|
|
||
Vezi și:HĂITAȘ,
MESAGER,
PRISTAV,
SPICHER,
STRIGĂTOR,
TELESPICHER
... Mai multe din DEX...
CRAINIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CRÁINIC, -Ă, crainici, -ce, subst. 1. S.m. (Înv.) Persoană care anunța mulțimii poruncile suveranului sau ale autorităților; vestitor. 2. S.m. și f. Persoană care citeşte informațiile, comunicările, știrile oficiale etc., anunță programul la o stație de radio, de televiziune sau la o manifestație; spicher. 3. S.m. (Reg.) Hăitaș, gonaci (la vânătoare). - Din ucr. krajnik.Sursa : DEX '98 CRÁINIC s. 1. mesager, sol, trimis, vestitor, (reg.) crancău, (înv.) poslaneț, poslanic, pristav, strigător, telal. (Au anunțat vestea printr-un \~.) 2. spicher. (\~ la televiziune.)Sursa : sinonime CRÁINIC s. v. buhai, coinac, colăcar.Sursa : sinonime cráinic s. m., pl. cráiniciSursa : ortografic CRÁINI//C \~că (\~ci, \~ce) m. și f. 1) înv. Persoană care aducea la cunoștința mulțimii poruncile suveranului sau ale autorităților; vestitor. 2) Persoană care citeşte informațiile, comunicările oficiale, anunță programul la un post de radio sau de televiziune; spicher. /Sursa : NODEX cráinic, cráinice, s.n. (reg.) mașină de ridicat pietre și lemne grele; granic, posadă.Sursa : arhaisme cráinic (-ci), s.m. - 1. Herald, dregător. - 2. Vestitor. - 3. Perceptor de dări. Origine incertă. Dată find prezența rut. krajnik "judecător" și a mag. krajnik "judecător al nobililor" ar putea reprezenta un sl. *krajnik? "regal", de la krai "rege", cf. crai; poate fi însă și o der. internă a rom. După Skok, Slavia, IV, 328, Candrea și DAR rom. provine din rut.; Scriban se gîndește la sl. krai "margine", cf. craină. Der. crăni(ci), vb. (a vesti, a anunța, a face cunoscut); cranga, adv. (Mold., ca un vagabond), probabil în loc de crain(i)ci, în expresia a umbla creanga; crancău, s.m. (Mold., petrecăreț, haimana); crancalîc, s.m. (Mold., petrecere).Sursa : etimologic cráinic (-ce), s.n. - Pîrghie cu care se ridică piatra morii de grîu. - Var. gra(i)nic. Germ. Kranich (DAR). În Banat și Olt.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CRAINICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru CRAINIC. ... purtat prin orașe, prin țări pustiite de el. L-au dus prin cetăți ce, cu groază, de numele lui pomeneau; Opreau la răspântii, ș-un crainic vestea de isprăvile lui; Uimiți ascultau trecătorii, privind la momâia din cușcă O umbră de om ce scâncește și-și leagănă capul mereu. Vedeți, zice ... Ștefan Octavian Iosif - Către lună ... tăcutul străjer, Crai trist de veghe, când ție Stelele-ți spun povești de mister, Tainice-n pacea târzie. Înger de pază cu braț de argint, Crainic al nopții senine, Scuturi în orice ascuns labirint Dulce parfum de verbine. Tu, ce ne porți pe drumuri pustii Până la granița zării Și strălucești ... Ștefan Octavian Iosif - Novăceștii ... palatul... Forfotesc iscoade multe Ca să afle, să scornească : Cine-s preaciudații oaspeți De la crîșma-mpărătească ? Pasămite să-i întrebe Nu cutează nici un crainic... Gîfăind se-ntoarce-n goană La palat trimisul tainic : — Înălțate împărate ! La Agnița crîșmăreasa, Trei străini descălicară Și de-abia-i încape casa, Ca ... ... Duiliu Zamfirescu - Fluture Fluture de Duiliu Zamfirescu Fluture, fluture, fluture, Aripa vîntul ți-o scuture, Craiule tînăr al florilor, Crainic al zorilor. Dau pentru clipa-ți ușarnică Toată viața mea harnică; Dau pentru leagănul vîntului Tronul pămîntului. Du-mă prin lunci, unde soarele Bînd dimineața ... George Topîrceanu - Rapsodii de vară ... Pe zi de-atâtea ori Aleargă Pe drumuri lungi de flori. V Târziu, când peste lanuri Coboară spre câmpii Noianuri De umbre argintii; Când luminosul crainic, Luceafărul stingher Și tainic S-aprinde iar pe cer Și cu lumina nouă Sclipește ca un strop De rouă Pe vârful unui plop, Iubirea mea ... Mihai Eminescu - Povestea codrului Mihai Eminescu - Povestea codrului Povestea codrului de Mihai Eminescu Împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei-Sale. Lună, Soare și Luceferi El le poartă-n a lui herb, Împrejuru-i are dame Și curteni din neamul Cerb . Crainici, iepurii cei repezi Purtători îi sunt de vești, Filomele-i țin orchestrul Și isvoare spun povești. Peste flori, ce cresc în umbră, Lângă ape pe potici, Vezi bejănii de albine, Armii grele de furnici... Hai și noi la craiul, dragă, Și să fim din nou copii, Ca norocul și iubirea Să ne pară jucării. Mi-a părea cum că natura Toată mintea ei și-a pus, Decât orișice păpușă Să te facă mai presus; Amândoi vom merge-n lume Rătăciți și singurei, Ne-om culca lângă isvorul Ce răsare sub un tei; Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stânele de oi. Mai aproape, mai aproape Noi ne-om strânge piept la piept... O, auzi cum cheam-acuma Craiul sfatu-i înțelept! Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Împrejuru-ne s-adună Ale Curții mândre ... ... ca departe de părinți În coliba împistrită ea să nasc-un pui de prinț. În zadar ca s-o mai cate, tu trimiți în lume crainic, Nimeni n-a afla locașul, unde ea s-ascunde tainic. VII Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură Înfunda ... Mihai Eminescu - Călin (file din poveste) ... ca departe de părinți În coliba împistrită ea să nasc-un pui de prinț. În zadar ca s-o mai cate, tu trimiți în lume crainic, Nimeni n-a afla locașul, unde ea s-ascunde tainic. VII Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură Înfunda ... Dimitrie Anghel - Jertfa Jertfa de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Trandafirii roșii", în Sămănătorul , II, 11, 16 martie 1903, p. 162—165. Semnat : Teofil Jianu. Ca o floare era fata împăratului între florile ei, și flori de cîmp ori flori rare de grădină, toate-și întorceau fața spre dînsa ca spre o stăpînă. Și unde odrăslește pămîntul flori și ramurile copacilor urzesc umbră, acolo se aciuiază și cuiburi, și toate gîngăniile se strîng, ca să aibă soarele pe ce-și împrăștia razele, și oglinzile acelea pe care le-a lăsat Dumnezeu omului : ochii să le poată răsfrînge în ei și să se veselească. Naltă și zveltă, pe unde trecea, vîntul avea grijă s-o ia înainte și, aplecat pe gura scorburilor, să-i cînte ca dintr-un nai uriaș tot soiul de melodii. Cucii își amestecau și ei nota lor stingheră, gheonoaiele băteau și ele la răstimpuri măsura, măruntele păsări împrăștiau cascade de triluri. Gîngăniile mici, fărîmăturile acestea de nestemate împrăștiate pe fața pămîntului, urcau încet pe poala rochiei ei albe și încremeneau locului, împodobind-o ca niște juvaere. Rîndunelele și lăstunii o înconjurau în cercuri nebune, împrospătîndu-i aerul cu aripele lor. Miresmele o întîmpinau pretutindeni, ... Garabet Ibrăileanu - De dragoste Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește imaginație în amor e partea estetică a acestuia; ceea ce se zice inimă, e partea lui senzuală. 3. Ce este dragostea? Și anume dragostea pentru un individ, nu dragostea de oameni în general? Este un fel de afinitate între doi oameni. Dacă este o afinitate între doi oameni, atunci, firește, trebuie să fie o afinitate între toate chipurile de a fi ale acestor doi oameni. Un om ni se prezintă nouă sub mai multe aspecte: ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate ... Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam ... De-a mea în grabă pornire? Dar mai ales cu cuzinul' ce și ție ți-au plăcut? Bărbatul Ca să mă fac eu și crainic, timpul nu m-au încăput. Cucoana Bârfești, mă rog dumitale, mai mult decât se cuvine. Deci francezul meu îndată cheamă-l să vie la mine ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CRAINICRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru CRAINIC. ... HĂITÁȘ^2 , hăitași , s . m . Om care , făcând gălăgie mare , stârnește vânatul din ascunzători și îl gonește spre vânători ; gonaci , gonaș , bătăiaș , hăitar , crainic ... Ă , mesageri , - e , s . m . și f . Persoană însărcinată să ducă , să transmită , să comunice cuiva sau undeva un mesaj ; trimis ^2 , sol ^2 , vestitor , crainic ... pristăvi , ( 1 , 2 ) s . m . , pristavuri , ( 3 ) s . n . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Persoană care anunța populației știrile oficiale ; crainic ... SPÍCHER , spicheri , s . m . Crainic ... Adj . Care strigă ; fig . care se remarcă , iese în evidență ( mai ales prin aspecte sau efecte negative ) ; izbitor ; evident . 2. S . m . ( Înv . și pop . ) Crainic ... TELESPÍCHER , telespicheri , ( 1 ) s . m . , telespichere , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Crainic |
||