|
|
||
Vezi și:OPINTI,
OSTENI,
SCREME,
SPETEALĂ,
ÎNCĂLZI,
ÎNCORDA,
ÎNHĂMA,
ÎNJUGA,
ȘOLDI,
ȘUBRED
... Mai multe din DEX...
EFORT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. EFÓRT, eforturi, s.n. 1. Încordare voluntară a puterilor fizice sau psihice ale organismului în vederea realizării unui randament superior celui obișnuit; strădanie, străduință. 2. (Fiz.) Rezultantă a forțelor interioare dintr-o secțiune a unui corp deformabil, cauzată de solicitări exterioare, de căldură etc. - Din fr. effort.Sursa : DEX '98 EFÓRT s. n. 1. încordare fizică sau intelectuală pentru atingerea unui scop; sforțare, străduință. 2. (fiz.) rezultantă a forțelor inferioare dintr-o secțiune a unui corp deformabil, cauzată de solicitări exterioare, de efecte termice etc. (< fr. effort)Sursa : neoficial EFÓRT s. 1. v. strădanie. 2. greutate, osteneală, trudă. (Cu mult \~.) 3. încercare, osteneală, sforțare, silință, strădanie, străduință. (Toate \~urile lui au fost zadarnice.) 4. (FIZ.) efort unitar = (impr.) tensiune.Sursa : sinonime efórt s. n., pl. efórturiSursa : ortografic EFÓRT \~uri n. Încordare a forțelor fizice (sau intelectuale) pentru obținerea unui rezultat dorit. /Sursa : NODEX EFÓRT s.n. Încordare fizică sau intelectuală pentru atingerea unui scop; acțiune energică fizică sau intelectuală, sforțare, străduință. ** Forță interioară care ia naștere sub acțiunea unei solicitări la care este supus un material și care se opune acestei solicitări. [Pl. -uri. / < fr. effort].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru EFORTRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru EFORT. Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski) Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski) Amintiri literare: Alexandru Macedonski de Cincinat Pavelescu Încă de când eram magistrat la Chișinău (1925 1928), mă gândeam să public un volum de poezii cu titlul: Cântecele unui greier. N-au apărut până acum decât prefața acestor cântece și o mică poemă: Cântă greierul. Am asemuit totdeauna pe bieții cântăreți ai țării noastre eminamente agricole, cu greierii pe care i-a imortalizat Lafontaine în celebra și egoista lui fabulă La cigale et la fourmi. În adevăr, poetul, mare sau mic, celebru sau necunoscut, imită în mod adorabil tactica nepăsătoare și dezinteresată a micuțului greier. El cântă pe chitara lui și viața curge pe lângă dânsul aprigă și tumultuoasă. În freamătul luptei pentru existență, cântecul lui monoton rămâne aproape fără ecou. Învingătorii vieții, ajunși pe culmi, îl ignorează sau îl disprețuiesc. El cântă înainte pentru lună, pentru florile tăcute și îmbălsămate ale primăverii, pentru marea frământată de vânturi, pentru pădurile șoptitoare și tainice, pentru cerul albastru, tivit în amurg cu beteala de aur a soarelui ce scapătă, pentru holdele galbene îmbujorate de pata sângerie a macilor, pentru sufletele naive și smintite ale copiilor și ale nebunilor, ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EFORTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 104 pentru EFORT. ... OPINTÍ , opintesc , vb . IV . 1. Refl . și intranz . A face un efort ( mare ) pentru a împinge , a urni sau a ridica ceva ; a - și încorda puterile , a se ... A sili , a forța un animal să pornească sau să meargă mai repede . 3. Tranz . A ridica o povară făcând un efort , a sălta cu greutate ceva . 4. Refl . ( Rar ) A porni cu hotărâre , a se repezi , a se ... ... OSTENÍ , ostenesc , vb . IV . ( Înv . și pop . ) 1. Intranz . A - și pierde puterile din cauza unui efort ; a obosi . 2. Refl . , Intranz . A depune eforturi , a se strădui , a se trudi . 3. Refl . , Intranz ... ... SCRÉME , screm , vb . III . Refl . 1. A se forța , a se încorda făcând un efort pentru a evacua excrementele . 2. Fig . ( Fam . ) A depune eforturi deosebite , a se strădui ( zadarnic sau cu rezultate neînsemnate ... ... și care se manifestă prin șchiopătări , mers greoi etc . ; p . ext . ( la oameni și la animale ) durere acută în regiunea lombară ( provenită din cauza unui efort ... fie cuiva cald . 2. Refl . A i se face ( cuiva ) cald . 3. Refl . A se pregăti prin exerciții fizice înaintea unui efort ... ÎNCORDÁ , încordez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) contracta mușchii corpului , p . ext . corpul întreg , în vederea unui efort . 2. Tranz . A întinde ( puternic ) o coardă , un arc , un cablu etc . 3. Tranz . A lega coardele viței de vie . 4 ... ÎNHĂMÁ , înhám , vb . I . 1. Tranz . A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune ; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) angaja la realizarea unui lucru care cere eforturi stăruitoare ; a ( se ) înjuga . - În + ÎNJUGÁ , înjúg , vb . I . 1. Tranz . A pune o vită ( mai ales boii ) la jug . 2. Refl . și tranz . Fig . A ( se ) angaja , a ( se ) înhăma la o acțiune care cere eforturi ȘOLDÍ , șoldesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A vătăma un animal la șolduri , lovindu - l sau supunându - l unor eforturi prea ȘÚBRED , - Ă , șubrezi , - de , adj . 1. ( Despre oameni ) Lipsit de vigoare , nerezistent la eforturi ; firav , plăpând . 2. P . ext . Precar , nesigur . - Et . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||