|
|
||
Vezi și:ÎNDUMNEZEIRE,
ADORARE,
ZOOLATRIE
... Mai multe din DEX...
DIVINIZARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DIVINIZÁRE, divinizări, s.f. Faptul de a diviniza. V. diviniza.Sursa : DEX '98 DIVINIZÁRE s. 1. deificare, zeificare, (înv.) îndum-nezeire. (\~ unui muritor.) 2. (livr.) apoteoză. (\~ unui erou, în antichitate.) 3. v. adorare.Sursa : sinonime divinizáre s. f., g.-d. art. divinizării; pl. divinizăriSursa : ortografic DIVINIZÁRE s.f. Acțiunea de a diviniza și rezultatul ei; adorare. [< diviniza].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DIVINIZARERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru DIVINIZARE. Mihai Eminescu - Venere și Madonă Mihai Eminescu - Venere şi Madonă Venere și Madonă de Mihai Eminescu Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este, Lume ce gândea în basme și vorbea în poezii, O! te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei. Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scânteie, Braț molatic ca gândirea unui împărat poet, Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie, A femeiei, ce și astăzi tot frumoasă o revăd. Rafael, pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată, Sufletu-mbătat de raze și d-eterne primăveri, Te-a văzut și-a visat raiul cu grădini îmbălsămate, Te-a văzut plutind regină pintre îngerii din cer Și-a creat pe pânza goală pe Madona Dumnezeie, Cu diademă de stele, cu surâsul blând, vergin, Fața pală-n raze blonde, chip de înger, dar femeie, Căci femeia-i prototipul îngerilor din senin. Astfel eu, pierdut în noaptea unei vieți de poezie, Te-am văzut, femeie stearpă, fără suflet, fără foc, Și-am făcut din tine-un înger, blând ca ziua de magie, Când în viața pustiită râde- ... Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română Titu Maiorescu - Direcţia nouă în poezia şi proza română Direcția nouă în poezia și proza română de Titu Maiorescu 1872 I - Poezia Alecsandri, Eminescu, Bodnărescu, Matilda Cugler, Șerbănescu, Petrino' Sunt întrebări care în starea normală a unei societăți nu există, dar care, o dată născute, se impun atenției tutulor și cer neapărat un răspuns de la cei ce se gândesc la interesele publice. Va avea România un viitor? Se mai află în poporul ei destulă putere primitivă pentru a ridica și a purta sarcina culturei? Căci cultura e o sarcină care cere și consumă neîntrerupt puterile vitale ale unei națiuni. Va putea să pășească în lucrare pașnică pe aceeaș cale pe care civilizația apuseană a adus atâta bine omenirii? O parte a răspunsului atârnă de la direcția spiritelor din societatea de astăzi, direcție a cărei manifestare este literatura în înțelesul cel mai larg al cuvântului. Pe când în lumea noastră politică neliniștea a ajuns la culme și totul pare întunecat în confuzia unor tendințe lipsite de princip, se dezvoltă, alăturea cu acele mișcări nesănătoase, o literatură încă jună și, în parte, încă nerecunoscută, dar care, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIVINIZARERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru DIVINIZARE. ... ÎNDUMNEZEÍRE s . f . ( Livr . ) Faptul de a îndumnezei ; divinizare ... ADORÁRE s . f . 1. Faptul de a adora ; adorație . 2. Slăvire ( a unei divinități ) ; venerate , cinstire , divinizare ZOOLATRÍE s . f . Religie primitivă bazată pe divinizarea animalelor ; cult al animalelor în diverse religii |
||