|
|
||
|
Vezi și forma bază: DECOLORA Vezi și:DECOLORA, DECOLORANT, OXIGENAT, BLONZI, CORODA, DECOLORARE, DEPIGMENTA, FIXA, IEȘI, IEȘIT ... Mai multe din DEX...DECOLORAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DECOLORÁT, -Ă, decolorați, -te, adj. Care și-a pierdut total sau parțial culoarea; care are o culoare ștearsă, deschisă; fig. (despre abstracte) palid, șters. - V. decolora.Sursa : DEX '98 DECOLORÁT adj. spălăcit, șters, (reg.) spălat, spălătocit, spălătuit, (fig.) ieșit. (Un material textil \~).Sursa : sinonime DECOLORÁ//T \~tă (\~ți, \~te) 1) v. A DECOLORA și A SE DECOLORA. 2) fig. (mai ales despre stil) Care este lipsit de expresie; inexpresiv; palid; șters; fad. /v. a decoloraSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DECOLORATRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru DECOLORAT. Dimitrie Anghel - "Sunt lacrimae rerum" Dimitrie Anghel - "Sunt lacrimae rerum" "Sunt lacrimae rerum" de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , II, 536, 11 iul. 1911, p. 1 Ce dulce intimitate se desprinde dintr-o gospodărie veche... Sunt unele în care lucrurile fac parcă un singur trup cu odaia. Ele stau nemișcate, și vremea trece peste ele, nimic nu le schimbă, soarele poate pătrunde ici-colo și le mai pălește fața cu sărutarea lui fierbinte, o mărgea poate dintr-o perină se desprinde, o floare pe un covor se decolorează, o fotografie într-o ramă se acopere de o ușoară negură. Încolo, ele stau, dormitează trăiesc cu viața lor latentă, și e de ajuns să miște una din ele ca întreaga armonie să dispară. Apoi, cine trăiește mult într-o casă îi place să păstreze orînduială. Ochii s-au deprins cu liniile, și ființa ta intimă sufere dacă-ți clintește cineva un vas de pe o consolă, un portret de pe o etajeră, ori cel mai mic lucru, care ocupa un loc bine definit pentru tine în spațiul odăiei tale. Mătușa Elencu, însă, era inamica oricărei stabilități. Nemișcarea pentru dînsa era moartea, și lucrurile i se păreau că devin rigide și îngheață dacă stăteau încremenite două ... Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Oglinda fermecată de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ofilea peste arborii mari și o singură stea, albă ca o crizantemă uriașă, mai licărea stăruitoare departe, peste marea de coperișuri, în afundul nemărginirii. Natura aevea pe care o priveam acum trezit din somn mi se părea străină. Arborii nu erau așa în visul meu, nici vînătul cer care se ofilea și în nemărginirea căruia înflorea o stea albă ca o crizantemă, nici fața mea pală pe care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon nevăzut căruia i-ar fi fost frică singur în văzduh, ... Dimitrie Anghel - Sonata lunii Dimitrie Anghel - Sonata lunii Sonata lunii de Dimitrie Anghel Publicată în Țara nouă , I, 3, 25 dec. 1911, p. 188—190. Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pămîntului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură, cresc, ca aburii purtați de vînt deasupra unei prăpăstii, se strecoară printre arbori, se tîrăsc spre înălțimi. Luminile biruite, decolorate, palide, albe ofilesc, descresc și dispar. Un ritm ascuns prezidă și rînduiește năvala aceasta mută a tonalităților încărcate de vis ce se așază. Un farmec mistic trece prin aer, și acum o ultimă umbră, ca un steag de doliu și de fatalitate, purtat de o mînă nevăzută, flutură ca și cum ar vrea să dea un semnal. De la fereastra lui, Beethoven, cu un zîmbet amar pe buze, lăsîndu-și capul pe mînă, privește. Părul, mai negru ca umbrele de afară, îi face o cunună de noapte pe frunte. Departe orașul își tremură fosforescențele și amestecă la orizont lucirile cu întîiele stele, întinde lanțuri luminoase prin negură, scrie arabescuri de aur în întunecimi, joacă imaginare constelații, desemnează capricii de foc. Un murmur neîntrerupt, ca o apă care bate într-un ... Mircea Demetriade - Pastel alb Mircea Demetriade - Pastel alb Pastel alb de Mircea Demetriade Informații despre această ediție Făr’ de idei și făr’ de scop, nehotărât, Un gol arid, nelocuit, păstrez în mine; Un cer murdar, meschin, urât, Ce-nchide-n nori apusul vis și-a lui lumine. Și orișicând dacă-aș voi, și orișicând Norii să-i sparg, lacrimi șuvoi din ei să cadă, Zadarnic cerc... gerul vrășmas tot înghețând, Cad fulgi... pustiul prins e de zăpadă. Decolorat deasupra mea ți-l port de-acum Albastrul cer ce mi-a zâmbit, copilărie; Că astăzi griji, necaz și ani mă duc pe-un drum Lipsit cu tot de ideal și de tărie. Ca iarna alb, deși timid e-nsuflețit, Și sub zăpezi plin de curaj tiptil se ține, Din ochii tăi ce cu amor m-au ațintit, Un ghiocel prevestitor de vremi Garabet Ibrăileanu - De dragoste Garabet Ibrăileanu - De dragoste De dragoste de Garabet Ibrăileanu 1. Amor adevărat e acela la care ia parte și imaginația și inima. Amorul, lipsit de una din aceste două părți, e o stare bolnavă a individului. 2. Ceea ce se numește imaginație în amor e partea estetică a acestuia; ceea ce se zice inimă, e partea lui senzuală. 3. Ce este dragostea? Și anume dragostea pentru un individ, nu dragostea de oameni în general? Este un fel de afinitate între doi oameni. Dacă este o afinitate între doi oameni, atunci, firește, trebuie să fie o afinitate între toate chipurile de a fi ale acestor doi oameni. Un om ni se prezintă nouă sub mai multe aspecte: ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Vasile Alecsandri - Margărita Margărita de Vasile Alecsandri 1870 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I În una din serile iernii de la 1850, palatul X din orașul Iași era luminat ca pentru o serbare mai deosebită. Toate ferestrele străluceau pe întunecata lui fațadă, și trecătorii din strada mare zăreau înlăuntru un mare număr de dame și cavaleri înotând în valuri de lumină. Un lung șir de calești elegante se opreau una după alta la scară, și din ele se coborau alte dame și alți cavaleri întârziați, care se suiau repede la rândul de sus, în sunetul armonios al unei orhestre și intrau apoi în salonul cel mare al palatului. Acea sală ornată cu oglinzi nalte cât pereții și cu lăzi de portocali, înșirate de-a lungul colonadei de marmură ce susținea galeria muzicanților, acea sală, zicem, cuprindea în sânu-i tot ce poate încânta privirile și închipuirea: toalete pariziene de gustul cel mai perfect, briliante strălucitoare, flori exotice, policandre numeroase de bronz aurit și mai cu seamă figuri tinere, frumoase, vesele și mult adimenitoare. Toate acestea formau un tablou magic! Focurile pietrelor scumpe se unea cu ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DECOLORATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru DECOLORAT. DECOLORÁ , decolorez , vb . I . 1. Refl . ( Despre țesături ) A - și pierde culoarea , a ieși ( 6 ) ( de soare , la spălat etc . ) 2. Tranz . A înlătura total sau parțial culoarea de pe o țesătură , un tablou ... decoloranți , - te , adj . , s . m . 1. Adj . Care decolorează ( 2 ) . 2. S . m . Material , substanță sau agent fizic care are proprietatea de a decolora OXIGENÁT , - Ă , oxigenați , - te , adj . 1. ( Despre substanțe chimice ) Care conține ( mult ) oxigen ; transformat cu ajutorul oxigenului . 2. ( Despre păr ) Decolorat prin tratare cu apă oxigenată ; ( despre persoane ) cu părul decolorat prin tratare cu apă ... BLONZÍ , blonzesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Fam . ) A ( - și ) decolora ... cu ajutorul agenților chimici . 2. A pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu ajutorul unei soluții corozive . 3. A decolora ... DECOLORÁRE , decolorări , s . f . 1. Faptul de a ( se ) decolora ; pierderea culorii ( vii ) . 2. Operație care are ca scop îndepărtarea unei substanțe colorante sau colorate cu ajutorul decoloranților , în vederea purificării , albirii , vopsirii și imprimării ... ... DEPIGMENTÁ , depigmentéz , vb . I . Refl . ( Despre piele sau păr ) A se decolora FIXÁ , fixez , vb . I . Tranz . 1. A așeza ceva ( rar pe cineva ) într - un loc determinat , astfel încât să nu mai poată fi mișcat , clintit . 2. A stabili un termen , o oră , un preț etc . anumit ; a determina . 3. ( Chim . ) A aduce un corp într - o stare din care să nu se mai schimbe , a împiedica să se volatilizeze . 4. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate , pentru a le face insensibile la acțiunea luminii . 5. A face ca un colorant să pătrundă în structura fibrei textile sau a pieii , astfel încât fibra sau pielea să nu se mai decoloreze ( ... A rezulta de pe urma unui efort , a unei activități etc . ; a obține un câștig material . 6. A se decolora IEȘÍT^2 , - Ă , ieșiți , - te , adj . 1. Scos în relief ; proeminent . 2. ( În expr . ) Ieșit de soare ( sau la spălat ) = decolorat . 3. ( În expr . ) Ieșit din minți = nebun . - IEȘÍT^1 s . n . Faptul de a ieși . - V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||