|
|
||
|
Cuvântul DOBÂNDA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: DOBÂNDĂ Vezi și:PROCENT, RATĂ, SCONT, ANATOCISM, ANUITATE, BANCHER, CAMĂTĂ, CREDIT, CUPON, FRUCTIFICA, INTERES ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului DOBÂNDA: DOBÂNDĂ.
DOBÂNDA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DOB?NDĂ, dobânzi, s.f. 1. Sumă de bani care se plătește (de obicei în procente) pentru un împrumut bănesc. * Expr. A plăti (cuiva) cu dobândă = a se răzbuna cu prisosință și violență (pe cineva) pentru o pagubă sau o suferință. 2. Câștig, folos, profit. Mai bine cu un om vrednic la pagubă decât cu un mișel la dobândă. ** Cantitate dintr-un produs oferită (cumpărătorului) în plus. 3. (Înv.) Pradă de război. - Din dobândi (derivat regresiv).Sursa : DEX '98 Dobândă ≠ pagubă, pierdereSursa : antonime DOBÂNDĂ s. v. avantaj, beneficiu, câștig, folos, jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădat, prădăciune, profit.Sursa : sinonime DOBÂNDĂ s. v. camătă.Sursa : sinonime dobândă s. f., g.-d. art. dobânzii; pl. dobânziSursa : ortografic DOBÂN//DĂ \~zi f. 1) Câștig căpătat din banii dați cu împrumut. 2) fam. Câștig pe care îl are cineva din ceva. /v. a dobândiSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DOBÂNDARezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru DOBÂNDA. Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului ... și sfârșitul acelui răspuns a lui Dumnezeu nu o va afla să fie muncă și pedeapsă, ce mare facere de bine și mare dobândă. Pentru căci de n-ar fi hotărât Dumnezeu moartea la om era să se facă răotatea nemoartă și păcatul necurmat. Și pentru aceasta zice Sfânta ... să se strice acest trup al păcatului și să înviiaze la înviiarea cea de obște alt trup, duhovnicesc, fărde stricăciune și fărde moarte; că mare dobândă să face omului moartea, după cum zice și sfântul Grigorie Bogoslov, că să tae păcatul, pentru ca să nu rămâe răutatea nemoartă și să face ... Alecu Donici - Nada și chiticul ... lunecare Vrea cugetul s-adoarmă cu pilda unor alți... Să știi că-n mârșăvie va-ntrece pe ceilalți. Un cămătar ce-odată luă pe an dobândă Cât capete e-n stare pe tatăl său să vândă. Un avocat ce crede să facă negrul alb După a mea părere are ... Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj ... cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot ... Antim Ivireanul - Învățătură cînd se face parastas ... să facem milostenii și alte faceri de bine pentru ei, că iaste plăcut înaintea lui Dumnezeu și li să face mare folos și aduc multă dobândă și mântuință sufletelor, precum adeverează și sfântul Dionisie Areopaghitul la cuvântul ce face asupra morții. Rugăciunile zice ce să fac la sfintele jertăvnice sunt de ... Cincinat Pavelescu - Greierul și furnica (Pavelescu) ... vreo câteva grăunțe. Și făcându-și vocea blândă: Jur pe cinstea mea de greier! Ți le-ntorc cam după treier! Și-ți plătesc chiar o dobândă! Dar furnica, îndrăcită La-mprumut și cam zgârcită (Ăsta-i singuru-i cusur) Întrebă pe trubadur: Vara ce-ai făcut, vecine? Zi și noapte stam ... Constantin Negruzzi - Marșul lui Dragoș (doină) Constantin Negruzzi - Marşul lui Dragoş (doină) Marșul lui Dragoș de Constantin Negruzzi A apărut în Foaie pentru minte, ininiă și literatură , 1842, nr. 13, 30 martie. Azi este sărbătoare! Români, să ne grăbim, În șes la vânătoare Pe Dragoș să-nsoțim. Grijiți armele voastre, Curând să alergăm, Din locurile noastre Hoți, feare s-alungăm. Doină! Doiniță! Zână plăviță! Vino cu noi; Tu ne scutește, Și ne ferește De-orice nevoi. Optzeci de oi despoaie, Și prin frigări le pun; De surle, de cimpoaie Pădurile răsun. Vitezii se așează Pe lâng-un mare foc Și Dragoș ospătează Cu dânșii la un loc. Doină! Doiniță! Zână plăviță! Vino cu noi; Tu ne scutește, Și ne ferește De-orice nevoi. Sunt gata, stau cu toții Să plece la izbânzi, Ca să-ntirească hoții, Să capete dobânzi. Dragoș merge nainte Pe-un cal cu ager curs, El preste-mbrăcăminte Poartă-o piele de urs. Doină! Doiniță! Zână plăviță! Vino cu noi; Tu ne scutește, Și ne ferește De-orice nevoi. Veseli de sârg porniră Românii mult voinici, Ca lanțul ce înșiră Pe-a plaiului potici. Nevestele cu jale Privindu-i, lăcrămând: Îi auzeau la vale Cum se cobor cântând: ... Vasile Alecsandri - Fata cadiului Vasile Alecsandri - Fata cadiului La grădină, la cerdac Lui Hagi Baba-Novac Care poartă comănac, [1] Lungă masă e întinsă Și de oaspeți mulți cuprinsă. Dar la masă cine șede? Pe-mprejur cine se vede? Șede bătrânul Novac Ce trăiește-acum de-un veac, Cu cincizeci de finișori, Tinerei, mândri bujori, Și cincizeci de finișoare, Tinerele garofioare. Toți cu bine petreceau, Pe Novac îl fericeau, Numai tânărul Ioviță, Copilaș de Novăciță, Nici nu bea, nici nu mânca: De la inimă ofta. ,,Nepoțele hăi, Ioviță, Copilaș de Novăciță, Șoimuleț, pui de român Ce nu știe de stăpân! Nici nu bei, nici nu mănânci. Ce stai pe gânduri adânci?" ,,Eu pe gânduri am căzut De când, moșule,-am văzut Pe fata cadiului [2] Din satul Odriului." [3] ,,Fecioraș pui de român Ce nu știe de stăpân! Dacă este mări,-așa, Încetează de-a ofta Și te du în grajdul meu De-ți alege-un pui de zmeu Din cincizeci de bahameți, Bahameți cu perii creți, Și-ți fă singur izbânda Ca să-ți capeți dobânda." Tinerelul se scula, Lui Novac se închina, Mâna dreaptă-i săruta [4] Și la grajd se îndrepta. Iar la grajd dacă mergea, El un ... Gheorghe Asachi - Soția de modă ... luminos, Iar stăpânul casei aibe o camară cam în dos. Un punct încă prevăzut-au, nu de plac pentru un mire: Să-ntorn zestrea cu dobândă, la un caz de despărțire. Încât prin cea legătură, ce-mi minea un paradis, În cest timp de libertate între sclavi mă văd înscris. Vine ... ... una pe pală, căci tătarul sta la pândă în marginea țării. Când tătarul prăda în țară, românul găsea cu drept să-și întoarcă paguba cu dobândă; așa el era mai mult prin Bugeac decât pe-acasă. Cântecele bătrânești adeveresc cronicile, însă cântecele au un ce care te mișcă până-n suflet ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism ... rugăciunile rostite de preot s’ar puteĂ să li se prefacă firea. Evreul chiar botezat tot Evreu va rămâne, dar prin acea formalitate se vor dobândì două rezultate foarte mari: mai întâi Evreul va fi respins din Comunitatea evreească și el va trebuÄ› să se apropie de Români, apoi botezul va ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOBÂNDARezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru DOBÂNDA. ... PROCÉNT , procente , s . n . 1. A suta parte dintr - o cantitate dată ; proporție în raport cu o sută ; sutime , procentaj . 2. Dobândă calculată la o sută de unități monetare pe interval de un an ; p . gener . dobândă ... sau distribuită , la un termen dinainte fixat , în contul unei datorii sau al unei obligații . 2. ( Ec . pol . ; în sintagmele ) Rata dobânzii = raportul procentual dintre dobândă SCONT , sconturi , s . n . 1. Operație de credit care constă în cumpărarea efectelor de comerț de către bănci , cu reținerea din valoarea lor nominală a dobânzii până la scadență și a unui comision . 2. ( Rar ) Reducere acordată unui debitor din valoarea unei polițe sau a unei datorii plătite înainte de scadență ; recalculare și diminuare a dobânzilor , când plata unei obligații se face înainte de ANATOCÍSM , anatocisme , s . n . Operație financiară prin care dobânda obținută la o sumă dată cu împrumut este transformată în ANUITÁTE , anuități , s . f . Sumă de bani ( incluzând o parte din capital și dobânda corespunzătoare ) care se plătește periodic ( de obicei anual ) spre a rambursa un capital sau o datorie . [ Pr . : - nu - BANCHÉR , bancheri , s . m . 1. Capitalist care , prin intermediul băncii ^2 , ( 1 ) , dă bani cu împrumut sau finanțează în schimbul unei dobânzi sau al unei părți din profit pe capitaliștii sau instituțiile lor din industrie , comerț , agricultură etc . ; proprietar sau mare acționar al unei bănci ^2 . 2. ( La unele jocuri de cărți ) Persoană care conduce jocul și dispune de o sumă suficientă de bani spre a acoperi mizele celorlalți ... CÁMĂTĂ , camete , s . f . Dobândă CRÉDIT , credite , s . n . 1. Relație ( economică ) bănească ce se stabilește între o persoană fizică sau juridică ( creditor ) , care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie , și o altă persoană fizică sau juridică ( debitor ) , care primește împrumutul sau cumpără pe datorie ; împrumut acordat ( cu titlu rambursabil și condiționat de obicei de plata unei dobânzi ) ; creanța creditorului ; obligația ( bănească ) , datoria celui creditat ; ( concr . ) valoarea , suma de bani pe care creditorul o cedează cu titlu rambursabil debitorului său . 2. Sector , sferă a circulației care cuprinde relațiile de credit ( 1 ) . 3. Coloana din dreapta a unui cont , în care se înscriu reducerile ( scăderile ) de activ sau sporurile ( creșterile ) de pasiv . 4. Fig . Considerație , încredere , stimă , autoritate , influență , trecere de care se bucură CUPÓN , cupoane , s . n . 1. Parte a unui titlu de rentă sau a unei acțiuni bancare care se decupează la scadență pentru a - i servi titularului la încasarea dobânzii sau a dividendelor . 2. Parte detașabilă dintr - un bilet , de pe un cotor etc . care conferă deținătorului anumite drepturi . 3. Bucată mică de metraj , rămasă dintr - un val de material FRUCTIFICÁ , fructífic , vb . I . 1. Intranz . ( Despre sume de bani , capitaluri ) A aduce venit , a spori prin dobânzile adăugate . 2. Tranz . Fig . A folosi cu profit o valoare ... Preocupare de a obține un succes , un avantaj ; râvnă depusă într - o acțiune pentru satisfacerea anumitor nevoi . 2. Avantaj , folos , câștig , profit . 3. Dobândă . 4. Orientare activă și durabilă , dorință arzătoare de a cunoaște și de a înțelege pe cineva sau ceva . 5. Înțelegere și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||