CONDIMENT - Definiția din dicționar

Vezi și:CONDIMENTA, MUȘTAR, VANILIE, BĂCĂNIE, BOIA, CÂRNAT, CAPERĂ, CIMBRU, CONDIMENTAR, CONDIMENTAT ... Mai multe din DEX...

CONDIMENT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CONDIMÉNT, condimente, s.n. Nume dat unor substanțe (picante) de origine minerală, vegetală, animală sau de sinteză care, adăugate unor produse alimentare, le conferă un gust sau o aromă specifică, plăcută; ingredient, mirodenie, băcănie. - Din fr. condiment, lat. condimentum.

Sursa : DEX '98

CONDIMÉNT s. aromat, ingredient, mirodenie, (pop.) dres, (înv.) băcănii (pl.), miroase (pl.), mirodie, mirositură, spițerie. (Piperul este un \~.)

Sursa : sinonime

CONDIMÉNT s. n. ingredient care se adaugă la o mâncare pentru a o face mai gustoasă; mirodenie. (< fr. condiment, lat. condimentum)

Sursa : neoficial

condimént s. n., pl. condiménte

Sursa : ortografic

CONDIMÉNT \~e n. Ingredient care se adaugă în cantități mici în alimente pentru a da gust plăcut și aromă; mirodenie. /condiment, lat. condimentum

Sursa : NODEX

CONDIMENT, condimente, s.n. Substanță de natură minerală (sare) sau vegetală (frunze, semințe, rădăcini, fructe întregi sau măcinate) sau un preparat din acestea (oțet, ulei, esență, extract, pastă, sos etc.), sau obținută prin sinteză (aromă, esență), care, adăugată unor produse alimentare sau preparate culinare, le conferă un gust sau o aromă specifice, contribuie la conservarea acestora, precum și la stimularea apetitului și a digestiei.

Sursa : gastronomic

CONDIMÉNT s.n. Substanță (picantă) care se adaugă la o mâncare pentru a o face mai gustoasă. [Pl. -te. / < lat. condimentum, cf. fr. condiment].

Sursa : neologisme

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONDIMENT

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru CONDIMENT.

CONDIMENTA

CONDIMENTÁ , condimentez , vb . I . Tranz . A da gust mâncării prin adăugare de condimente , a pune condimente în

MUȘTAR

... cu tulpini ramificate , cu flori galbene și cu semințe mici , rotunde ( Brassica , Sinapis ) . 2. S . n . P . restr . Sămânța muștarului ( 1 ) , întrebuințată la prepararea unui condiment picant sau pentru cataplasme contra durerilor nevralgice . 3. S . n . Condiment sub formă de pastă moale , de culoare galbenă - verzuie , obținut prin prelucrarea semințelor descrise mai sus cu adaos de zahăr , sare , acid acetic , cimbru etc ...

VANILIE

... VANÍLIE , vanilii , s . f . 1. Plantă exotică erbacee agățătoare din familia orhideelor , cu frunze cărnoase și fructe aromatice , în formă de păstaie , folosite drept condiment ( Vanilla planifolia ) ; p . restr . fructul acestei plante , supus unui proces special de fermentare și folosit drept condiment

BĂCĂNIE

BĂCĂNÍE , băcănii , s . f . 1. Prăvălie în care se vând diferite produse alimentare . 2. ( La sg . ) Ocupația băcanului ^2 . 3. ( Înv . ; la pl . ) Mirodenii , condimente , ingrediente . [ Var . : ( reg . ) băcălíe s . f . ] - Băcan 2 + suf . -

BOIA

... BOIÁ , boiele , ( 1 ) s . f . 1. ( Reg . ) Vopsea . 2. Condiment

CÂRNAT

CÂRNÁT , cârnați , s . m . Produs alimentar preparat din carne tocată și condimente , introduse în intestine de porc , de oaie sau într - un înveliș din material

CAPERĂ

... CÁPERĂ , capere , s . f . Boboc al caperului , folosit drept condiment

CIMBRU

... CÍMBRU s . m . Plantă erbacee cu flori liliachii sau albe punctate cu roșu , cu frunze înguste și ascuțite , aromate , folosite drept condiment

CONDIMENTAR

... CONDIMENTÁR , - Ă , condimentari , - e , adj . ( Rar ) Folosit drept condiment

CONDIMENTAT

CONDIMENTÁT , - Ă , condimentați , - te , adj . ( Despre mâncări , alimente ) care conține ( multe ) condimente . - V.

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...

A r c h e u s . r o