Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONCILIAȚIE, CONCILIERE, INCONCILIABIL, IRECONCILIABIL, NECONCILIABIL, NEOPLATONISM, NERECONCILIABIL ... Mai multe din DEX...

CONCILIA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CONCILÍA, conciliez. vb. I. Tranz. A pune de acord, a împăca, a înlătura divergențele, contradicțiile dintre două sau mai multe păreri, idei, doctrine etc. ** (Jur.) A încerca aplanarea sau evitarea unui litigiu prin împăcarea părților. [Pr.: -li-a] - Din fr. concilier, lat. conciliare.

Sursa : DEX '98

 

CONCILIÁ vb. v. împăca.

Sursa : sinonime

 

conciliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. conciliéz, 3 sg. și pl. conciliáză, 1 pl. conciliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. conciliéze; ger. conciliínd (sil. -li-ind)

Sursa : ortografic

 

A CONCILI//Á \~éz tranz. 1) (opinii, interese etc.) A face să devină compatibil, înlăturând contradicțiile; a pune în armonie, făcând abstracție de divergențele existente. 2) jur. (persoane) A împăca, aplanând un litigiu. [Sil. -ci-li-a] /concilier

Sursa : NODEX

 

CONCILIÁ vb. I. tr. A soluționa un diferend pe cale amicală; a pune de acord, a împăca. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < lat., it. conciliare, cf. fr. concilier].

Sursa : neologisme

 

CONCILIÁ vb. tr. 1. a soluționa un diferend pe cale amicală; a pune de acord. 2. (jur.) a încerca aplanarea sau evitarea unui litigiu prin împăcarea părților. (concilier, lat. conciliare)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CONCILIA

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru CONCILIA.

Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei

... guvern serios și cu judecată le-ar pune ușor la regulă. Aceea ce ar fi greu de regulat ar fi chipul de a concilia cerințele din afară cu interesele și sentimentul țării, în cestiunea israelită. Mânținem părerea noastră, că toate greutățile unde a ajuns țara, le datorează ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONCILIA

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru CONCILIA.

CONCILIAȚIE

CONCILIÁȚIE , conciliații , s . f . Conciliere ,

 

CONCILIERE

... CONCILIÉRE , concilieri , s . f . Împăcare , conciliație , unire , acord . V. concilia

 

INCONCILIABIL

INCONCILIÁBIL , - Ă , inconciliabili , - e , adj . ( Despre idei , concepții etc . ) Care nu poate fi conciliat ; de neîmpăcat , neconciliabil . [ Pr . : - li -

 

IRECONCILIABIL

... IRECONCILIÁBIL , - Ă , ireconciliabili , - e , adj . ( Livr . ) Care nu se poate pune de acord , împăca , concilia

 

NECONCILIABIL

NECONCILIÁBIL , - Ă , neconciliabili , - e , adj . ( Despre idei , concepții etc . ) Care nu poate fi conciliat ; de neîmpăcat , ireconciliabil . [ Pr . : - li - a - ] - Ne - +

 

NEOPLATONISM

NEOPLATONÍSM s . n . Doctrină filozofică din sec . III - VI ai cărei adepți reluau filozofia lui Platon , încercând s - o concilieze cu concepțiile mistice - religioase din Orient . [ Pr . : ne -

 

NERECONCILIABIL

... NERECONCILIÁBIL , - Ă , nereconciliabili , - e , adj . ( Livr . ) Care nu se poate pune de acord , concilia