxal. El susține că virtuțile sunt pavezele și armele individului în lupta sa cu societatea, iar vițiurile îi sunt părțile descoperite și vulnerabile. De aci amicul meu conchide, cu spiritul lui sucit, că societatea n-are nici o nevoie să combată vițiurile indivizilor și să le încurajeze virtuțile — ...

Ioan Slavici - Propaganda semitică

... urăm, ci ca mÄ•sură de apărare nețională. NoÄ­, care atâta timp am stat sub înrîurirea bizantină, ne-am jertfit existența națională, dacă n’am combate cu toată stăruința pe cea semitică. Chiar dacă am reușit însă să facem peste putință înrîurirea directă a Evreilor, stăm sub înrîurirea lor ...

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare de Titu Maiorescu Publicat întâi în „Almanahul Societăței Academice «România Jun㻓 din Viena (1883) Mulți scriu și multe se scriu în literatura lumii; multe idei trecătoare , foarte multe păreri greșite, unele adevăruri și, din când în când, o creațiune frumoasă. Regele egiptean Thamus, după spusa lui Plato (Phaedrus, LIX) din adânca vechime își arătase temerea că mare stricăciune va aduce scrierea între oameni, slăbindu-le memoria, dezvățându-i de la propria gândire și deprinzându-i mai mult cu părerile altora despre înțelepciune decât cu îns[...]nțelepciunea. La noi, ce e drept, se scrie mai puțin, dar tot se scrie câte ceva; și poate nu se va găsi de prisos ca să ne întrebăm odată într-un mod mai general: pentru ce scriem? Scriem pentru a ne răspândi gândirea mai departe decât o duce vorba. Vorba nu poate trăi mult nici în timp, nici în spațiu. Rostită acum, ea amuțește apoi: auzită aici, ea se pierde acolo. Uneori o prinde cel ce o aude și își aduce aminte de ea, o poartă chiar din loc în loc. Dar ...

Titu Maiorescu - Neologismele

... orice cap nepărtinitor va trebui să recunoască, în tendința de a readuce limba română la viața ei populară și de a combate germanismele, o tendință mai întâi de toate națională. Cu toate acestea — și de aici se vede în ce stare ajunsese literatura noastră în privința ...

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

... etc. seacă comorile sale, ca să cumpere pacea de la Decebal, însă Decebal zgâlțâie puternic colosul roman, fără a-l putea răsturna; el combate cu neîncetare influența romană, mărirea romană, și în fine cade glorios sub brațul divului Traian. Moartea lui este ultimul sacrificiu ce-l face poporului său ...

Cincinat Pavelescu - Muzică de cameră

... O profesoară dă un ach! Ș-apoi șoptește unui macher, Când se sfârșea ceva de Bach:  Sublim mai e și Flehtenmacher! Văzând că meșterul Dinicu Combate ca un tun francez Numai p-o coardă, domnu Nicu Ș-a luat un cap de amorez, Și lâng-o doamnă serioasă S ...

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

Dimitrie Anghel - Tovarăşii (Anghel) Tovarășii de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Ilustrațiuna română , II, nr. 11, nov. 1912. Apărută și în Minerva , III, 1074, 12 dec. 1911, p. 3, sub titlul "Doctorul, trăsura, vizitiul și caii". Era odată un doctor, o trăsură veche, doi cai fără culoare hotărîtă și un vizitiu bătrîn... Zic așa, pentru că sunt anumite ființe pe care nu ți le poți închipui decît ca o pluralitate. Ei singuri nu există, pentru că cer o întregire, ei trebuie să se îngemăneze ca să poată fi, trebuie să-și întovărășească pe alții ca să fie siguri că sunt cineva. Era deci un doctor, plus toate derivatele lui, și ei de douăzeci de ani stăpîneau un oraș. La anumite ceasuri, se trezeau cu toții, privind prin opt ochi somnoroși lumina, tot atîtea fălci se deschideau formînd un uriaș căscat, diferite combustibile înghițeau fiecare și apoi ciudata mașină alcătuită se punea în mișcare. Cînd începuseră tovărășia asta nu erau ca astăzi; doctorul era brun, vizitiul blond, iar bidiviii suri, și uitam să spun că și adecvata trăsură la care erau înhămați cu toții, pe vremea ceea, era solidă, strălucitoare și juca ușoară și legănată ...

Dimitrie Bolintineanu - Bârlad

Dimitrie Bolintineanu - Bârlad Bârlad de Dimitrie Bolintineanu Turcii intră-n țară, trec, se grămădesc, Alții totd-odată la hotar murgesc. Dar Ștefan cel Mare cu oștile sale Spre Bârlad se duce și-i așteaptă-n cale. Un boier îi zice: — ,,Doamne! Mulți mai sânt, Mulți se varsă turcii pe acest pământ!" Ștefan îi răspunde: — ,,Și mai bine-mi pare. Nu vom sta noi nimeni fără de lucrare." Zice. Late valuri cetele-i pornesc. Pulberea se-nalță, armele lucesc. Domnul pune oastea sub trei capi de țară. Avangarda pleacă... Lupta-ncepe-amară. Numărul lor mare pe moldavi îi strânge. Soarele s-ascunde sub un nor de sânge, Noaptea împrumută zilei val de dor, Negură și pâclă pe pământ cobor. Cum din munți coboară două repezi unde, Se-ntâlnesc pe cale, scot mugiri profunde, Apoi preunate, pe un singur pat, Spumegă și-aleargă, și-alergând se bat. Astfel se-ntâlniră ambele armate Și d-a lor lovire par împovărate. Oameni puși să sune, prin adânci păduri, Sună din cimpoaie, buciume, tamburi. Turcii stau și-ascultă larma depărtată! Cu trei alte armii cred că-au să combată. Râul îi constrânge. Umbra ce s-a-ntins Îndoiește ...

Dimitrie Bolintineanu - Căpitanul de vânători

... Cum sub o secure cade-o dumbrăvioară, Floarea țării noastre sub fier se doboară. Dacă e vreunul ce simte-ntre voi, Vie a combate ș-a muri cu noi!" Soarele în abur ca un foc roșește. Lăutarii cântă, hora se-nvârtește: — ,,Peste zece sute căpitan sunt ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMBATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru COMBATE.

COMBATERE

... COMBÁTERE , combateri , s . f . Acțiunea de a combate ; luptă . - V. combate

ANTIALCOOLIC

... ANTIALCOÓLIC , - Ă , antialcoolici , - ce , adj . Care combate

ANTIBACTERIAN

... ANTIBACTERIÁN , - Ă , antibacterieni , - e , adj . Care combate

ANTICANCEROS

... ANTICANCERÓS , - OÁSĂ , anticanceroși , - oase , adj . Care combate

ANTICATARAL

... ANTICATARÁL , - Ă , anticatarali , - e , adj . , s . n . ( Medicament ) care combate

ANTIDIFTERIC

... ANTIDIFTÉRIC , - Ă , antidifterici , - ce , adj . Care combate

ANTIGRIPAL

... ANTIGRIPÁL , - Ă , antigripali , - e , adj . Care preîntâmpină sau combate

ANTIHEMORAGIC

... ANTIHEMORÁGIC , - Ă , antihemoragici , - ce , adj . , s . n . ( Medicament ) care oprește sau care combate

ANTIHOLERIC

... ANTIHOLÉRIC , - Ă , antiholerici , - ce , adj . , s . n . ( Medicament ) care combate

ANTIINFECȚIOS

... ANTIINFECȚIÓS , - OÁSĂ , antiinfecțioși , - oase , adj . Care este împotriva infecțiilor , care combate

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...