|
|
||
Vezi și:RADIO,
BULBAR,
ELECTRODINAMIC,
SEMAFOR,
STATISTIC,
ȘAHIST,
ȘERPESC,
ABSTRACȚIONIST,
ACAUSTOBIOLITIC,
ACHIZITIV
... Mai multe din DEX...
REFERITOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. REFERITÓR, -OÁRE, referitori, -oare, adj. Care se referă la ceva sau la cineva; care priveşte ceva sau pe cineva. * Loc. prep. Referitor la... = despre, în legătură cu..., privitor la... - Referi + suf. -tor.Sursa : DEX '98 REFERITÓR adj. v. privitor.Sursa : sinonime referitór adj. m., pl. referitóri; f. sg. și pl. referitoáreSursa : ortografic REFERIT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) și adverbial (urmat de prepoziția la) Care se referă la...; care se raportează la...; privitor. / a (se) referi + suf. \~torSursa : NODEX REFERITÓR, -OÁRE adj. Care priveşte, care se reportă la ceva sau la cineva; privitor. ** Referitor la = în legătură cu..., privitor la... [< referi + -tor].Sursa : neologisme REFERITÓR, -OÁRE adj. care se referă la..., privitor la... o ~ la = despre, în legătură cu... (< referi + -tor)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REFERITORRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru REFERITOR. Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet ... minister, evident, în cu totul alți parametri orari, pentru întâlnirile devenirii tale, cele care, fiind prea multe, nu mai aveau loc în gurile nopții… oricum, referitor la deveniri, nu ai tu păsărici câte poduri de palmă am eu. voi, femeile, deși nu prea ți se potrivește încadrarea, sunteți întocmai ca sursa ... Urmuz - Algazy %26 Grummer Algazy & Grummer [1] de Urmuz Algazy este un bătrân simpatic, știrb, zâmbitor și cu barba rasă și mătăsoasă, frumos așezată pe un grătar înșurupat sub bărbie și împrejumuit cu sârmă ghimpată... Algazy nu vorbește nici o limbă europeană... Dacă însă îl aștepți în zori de zi, în faptul dimineței, și îi zici: „Bună ziua Algazy!" insistând mai mult pe sunetul z, Algazy zâmbește, iar spre a-și manifesta gratitudinea, bagă mâna în buzunar și trage de capătul unei sfori, făcând să-i tresalte de bucurie barba un sfert de oră... Deșurupat, grătarul îi servea să rezolve orice probleme mai grele, referitoare la curățirea și liniștea casei... Algazy nu ia mită... O singură dată s-a pretat la o asemenea faptă, când era copist la Casa bisericii; dar nu a luat atunci bani, ci numai câteva cioburi de străchini, din dorința de a face dotă unor surori ale sale sărace, cari trebuiau să se mărite toate a doua zi... Cea mai mare plăcere a lui Algazy - în afară de obișnuitele-i ocupații la prăvălie - este să se înhame de bunăvoie la o ... Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Despre ideologia lui Eminescu [1] de Paul Zarifopol Se acumulează, în sfârșit, studiile asupra operei lui Eminescu. Dl Cezar Papacostea cercetează urmele de filozofie antică; dl Murărașu, naționalismul; Cora Valescu, pesimismul; Iuliu Iura, mitul; iar acum în urmă, G. Călinescu, în primul volum consacrat Operei lui Eminescu, expune și examinează filozofia teoretică și practică a acestuia. Până se va scrie un referat amănunțit despre Eminescu. După ultimele publicații dăm aci câteva însemnări din lectura acestei din urmă, ca una ce tratează în cadru larg gândirea totală a părintelui literaturii noastre moderne. Cu scrisul său agreabil popular, Schopenhauer s-a interpus între Kant și mulțimea amatorilor de filozofie. Zeci de ani au mers așa lucrurile printre literații europeni cu ambiție de filozofie; sumedenie dintre aceștia au trăit și au scris în convingerea că mijlocul eminent pentru a cunoaște filozofia lui Kant este răsfoirea lui Schopenhauer. Doar acesta însuși se afirmă cu abilă naivitate ca porte-voix autentic al celui ce întemeiase idealismul critic. Firește, această modă dogmatică a trecut și pe la noi; și la noi s-a zis: Kant, adică Schopenhauer. ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REFERITORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 502 pentru REFERITOR. ... RÁDIO^2 , radiouri , adj . invar . , s . n . I. Adj . invar . 1. Referitor la radioreceptoare . 2. Referitor la emisiunile difuzate prin radio ^2 ( 2 ) . 3. Referitor la radiația electromagnetică , de radiație electromagnetică . II. S . n . 1. Instalație de transmitere a sunetelor prin unde electromagnetice , cuprinzând aparatele de emisiune și ... ... BULBÁR , - Ă , bulbari , - e , adj . 1. ( Bot . ) Referitor la bulb ( 1 ) . 2. ( Anat . ) Referitor ... ELECTRODINÁMIC , - Ă , electrodinamici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Referitor la stările și la fenomenele legate de prezența câmpului electromagnetic variabil în timp ; referitor la acțiunile care se exercită între conductoarele parcurse de curenții electrici ; care aparține acestor stări , fenomene și acțiuni . 2. S . f . Ramură a fizicii ... SEMAFÓR , semafoare , s . n . 1. Dispozitiv de semnalizare optică , alcătuit dintr - un stâlp fix , cu unul sau mai multe brațe mobile a căror poziție , în timpul zilei , sau a căror schimbare de lumină , în timpul nopții , indică diferite semnale referitoare la circulația pe căile ferate . 2. Dispozitiv de semnalizare optică folosit pentru a transmite vaselor din larg comunicări referitoare la navigație . 3. Indicator cu lumini colorate , pentru reglementarea circulației în orașe ; STATÍSTIC , - Ă , statistici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. Evidență numerică , situație cifrică referitoare la diverse fenomene ( izolate sau generale ) ; numărătoare . 2. Culegere , prelucrare și valorificare a unor date legate de fenomene generale . 3. Știință care culege , sintetizează , descrie și interpretează date referitoare la fenomene generale . 4. Teorie fizică ce urmărește și descrie comportarea unui sistem format din numeroase particule . II. Adj . Care aparține statisticii ( I ) , privitor la statistică , bazat pe ... Ă , șahiști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care cunoaște bine jocul de șah ; jucător de șah . 2. Adj . Referitor ... ȘERPÉSC , - EÁSCĂ , șerpești , adj . Care aparține șarpelui , referitor ... ABSTRACȚIONÍST , - Ă , abstracționiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține abstracționismului , referitor ... ACAUSTOBIOLÍTIC , - Ă , acaustobiolitici , - ce , adj . ( Geol . ) Referitor ... ACHIZITÍV , - Ă , achizitivi , - e , adj . Referitor Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||