|
|
||
|
Vezi și formele bază: DATA,DAT,DA Vezi și:DATA, CARTELĂ, DATARE, DATAT, REDATA, ALIBI, ANAMNEZĂ, ANEMOGRAF, ANIVERSA, ANTEDATA, CASETĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului DATĂ: DATA, DATA.
DATĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DÁTĂ, date, s.f. I. Timpul precis (exprimat în termeni calendaristici) când s-a produs sau urmează să se producă un eveniment. ** Indicația acestui timp pe un act, pe o scrisoare etc. (pusă la întocmirea lor). II. Fiecare dintre numerele, mărimile, relațiile etc. care servesc pentru rezolvarea unei probleme sau care sunt obținute în urma unei cercetări și urmează să fie supuse unei prelucrări. - Din fr. date.Sursa : DEX '98 DÁTĂ s. f. 1. timp în care s-a petrecut sau urmează să se facă ceva; indicația acestui timp. 2. (mat.) număr, mărime, relație etc. care serveşte la rezolvarea unei probleme. 3. (pl.) informații referitoare la ceva. (< fr. date)Sursa : neoficial DÁTĂ s. v. datină, destin, fatalitate, fel, menire, noroc, obicei, predestinare, rânduială, soartă, tradiție, ursită, uz, uzanță, zodie.Sursa : sinonime DÁTĂ s. 1. (înv.) veleat. (La ce \~ s-a întâmplat evenimentul?) 2. termen, timp, vreme, zi, (pop.) soroc, (înv.) sorocire, veleat. (La \~ hotărâtă ...) 3. v. oară. 4. v. rând, (reg.) vers. (În trei dăți am fost pe deal.)Sursa : sinonime dátă (soartă, obicei) s. f.Sursa : ortografic dátă (momentul unei întâmplări, oară) s. f., g.-d. art. dății; pl. dățiSursa : ortografic dátă (calendaristică, a unei probleme) s. f., pl. dáteSursa : ortografic DÁT//Ă^2 dăți f. Fiecare dintre cazurile când se produce o întâmplare sau un fapt care se repetă; oară. O singură \~. Ultima \~. * De altă \~ din trecut; de cândva. O \~ pentru totdeauna definitiv; categoric. De fiecare \~ de câte ori are loc. De \~a aceasta în cazul de față. /Sursa : NODEX DÁT//Ă^1 \~e f. 1) Timpul precis când s-a produs sau urmează să se producă un fapt, un eveniment. \~ istorică. 2) Indicație a acestui timp pe un act. 3) la pl. Fapte concrete cunoscute care servesc drept punct de plecare pentru cercetarea unei probleme sau pentru a trage o concluzie. \~e științifice. /Sursa : NODEX DÁTĂ s.f. Timp în care s-a petrecut, s-a făcut sau trebuie să se facă ceva; indicația acestui timp. [< fr. date, it. data].Sursa : neologisme dată (-ți), s.f. - 1. Oară, rînd. - Dintr-o dată, brusc. - Pe dată, imediat. - 2. Soartă, destin. De la dat, part. de la a da (după Tiktin, direct din lat. data); pentru al doilea sens, cf. lat. fata, rom. zisa, scrisa. Cu acest ultim sens formează și pl. date. Se întîlnește cu dată, s.f. (timpul precis al unui eveniment), din fr. date, și dată, s.f. (dat, antecedent), traducere a fr. donnée. Comp. altădată, adv. (odinioară), care se distinge de obicei de altă dată (în alt rînd; încă o dată); deocamdată, adv. (pentru moment); deodată, adv. (dintr-o dată, brusc; simultan); vreodată, adv. (uneori); niciodată, adv. (nicicînd); îndată, adv. (imediat). - Din rom. provine rut. data "rație" (Candrea, Elemente, 407).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DATĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 92 pentru DATĂ. Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor ... N-aștept mult. Madam Diaconescu vine. Dar, fatalitate! și dumneaei se află în aceeași necunoștință despre numele junelui nostru protejat: însemnărica i-a dat-o amicei sale madam Preotescu. - Ce-i de făcut? - Aleargă la Iconomeasca! Alerg la Iconomeasca... De acolo, la Sachelăreasca... Pe urmă la Piscupeasca... în sfârșit ... Cincinat Pavelescu - La curtea cu juri Cincinat Pavelescu - La curtea cu juri La curtea cu juri de Cincinat Pavelescu din Piatra-Neamț, unde am pledat mai multe procese cu mare succes moral, dar nu pecuniar Jurații-au fost, de data asta, Mult mai cinstiți ca acuzatul: L-au achitat! Dar el, sunt sigur, N-o să-și achite Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiş De vorbă cu un afiș de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , II, 577, 26 iulie 1910 p. 1. Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gîndesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tîmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile gata, care c-un ac în mînă, care cu o sponcă, care cu pămătuful de pudră. Și toaleta începea în fața oglinzei, ochii vioi se aprindeau de plăcere, sprinceana se arcuia cu negru, gura se rumenea de trandafiriu, unghia se împurpura de carmin și dinții își încercau fildeșul, schițînd surîsuri nevinovate. Apoi părul, cu pieptănătura lui complicată, o dată așezat, puful stîrnea un nor alb de pudră, și umerii și ... Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel) ... fost. Și iată că printre atîtea știri și fapte diverse, printre telegramele ce vădeau starea febrilă de care era cuprinsă lumea în apropierea războiului, am dat peste faimosul discurs al marelui Kogălniceanu, privitor la profesorii Universității din Iași. Pasionat, ca un vînător chemat pe o urmă, am rătăcit înainte în pădurea ... Dimitrie Bolintineanu - Țiganii liberați către evrei Dimitrie Bolintineanu - Ţiganii liberaţi către evrei Țiganii liberați către evrei de Dimitrie Bolintineanu Dimitrie Bolintineanu, Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 86-87. În Eumenidele or Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 6 (Octombrie), p. 5. Ni s-a spus și nouă, liberați țigani, Că vreți și voi drepturi în țară, târtani! Iată nebunie! Atât vă lipsea! Ce-ați face cu ele dacă le-ați avea? Ați face ce face cu ele țiganul Ce cântă din scripcă și bate ciocanul. N-ați fi nici miniștri, n-ați fi nici primari, Ci ați fi ce sunteți, birtași, cârciumari. Pe voi nu vă-alungă ca nebotezați Ci numai ca oameni încă nespălați! Noi ne dezrobirăm de mult de stăpâni, Avem tot o lege țigani și români, Avem tot un popă, tot o primărică Și drepturi politici ca o românică. Și cu toate astea ce am folosit? Nici un țigan încă nu s-a boierit, Nici un țigan încă nu-i în Adunare, Nu e nici ministru, nici ispravnic mare, Nici zapciu, nici popă, ba nici chiar notar! Sub Kogălniceanu aveam un primar; Dar când revoltanții veniră în țară Pe primarul nostru vru să- ... Dimitrie Bolintineanu - Dumbrava Roșie Dimitrie Bolintineanu - Dumbrava Roşie Dumbrava Roșie de Dimitrie Bolintineanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Albert face știre lui Ștefan cel Mare — ,,Să depui puterea și-armele barbare!" Pentru-aceste zise, domnul îi scria Aste vorbe dalbe: — ,,Vino de le ia!" Iar la-ai săi le zice: — ,,În această lume Cât cerescul soare va purta un nume, Nimeni nu va spune, cât am viețuit, Că a călcat străinul ăst pământ iubit Și-a găsit în țară cugete-njosite, Inimi degradate, brațe putrezite! Nu cătați mulțimea celor ce sosesc Și ascund în umbră soarele ceresc. Inima la doruri e mai călduroasă, Steaua-n noapte luce, e mai luminoasă!" Zice; cere calu-i... Brava lui armie Spre câmpia luptei pasă cu mândrie. II Ce-ai făcut vitejii plini de bărbăție, O, trufașe rege! Ieri, tu, cu mândrie, Le-mpărțeai al țării lăudat pământ, Astăzi n-au nici locul unui strâmt mormânt. Plângi, trufașe rege, căci a ta mândrie A lovit cu moarte splendida Lehie! III Mii de pluguri ară. La fiece plug, Zece câte zece robii leși se-njug. Astfel ară câmpul; iar prin arături, Tot ... Dimitrie Bolintineanu - Mumă tânără Dimitrie Bolintineanu - Mumă tânără Mumă tânără de Dimitrie Bolintineanu I Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. II — ,,Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? În gene-ți văz o lacrimă Ca roua pe o floare. Vezi! pruncul tău ne farmecă Cu chipul său cel dulce; Ca fluturul sub auru-i, El sub cosiță luce. Da' tu-l privești și lacrima În gene-ți strălucește... O, spune, mumă tânără! Ce cuget te răpește?" — ,,Când ochii mei îl caută, Eu cerc durere-amară, Gândind că-n cursul anilor Va fi rob el în țară!" va rog sa scuzati acest scurt interludiu, dar chiar este vorba despre mamuca lui Anghel Radu domiciliat in Galati...aceasta femeie ne-a dovedit inca o data, prin perseverenta si vointa ei, ca poate intretine 1000000 relatii sexuale cu barbati de diferite etnii, dimensiuni etc. fara sa oboseasca... am uitat sa mentionez numele acestei doamne... aceasta se numeste Anghel Lucica, aka Tancul Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles ... parte, Că și cele negătate sunt de ochii tăi văzute, Și la cartea ta sunt scrise celea ce nu-s începute, Și sunt puse de dat samă. Și-m caută de plecăciune, CaĂ¹tă-mi câtă-m este truda, de păcatele de toate, Dumnezău, și mi le iartă, ca în inemă ... Edmondo De Amicis - Cuore - Inimă de copil Edmondo De Amicis - Cuore - Inimă de copil Cuore - Inimă de copil de Edmondo De Amicis , traducere de Clelia Bruzzesi Nota traducătoarei → Romanul scritorului Edmondo de Amicis a fost prima dată publicat la data de 18 octombrie 1886, în Italia. Cuprins NOTA TRADUCĂTOAREI CUVÂNT ÎNAINTE PREFAȚA AUTORULUI OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE Pagina principală De Amicis Cuore Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 de George Coșbuc - Legenda rândunelei George Coşbuc - Legenda rândunelei Legenda rândunelei de George Coșbuc Din zori, de cum s-aprind, Tot cântă rândunica Sub streșini ciripind Era și fată mare Și mândră de-a cătare Și-apoi, pe lângă toate, Și fată de-mpărat. Ușor se duce nume De-un lucru bun în lume, Dar mai ușor de-un lucru Frumos cu-adevărat. Și-n toată lumea vestea I-a mers, cum merg de-acestea Când trec din gură-n gură Grăbit din sat în sat. Dă roate șoimu-n zbor Și țipă rândunica Și n-află ajutor. Cum vin în șir cocorii, Venit-au pețitorii: Ieșea din casă unul, Iar celălalt intra. Și ea și-a plâns durerea: O, dă-mă cui ți-e vrerea, Măicuțo, dar străină Departe nu mă da! Și-n ciuda bietei fete, Ea, vitrega, o dete Străinilor de-acolo, Veniți de undeva. Cad fulgi pe câmpul gol Și plânge-o rândunică Pierdută dintr-un stol Pe-un larg adânc al mării Spre-adâncul larg al zării Se duc corăbii multe Cu fata de-mpărat. De-amar ea nu mai poate: Inelul scump și-l scoate, Din deget, și-l aruncă În marea ... George Coşbuc - Mama (Coşbuc) Mama de George Coșbuc Publicată în Vatra , 1894, nr. 2 În vaduri ape repezi curg Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard. Iar flacăra lor geme: Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau Și torc în rând cu tine; Sunt încă mici și tată n-au Și George nu mai vine. Un basm cu pajuri și cu zmei Începe-acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă. Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țântă. Scapi fusul jos; nimic nu zici Când fusul se desfiră... Te uiți la el și nu-l ridici, Și fetele se miră. ...O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești Ce vezi? întreab-o fată. Nimic... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DATĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru DATĂ. DATÁ , datez , vb . I . 1. Tranz . A stabili data exactă a unui eveniment sau a unui fapt din trecut . 2. Intranz . ( Cu determinări introduse prin prep . " de la " , " de " sau " din " ) A se fi produs , a se fi făcut , a fi început să CARTÉLĂ , cartele , s . f . 1. Carnețel , bucată de hârtie sau de carton , cu bonuri detașabile , imprimate și numerotate , pe baza cărora se pot obține produse raționalizate sau se poate servi masa la o cantină . 2. Bandă de carton perforată care indică desenul unei țesături . 3. ( Inform . ; în sintagma ) Cartelă perforată = suport de informație imprimat special , folosit în sistemele de prelucrare automată a datelor și reprezentat printr - un carton dreptunghiular de dimensiuni standardizate , pe care datele sunt trecute cu ajutorul unui cod de DATÁRE , datări , s . f . Acțiunea de a data . - V. DATÁT , - Ă , datați , - te , adj . ( Despre fapte , evenimente etc . ) Căruia i s - a stabilit data . V. REDATÁ , redatez , vb . I . Tranz . A data din nou , după corectarea unei erori de datare . - Re ^1 - + ALIBÍ , alibiuri , s . n . 1. Dovadă de nevinovăție rezultată din constatarea că , la data săvârșirii infracțiunii , cel învinuit se afla în altă parte decât la locul săvârșirii ei . 2. Mijloc de apărare care aduce în sprijin un alibi ( 1 ) . 3. Fig . Pretext , scuză , ANAMNÉZĂ s . f . 1. Reamintire a ideilor pe care sufletul le - ar fi cunoscut într - o existență anterioară . 2. Totalitatea datelor pe care medicul le capătă interogând bolnavul cu privire la apariția și evoluția bolii de care suferă , la antecedentele ei ANEMOGRÁF , anemografe , s . n . Anemometru care înscrie datele ANIVERSÁ , aniversez , vb . I . Tranz . A sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s - a petrecut un ANTEDATÁ , antedatez , vb . I . Tranz . A pune pe un act , pe o scrisoare etc . o dată anterioară celei reale . - Ante - + data ( după fr . CASÉTĂ , casete , s . f . 1. Cutie în care se păstrează bani sau mici obiecte ( prețioase ) sau care protejează anumite elemente ale unui sistem tehnic . 2. Cutie anexă a camerelor de luat vederi , în interiorul căreia se află pelicula cinematografică . 3. Despărțitură a unei case ^1 tipografice . 4. Anunț cu chenar , folosit la tipărirea numelor și adreselor , în anuare , cărți de telefon etc . 5. Indicație pusă , de obicei , la sfârșitul unei cărți și care cuprinde anumite date privitoare la lucrare ( data culegerii , a tipăririi etc . ) . 6. Construcție standardizată compactă din material plastic , în care se află montată banda magnetică ( subțire și îngustă ) . 7. ( Med . ) Partea metalică a punții protetice Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||