Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BINEȚE, BINEÎNȚELES, BUN, ?STA, BINEFĂCĂTOR, FACE, CUM, GÂNDIT, NEPRECUGETAT, NERAȚIONAL ... Mai multe din DEX...

BINE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BÍNE adv., s.n. sg. I. Adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. * Expr. A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învățătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. A(-i) veni cuiva bine (...) = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situație prielnică. * (În formule de salut) Bine ai (sau aţi) venit (sănătos, sănătoși)! * (Referitor la sănătate) A se simți bine. A(-i) face (cuiva) bine (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce), nu ți-e bine? = a) (ce), nu eşti sănătos? ai o slăbiciune fizică?; b) (ce), ești nebun? nu ești în toate mințile? 2. În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. te porți bine cu oricine. ** Expr. (Fam. și ir.) Bine ți-a făcut! = așa trebuia, așa se cuvenea -și facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ** În concordanță cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. Cântă și dansează bine. Cu rochia asta iți șade bine. * Bărbat sau femeie bine făcut(ă) = bărbat sau femeie chipeș(ă). ** În concordanță cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. Vezi bine așa stau lucrurile. știu bine mor, și nu las până nu-mi aflu dreptatea! * De-a binelea = de-adevărat, cu adevărat. ** (Având valoarea unei afirmații) Bine, am procedez cum vrei tu! * Expr. () bine zici = () zici așa cum trebuie. Ei bine... = după cum spuneam... ** Cu grijă, cu atenție. Uită-te bine și învață. 3. Deplin, în întregime, complet. E cherchelit bine. ** (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani și mai bine. ** Mult și prielnic. A plouat bine. A mâncat și a băut bine. II. S.n. sg. 1. Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. * Om de bine = om care acționează în folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său. * Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. -ți (sau ) fie de bine! = a) -ți (sau ) fie de (sau cu) folos!; b) (ir.) se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. * Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei ca știință. 4. (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. - Lat. bene (în sensul II 3, calc după gr. Agathos, germ. das Gut).

Sursa : DEX '98

 

Binerău, prost

Sursa : antonime

 

BÍNE adv., adj., s., interj. 1. adv. v. plăcut. 2. adj. v. prezentabil. 3. adv. v. prietenește. 4. adv. v. comod. 5. adv. cumsecade, (înv. și reg.) tare. (-l repare \~.) 6. adv. corect, just. (Ai procedat \~.) 7. adv. v. exact. 8. adv. clar, deslușit, distinct, lămurit, limpede, (reg.) răzvedit. (Vede \~.) 9. v. tare. 10. s. v. binefacere. 11. interj. v. bravo!

Sursa : sinonime

 

bíne adv.

Sursa : ortografic

 

bíne s. n., art. bínele

Sursa : ortografic

 

BÍNE^2 n. 1) Ceea ce este pozitiv (util, favorabil, prielnic etc.); faptă bună. * Cu \~le cu blândețe și cu bunăvoință. A-i face cuiva \~ a ajuta pe cineva. A-i face cuiva \~ cu ceva a împrumuta pe cineva cu ceva. 2) Stare de satisfacție. A ajunge la \~. /<lat. bene

Sursa : NODEX

 

BÍNE^1 adv. 1) În mod favorabil; în mod prielnic. * A(-i) prinde \~ cuiva ceva a(-i) fi de folos. A(-i) veni cuiva \~ (...) a(-i) veni cuiva la îndemână. 2) Așa cum se cere; după toate regulile. A lucra \~. 3) În mod corect și frumos. A scrie \~. A cânta \~. 4) În concordanță deplină cu realitatea; cu precizie; exact. A ști \~. * \~ zici ai dreptate. A ști prea \~ ceva a) a fi convins de ceva; b) a ști ceva dinainte. 5) Plin de sănătate; sănătos. 6) În cantitate îndestulătoare; destul; îndeajuns; suficient. A mânca \~. * Mult și \~ foarte mult. 7) De tot; pe deplin. E beat \~. 8) (cu sensul unei propoziții aprobative) Îmi convine; de acord. * Ei \~! fie! Ba \~ nu! desigur; se înțelege. /<lat. bene

Sursa : NODEX

 

bíne adv. - 1. Perfect, în mod sau în cantitate satisfăcătoare. - 2. Așa cum se cuvine, potrivit. - 3. Da, într-adevăr, așa e (formulă de aprobare). - 4. (Fam.) Elegant, fercheș, arătos (cu acest sens se folosește numai ca adj.) - 5. (S.m.) Bunăstare, fericire. - 6. (S.m.) Avere, bunuri. - 7. Beneficiu (împreună cu vb. a face). - 8. Element care intră în compunerea unui anumit număr de cuvinte, pentru a exprimă ideea de "bine": binecredincios, binevesti; în general este traducere din gr. ?? -. - Mr. gine, megl. bini, istr. bire. Lat. b?n? (Pușcariu 203; REW 1028; Candrea-Dens., 160; DAR), cf. it. bene, prov. ben, fr., sp. bien, port. bem. Der. binețe, s.f. (formulă de salut, bună ziua), de la formula de salut bine aţi venit sau bine v-am găsit (pentru posibilitatea de derivare a acestui cuvînt, megl. ghineață, megl. bineață, cu suf. -eață, cf. Pascu, Beiträge, 15); binișor, adv. (potrivit, așa și așa; încet, cu băgare de seamă).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru BINE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1592 pentru BINE.

Vasile Alecsandri - Este bine, nu e bine

... Vasile Alecsandri - Este bine, nu e bine Este bine, nu e bine Să iubești de lângă tine, Că te vede orișicine Și te face de rușine; Ci să iubești mai departe; Dusele nu sunt deșarte; Orișicând doru ...

 

Antim Ivireanul - Șapte faceri de bine împotriva acestora

... Antim Ivireanul - Şapte faceri de bine împotriva acestora Șapte faceri de bine

 

Mihai Eminescu - O rămâi, rămâi cu bine...

... Mihai Eminescu - O rămâi, rămâi cu bine... O rămâi, rămâi cu bine... de Mihai Eminescu O, rămâi, rămâi cu bine Deși-n sufletu-mi te port, N-avuși sânge tu în vine Și născut ai fost tu mort. Da, amor fără de nume Ce în ...

 

Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci

... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 de Alexandru Beldiman Fragmente Informații despre această ediție Cuprins 1 [Invocația] 2 [Parada eteriștilor ... mai vedè nu gândesc.     Mai întîi trîmbacii curții, călări mergînd trîmbița     După ei, călări doi preuți, falnici încît nici căta     Amîndoi cu șishanele, greci, dar bine îmbrăcați,     Cît n-aveau deosebire din ostașii ceilalți.     Unul dintre doi cocardă avè și purta la cap,     Iar altul de fir o cruce o pusese ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm...

... vorba, chiar nu-mi pare rău... O revoluție agrară la vrăjmașii noștri nu ne poate face nici un rău, ba, poate, din contra... Atunci stăm bine! — Iar atât de bine, nu. Ia să mai citim: „Un ziar din Budapesta sosit azi dimineață ne spune că o persoană din anturajul prințului Ferdinand ar fi declarat ... de Dunăre. Guvernul bulgar profită de conflictul cu România, ca să poată chema rezerviștii, cari în revoluția agrară din urmă au condus pe rebeli." — Bine! — „Corespondentul nostru ne telegrafiază că depeșile-i sunt refuzate la telegraf. E o fierbere grozavă la Silistra, Arab-Tabia și Ostrov. Peste putință ... primejdie..." — Rău! — „Alaltăieri, am văzut, în Sofia, plimbându-se prin oraș pe d-na Mișu, soția agentului nostru diplomatic, cu copiii." — Bine! — „Românii din Sofia tremură de groază... N-au curaj sa iasă un moment pentru a-și vedea de afaceri..." — Rău ... a deschis cu multă solemnitate cursurile școalei primare române din Sofia, în prezența d-lui Mișu, agentul nostru diplomatic pe lângă guvernul bulgar." — Bine

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

... vorba, chiar nu-mi pare rău... O revoluție agrară la vrăjmașii noștri nu ne poate face nici un rău, ba, poate, din contra... Atunci stăm bine! — Iar atât de bine, nu. Ia să mai citim: „Un ziar din Budapesta sosit azi dimineață ne spune că o persoană din anturajul prințului Ferdinand ar fi declarat ... de Dunăre. Guvernul bulgar profită de conflictul cu România, ca să poată chema rezerviștii, cari în revoluția agrară din urmă au condus pe rebeli." — Bine! — „Corespondentul nostru ne telegrafiază că depeșile-i sunt refuzate la telegraf. E o fierbere grozavă la Silistra, Arab-Tabia și Ostrov. Peste putință ... primejdie..." — Rău! — „Alaltăieri, am văzut, în Sofia, plimbându-se prin oraș pe d-na Mișu, soția agentului nostru diplomatic, cu copiii." — Bine! — „Românii din Sofia tremură de groază... N-au curaj sa iasă un moment pentru a-și vedea de afaceri..." — Rău ... a deschis cu multă solemnitate cursurile școalei primare române din Sofia, în prezența d-lui Mișu, agentul nostru diplomatic pe lângă guvernul bulgar." — Bine

 

Ion Luca Caragiale - Mici economii...

... fierbinte decât smoala clocotită! ne-ar arde tălpile! am alerga nebunește, și nu ne-am putea astâmpăra până când nu am ști tot așa de bine unde vom ajunge mâne cu troacele noastre, pe cât știm de unde vom porni cu ele. Ei bine, amicul meu Iancu Verigopolu, știind bine că a doua zi se mută, fără a ști de loc unde se mută, stă înfipt în colțul otelului Continental, amuzându ... mult, încât l-aș acuza d-a dreptul că el, ocrotit de stăpânul destinelor omenești, mi-a răpit partea mea de bine în această scurtă trecere pe sub lumina soarelui!..,, Ei bine, el — nu!... el mă poftește la un aperitiv... Admirabil caracter!... Gândind astfel, pe când el salută în dreapta și-n stânga cu cea mai ... ce în ce mai mult!... — ...Ca să mai am a face iar cu cine știe ce mațe-pestrițe ca d. Georgescu... mai bine, lipsă! mai bine, sărac și curat! „Ce om!" zic eu în gândul meu... când iată văd, la lumina lămpii electrice, că se oprește o trăsură, un muscal ... ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

... un teatru de operă bun; ceea ce constituie un adevărat teatru nu este un individ sau două, nu este o melodie frumoasă sau o arie bine cîntată de o voce bine condiționată, ci ansamblul sau armonia bine esecutată. Departe de noi pretențiunea de a avea un teatru egal cu acelea din Paris, Londra și Petersburg, neputînd fi nici susținut de ... că nu-i putem avea cu mijloacele pecuniare de care dispune teatrul nostru, însă am pretins un ansamblu în înțelesul muzical, adică un cor întonat bine, un orchestru compus de instrumente bine aranjate, condus cu toată preciziunea cerută de artă și bine disciplinat. Iată ce am cerut de la fosta direcțiune. Ce ne-a dat ea oare din toate aceste? În adevăr, mai nimic. Își ... rea, deși nu contăm într-însa talente superioare; însă găsim mai multă unitate în esecutare, ansamblul e mai bun, mai corect, corul mai suferit, mai bine întonat, orchestrul mai complectat, mai acordat, deși lipsa unui violoncel primo bun, unui primo și secondo oboe, a doi corni și o disciplină ... ...

 

Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte

... gustului muzical al publicului. Primadona Geanfredi, afară de vreo cîteva tonuri acute și care au făcut o impresiune neplăcută, a interpretat destul de bine partea muzicală a rolului donii Elvirii, deși pentru perfecta esecutare a acestii partițiuni s-ar cere o primă donă cu o ... primul act. În jocul dramatic a avut mult natural și delicateță, prin urmare și succes. D. Carlo Liverani a cîntat prea bine rolul lui Ernani, și daca n-ar fi scos din cînd în cînd cîte o notă răgușită, ar fi fost admirabil. D. Steller, în partea ... cu care a esecutat și forța ce urma să dea acestei părți, ca să fie interpretată cum se cade și să placă mai bine publicului. D. Cesare della Costa, în rolul lui don Ruy Gomez da Silva, a fost bine în toate. Ca artist dramatic a susținut frumos, cu mult natural și cu multă demnitate, caracterul lui Silva, grande di Spania; ca cîntăreț ... sforță monstruoasă, și am dori ca să nu se mai repete fiindcă efectul ce-l produce, deși îndrăzneț, e neplăcut. Orchestrul, corul, au mers prea bine ...

 

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti

... compozițiune care de optsprezece ani încoace se bucură de cea mai mare favoare în lumea muzicală. Veni apoi întrebarea daca opera o să se cînte bine sau nu, daca punerea în scenă o să fie mai bine esecutată pe scenă decît cum este imprimată pe afiș și daca o să avem decorații noi și balet. „Dar astea nu se pot vedea ... mai precise și sublime. Partea orchestrului lasă și ea a se vedea mai multe tranzițiuni armonice de o rară beleță și o instrumentare bine nutrită și raționată. Cu toate acestea, ar fi fost mai bine daca această operă nu s-ar fi reprezentat la noi; sunt mai multe cuvinte, dintre care unul este că nu avem artiști capabili de a ... are însă defectul de a forța prea mult la notele de sus și aceasta face ca acele note să iasă alterate sau mai bine neîntonate. Ca artist dramatic e foarte bine cunoscut publicului nostru, și aceasta ne scutește de a mai raționa despre talentele și defectele sale. D-la Giovanoli, în rolul ei de ... ...

 

Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt

... aruncat. De când neica mi s-a dus, Trei fire pe fus n-am pus. XI Bată-te crucea de cuc! Cântă-mi bine că te-mpușc. Și te-mpușc și te mănânc, Nici fript bine, nici sărat, Numai prin cenușă dat. XII Bălă, cărtogelele Fi-le-ar bătut stelele, Gardul cu nuielele! Bălă, cărtogelul tău Fi-l-ar bătut Dumnezeu ... dorul mărunțel Cu dragostea după el. Unde te duci, dorule? La voi, puișorule, Să-mpărțim dragostele, Cât la mine, și la tine, Să trăim amândoi bine. XIV Frunză verde mărăcine, N-a lăsat Dumnezeu bine. Frumosul fuge de mine Și urâtul calea-mi ține! XV Frunză verde mărăcine, S-a dus neica, nu mai vine, Tuturor le pare ... Cumpărați din Mehedinți. Până boii veți tocmi, Amândoi ne-om logodi. XXIII Foaie verde mărăcine, Cât te ții, mândro, de mine, Poartă-te puțin și bine, Că nu știi moartea când vine Și te ia de lângă mine, Iar mie nu-mi pare bine Și plec și eu după tine. XXIV Luna-afară-mi luminează, Puica-n casă mi-și oftează. Oftează, puică, oftează, Toată lumea să te crează ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BINE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 249 pentru BINE.

BINEȚE

BINÉȚE s . f . A ( - și ) da binețe ( Pop . ; în expr . ) = a ( se )

 

BINEÎNȚELES

... BINEÎNȚELÉS adv . Desigur , firește . - Bine

 

BUN

... e , ( I - VIII ) adj . , s . m . și f . , ( IX ) bunuri , s . n . , ( X ) adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă ... Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit , fără griji ; fericit . Viață bună . III. Adj . 1. Potrivit , apt pentru un anumit scop ; p . ext . care - și îndeplinește bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5 ... circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de bine . VI. Adj . 1. Zdravăn , puternic , strașnic . 2. Întreg , plin ; deplin ; p . ext . mai mult decât . . . , și mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ; pe neașteptate . VII. Adj . ( Despre legături de rudenie ) De sânge , adevărat . Tată bun . VIII ...

 

?STA

... ceva , a atârna de ceva . 4. A pluti la suprafața unui lichid . IV. 1. ( În expr . ) A - i sta cuiva bine ( sau rău ) = a ( nu ) i se potrivi cuiva ceva , a ( nu ) fi așa cum se cuvine , a - i veni ... bine ( sau rău ) . 2. ( Despre situații , treburi etc . ) A fi într - un anumit fel , a se prezenta , a merge ( bine ...

 

BINEFĂCĂTOR

... BINEFĂCĂTÓR , - OÁRE , binefăcători , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care face bine , care folosește . 2. S . m . și f . Persoană care face bine altora . - Bine

 

FACE

... I. 1. A proceda ; a acționa ; a se comporta . Fă cum știi . 2. A - i merge cuiva bine ( sau rău ) , a o duce bine ( sau rău ) . 3. ( În superstiții , determinat prin " a bine " , " a rău " , " a ploaie " etc . ) A prevesti , a cobi . Porcul face a ploaie . 4. ( Pop ...

 

CUM

... indignarea etc . ) Se poate ? adevărat să fie ? 3. Ce ? poftim ? 4. Cu cât ? cu ce preț ? Cum dai merele ? II. ( Explicativ ) Cât de ( mare , mult , bine , tare etc . ) Cum îți plac florile ! B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1. ( Introduce o completivă directă sau indirectă ) Privind în urma lor cum se ... o propoziție finală ) Pentru că . Își va pune toate puterile cum să - și sfârșească slujba . 10. ( Introduce o propoziție subiectivă ) Cum te porți nu e bine

 

GÂNDIT

... GÂNDÍT , - Ă , gândiți , - te , adj . Care a fost ( bine ) pătruns cu mintea ; ( bine

 

NEPRECUGETAT

... NEPRECUGETÁT , - Ă , neprecugetați , - te , adj . ( Rar ) Care nu a fost bine gândit , bine

 

NERAȚIONAL

... 1 ) . 2. ( Despre oameni ) Lipsit de judecată , de înțelepciune ( în ceea ce face sau ce spune ) ; necugetat , nechibzuit . 3. Care nu a fost bine gândit , bine

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...