|
|
||
Vezi și:INSECTICID,
INSECTOFUNGICID,
AEROSOL,
CĂRĂBUȘ,
CĂRĂBUȘEL,
CALAICAN,
CAR,
CEASORNICAR,
CIOCĂNITOARE,
CORMORAN,
CRIMINAL
... Mai multe din DEX...
DĂUNĂTOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DĂUNĂTÓR, -OÁRE, dăunători, -oare, adj. Care dăunează; păgubitor, dăunos. ** (Substantivat. m.) Ființă care atacă plante sau animale ori produse vegetale sau animale, provocând pagube. [Pr.: dă-u-] - Dăuna + suf. -ător.Sursa : DEX '98 Dăunător ≠ folositor, nevătămătorSursa : antonime DĂUNĂTÓR adj. negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător, (livr.) pernicios, (înv. și pop.) pierzător, (reg.) dăunăcios, dăunos, (înv.) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (fig.) contraproductiv. (Efecte \~oare pentru ...)Sursa : sinonime dăunătór adj. m. (sil. dă-u-), pl. dăunătóri; f. sg. și pl. dăunătoáreSursa : ortografic DĂUNĂT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) și substantival Care dăunează; în stare să dăuneze; păgubitor. [Sil. dă-u-] / a dăuna + suf. \~torSursa : NODEX DĂUNĂTÓR, -OÁRE adj., s.m. (Vietate, animal) vătămător (mai ales pentru culturile agricole). [< dăuna + -tor].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DĂUNĂTORRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru DĂUNĂTOR. Ion Luca Caragiale - Bacalaureat ... zic: — Frate Popescule, ciudate sunt și programele și regulamentele școalelor noastre: prea se dă o importantă egală tuturor obiectelor de studiu, și asta este dăunător mersului, adică, vreu să zic, progresului; căci, în definitiv, ce vrea să facă școala din tinerile generațiuni, cari vin și caută, mă-nțelegi, o cultură ... Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare În chestia poeziei populare de Titu Maiorescu Răspuns la discursul de recepțiune al d-lui Duiliu Zamfirescu rostit la Academia Română la 16 mai 1909 Domnule și iubite coleg, Ne-ai arătat motivele cari te-au împiedecat să ne înfățișezi figura literară a lui Ollănescu-Ascanio, în locul căruia ai fost ales membru al Academiei Române. Deoarece d-ta nu ne vorbești de persoana celui dispărut, vei înțelege că nici eu nu pot vorbi de persoana celui ce vine să-l înlocuiască, și nu-mi vei lua în nume de rău dacă trec îndată la discutarea părerilor pe cari le aduci înaintea noastră cu atâta hotărâre, aș putea zice cu atâta curaj, și, trebuie să zic în orce caz, sub o formă literară așa ademenitoare. I Ceea ce mă cred dator să scot întâi la iveală din studiul d-tale, și o fac cu cea mai mare mulțumire, sunt paginile în cari vorbești de originea noastră italo-latină, și, fără a te opri la cunoscutele argumente limbistice, atingând numai în treacăt datele istoriei, cauți să pătrunzi cu intuiția artistului taina moștenirilor etnice și să ne arăți supraviețuirea sufletului roman ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepţionismul în literatura română Decepționismul în literatura română de Constantin Dobrogeanu-Gherea Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții. Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul [1] Alții înțeleg prin pesimism o boală ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DĂUNĂTORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentru DĂUNĂTOR. INSECTICÍD , - Ă , insecticide , adj . , s . n . 1. Adj . Care ucide insectele dăunătoare sau parazite . 2. S . n . Substanță chimică , naturală sau sintetică , folosită pentru combaterea insectelor dăunătoare sau INSECTOFUNGICÍD , - Ă , insectofungicizi , - de , adj . , s . n . 1. Adj . Care combate insectele dăunătoare și ciupercile parazite . 2. S . n . Substanță chimică folosită pentru combaterea insectelor dăunătoare și a ciupercilor parazite . - Insectă + AEROSÓL , aerosoli , s . m . ( Mai ales la pl . ) Sistem prin care se realizează împrăștierea mecanică în aer ^1 sau într - un gaz a unor particule solide sau lichide și care este folosit în medicină în tratamentul unor boli , în agricultură la combaterea dăunătorilor etc . [ Pr . : a - CĂRĂBÚȘ , cărăbuși , s . m . Insectă coleopteră foarte dăunătoare , de culoare castanie , cu elitrele dure , care apare pe la începutul lunii mai și se hrănește cu frunzele arborilor ( iar larva ei , cu rădăcinile unor plante ) ; găinușă , gândac - de - mai ( Melolontha melolontha ) . - Carab [ aș ] ( rar folosit , " oaie cu botul negru " < tc . ) + suf . - CĂRĂBUȘÉL , cărăbușei , s . m . Insectă dăunătoare din ordinul coleopterelor , asemănătoare cu cărăbușul , dar mai mică și mai păroasă decât acesta ( Rhizotrogus solstitialis ) . - Cărăbuș + suf . - CALAICÁN s . n . Denumire populară dată sulfatului de fier , de culoare verde când este cristalizat , solubil în apă , întrebuințat ca dezinfectant , colorant , în tăbăcărie și împotriva dăunătorilor din agricultură . [ Var . : calacán , călacán s . CAR ^3 , caruri , s . n . Piesă cilindrică mobilă pe care se fixează hârtia la mașina de scris , făcând posibilă ( prin deplasare ) scrierea succesivă a literelor și a rândurilor . - După engl . [ typewriter ] carriage , fr . chariot . CAR ^2 , care , s . n . 1. Vehicul terestru încăpător , cu patru roți , cu tracțiune animală , folosit la tară pentru transportarea poverilor . 2. Cantitate de material care se poate încărca într - un car ^2 ( 1 ) . Un car de lemne . 3. ( Reg . ) Parte a ferăstrăului mecanic alcătuită din două bârne puse pe rotițe , pe care se așază bușteanul pentru a fi prefăcut în scânduri . CAR ^1 , cari , s . m . Nume dat mai multor specii de insecte mici dăunătoare , din ordinul coleopterelor , cu corpul păros și cu picioarele scurte , care trăiesc în lemn și se hrănesc cu CEASORNICÁR , ceasornicari , s . m . 1. Persoană care repară sau vinde ceasuri ( 3 ) . 2. Insectă dăunătoare , mică de 4 - 5 mm , care face galerii în lemnul construcțiilor și al mobilelor și produce zgomote asemănătoare cu tic - tacul ceasului ( Anobium pertinax ) . - Ceasornic + suf . - CIOCĂNITOÁRE , ciocănitori ( ciocănitoare ) , s . f . Nume dat mai multor specii de păsări agățătoare de pădure cu aripile scurte , cu cioc conic , puternic , care ciocănesc coaja copacilor , distrugând insectele dăunătoare și larvele lor ; ghionoaie . - Ciocăni + suf . - CORMORÁN , cormorani , s . m . Gen de păsări acvatice palmipede , dăunătoare pentru că se hrănesc cu pește , având penele de culoare neagră - verzuie , împestrițate cu alb pe cap și pe gât , cu cioc lung și încovoiat la vârf și cu coada lungă , rigidă ; corb - de - mare ( Phalacrocorax ) ; pasăre care face parte din acest ... CRIMINÁL^2 , - Ă , criminali , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care conține o intenție nelegiuită , care constituie o crimă , referitor la crimă ; rău , dăunător Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||