A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru DEZORDONAT

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru DEZORDONAT.

Cincinat Pavelescu - La castelul Plăinești

... Cincinat Pavelescu - La castelul Plăineşti La castelul Plăinești de Cincinat Pavelescu Unui aristocrat foarte simpatic, dar dezordonat, care îmi recunoștea talentul, dar mă făcea, în glumă, zevzec La argumentul tău mă plec: Sunt talentat, dar sunt zevzec! Cu tine însă-i mai ...

Ion Luca Caragiale - În Nirvana

... sau să lase a se crede că nenorocirea lui Eminescu a fost cauzată de un vițiu. Era, în adevăr, un om dezordonat, dar nicidecum vițios. În lumea asta mulțimea celor de rînd crede că plăcerile materiale ale vieții sunt privilejul lor exclusiv și că oamenii rari nu ...

Garabet Ibrăileanu - Estetice

Garabet Ibrăileanu - Estetice Estetice de Garabet Ibrăileanu 1. Din punctul de vedere al plăsmuirilor și al senzațiilor, care sunt adevăratele elemente ale artei, poezia este expresiunea cea mai înaltă a artei. La muzică sunt numai senzațiuni și plăsmuiri auditive, la pictură numai vizuale, la sculptură iarăși vizuale. Poezia are însă toate plăsmuirile și senzațiile cunoscute. Poezia pe lângă că dezvoltă idei, ca și celelalte arte, dar conține chiar idei. Entuziasm în cel mai mare grad îl produce muzica și poezia. Muzica deșteaptă mai cu greu decât celelalte arte ,,idei senzuale". 2. Un stil umflat, lipsit de idei, e ca și un corp bĂșget, lipsit de sânge. Precum sângele nutrește, dă viață corpului, așa și ideile dau viață stilului. 3. Literatura românească va fi, când scriitorii se vor întoarce la popor, unde e și materialul, și formele, și stilul, și limba, căci limba, literatura, poezia sunt naționalitatea unui popor. 4. ...un popor nu-și poate justifica dreptul la existență distinctă în sânul popoarelor civilizate, decât dacă poate contribui cu ceva la cultura universală, dându-i nota specifică a geniului său. 5. Poezia e mai ales simțire, și simțirea, încă o dată, e lucrul cel mai individual, ...

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

... cu desăvârșire amorul din opera lui literară. Un sentimental naiv în viața de toate zilele face pe grozavul în scris — și invers, un cinic dezordonat, un Don Juan în practica vieții face, în versuri și în proză literară, pe sentimentalul, credincios unei singure femei. Un om foarte timid în viața ...

Mihai Eminescu - Cezara

Mihai Eminescu - Cezara Cezara de Mihai Eminescu 1876 Nuvelă originală Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I Era-ntr-o dimineață de vară. Marea și-ntindea nesfârșita-i albăstrime, soarele se ridica încet în seninătatea adânc-albastră a cerului, florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopții, stâncile negre de rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o mănăstire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte-un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericii, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și fondau state, de procesii lungi de gâze roșii care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite și mâncate de mult umblet, toate astea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât locuință. În ...

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEZORDONAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru DEZORDONAT.

BOEM

BOÉM^2 , - Ă , boemi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Artist care duce o viață dezordonată , neconformă conveniențelor sociale . 2. Adj . Care corespunde firii sau felului de viață caracteristic boemilor ^2 ( 1 ) . 3. S . f . Mediu în care trăiesc boemii ^2 ( 1 ) ; viață dusă de boemi ^2 ( plină de privațiuni , dezordonată ) . BOÉM^1 , - Ă , boemi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Boemiei sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Boemiei sau populației ei , privitor la Boemia sau la populația

ÎMPRĂȘTIAT

... ÎMPRĂȘTIÁT , - Ă , împrăștiați , - te , adj . 1. ( Despre oameni ) Distrat , zăpăcit ; dezordonat

ÎNVĂLMĂȘEALĂ

ÎNVĂLMĂȘEÁLĂ , învălmășeli , s . f . 1. Îngrămădire dezordonată de lucruri sau de ființe ; forfoteală a unei mulțimi ; neorânduială ; p . ext . zgomot mare , zarvă . 2. Luptă , încăierare , învălmășag . - Învălmăși + suf . -

ȘLAMPĂT

... ȘLÁMPĂT , - Ă , șlampeți , - te , adj . ( Fam . ; despre oameni , mai ales despre femei ) Neglijent , dezordonat

ȚOPĂI

... Intranz . A face sărituri repetate , a sălta , a sări de pe un picior pe altul , a se mișca dezordonat

ȚOPĂIALĂ

ȚOPĂIÁLĂ , țopăieli , s . f . Acțiunea de a țopăi și rezultatul ei ; săritură dezordonată , greoaie ; țopăitură . - Țopăi + suf . -

AGITA

AGITÁ , agít , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) mișca repede încoace și încolo ; a ( se ) clătina , a ( se ) zgudui ; a ( se ) frământa . 2. Refl . ( Fam . ) A se manifesta prin mișcări grăbite și dezordonate , sub impulsul unor enervări . 3. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) frământa , a ( se ) zbuciuma . 4. Tranz . Fig . A ridica masele ( la revoltă ) , a ațâța , a

AGITAȚIE

AGITÁȚIE , agitații , s . f . 1. Mișcare intensă încoace și încolo de oameni , de vehicule etc . 2. Stare de neliniște excesivă , de tulburare , de tensiune nervoasă ( manifestată prin mișcări grăbite și dezordonate ) . 3. ( Și în sintagma agitație politică ) Mijloc de înrâurire a conștiinței publice folosit de un partid în scopuri imediate , prin mass - media , întruniri etc . [ Var . : ( înv ) agitațiúne s .

CAPIE

CÁPIE s . f . Boală a ovinelor , bovinelor , caprelor și cailor ( provocată de localizarea la creier a teniei ) care se manifestă prin amețeli , convulsii și mișcări repezi și dezordonate ; cenuroză ,

COREE

CORÉE , s . f . Boală de nervi , frecventă mai ales la tineri , caracterizată prin mișcări musculare involuntare continue și dezordonate ale diverselor segmente

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...