|
||
Vezi și:ALIZEU,
ARCAȘ,
BERBEC,
BOREAL,
CAPRICORN,
CEREBEL,
CIOBAN,
CLOȘCĂ,
COMISURĂ,
CORB
... Mai multe din DEX...
EMISFERĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. EMISFÉRĂ, emisfere, s.f. 1. (Geom.) Jumătate dintr-o sferă. 2. Fiecare dintre cele două jumătăți ale sferei cerești sau terestre, mărginite de ecuatorul ceresc, respectiv de ecuatorul terestru, și de meridianul de referință. 3. (Anat.; în sintagma) Emisfere cerebrale = cele două jumătăți simetrice ale creierului mare. - Din fr. hémisphère, lat. hemisphaerium.Sursa : DEX '98 EMISFÉRĂ s. f. 1. (mat.) jumătate dintr-o sferă. o ~ cerebrală = fiecare dintre cele două jumătăți ale creierului mare. 2. fiecare dintre cele două jumătăți ale sferei cerești sau terestre delimitate de ecuatorul ceresc, respectiv, de cel terestru și de primul meridian. (< fr. hémisphère)Sursa : neoficial EMISFÉRĂ s. 1. (MAT.) (rar) semisferă. 2. (GEOGR.) (înv.) semiglob.Sursa : sinonime emisféră s. f. (sil. mf. -sfe-) ? sferăSursa : ortografic EMISFÉR//Ă \~e f. 1) Jumătate de sferă. 2) Fiecare din cele două jumătăți ale globului pământesc sau ale sferei cerești. \~ nordică. \~ sudică. 3) : \~ cerebrală fiecare dintre cele două jumătăți ale creierului mare. [Sil. e-mi-sfe-ră] /Sursa : NODEX EMISFÉRĂ s.f. Jumătate de sferă. * Emisferă cerebrală = fiecare dintre cele două jumătăți ale creierului mare. ** Fiecare dintre cele două jumătăți ale globului pământesc, delimitate de primul meridian sau de ecuator. ** Fiecare dintre cele două jumătăți ale sferei cerești. [Var. hemisferă s.f. / < fr. hémisphère, cf. gr. hemi - jumătate, sphaira - sferă].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru EMISFERĂRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru EMISFERĂ. Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român Congresul Cooperativ Român de Ion Luca Caragiale 1893 ȘEDINȚA DE INAUGURARE Ședința solemnă de deschidere a congresului se începe la orele 1 d.a. sub președinția dlui Dem. Buteulescu, prezenți fiind 1000 de membri cooperatori. PREȘEDINTELE , în termeni foarte frumoși, salută și felicită pe membrii congresului pentru patriotismul cu care sau grăbit a veni să aducă luminile lor în această mare chestiune: protecționismul național. D-sa termină arătând foloasele cooperațiunii: cooperațiunea trebuie să fie pentru toți românii cu minte o idee fixă. Se intră în ordinea zilei. D. MOCEANU , delicatese și comestibile român, cu vervai cunoscută, ține pentru protecționism un discurs foarte sărat și foarte gustat: vorbelei merg ca untul și bine cântărite și socoteala fără cusur. (Aprobări în tot publicul.) DIRECTORUL fabricii Lemaiâtre, un om cu multă greutate, e de aceeași părere. D-sa crede că fierul trebuie bătut pânăi cald, că nu trebuie lăsat guvernul în pace: până nu va admite protecționismul și nu va turna legi pe acest tipar, trebuie ciocănit mereu. (Aplauze.) UN GUVERNAMENTAL LIBER-SCHIMBIST : Luați seama: vrea să ne potcovească! (Râsete și sâsâituri.) D. IORDACHE IONESCU din Șelari, prezidentul „Spumei de drojdiiâ€�, societatea ... Gheorghe Asachi - La termele de Karlsbad Gheorghe Asachi - La termele de Karlsbad La termele de Karlsbad de Gheorghe Asachi O, fântână misterioasă, ce din sânul istui munte Reverși apă, foc și aer, noapte, zi, fără de paos, Înaintea la tot omul umelită pleacă frunte, Că pe Cela vede-n tine ci-urzi lumea din haos. Prin a sa filantropie căpătat-ai o putere Care vindecă de patimi stolul cel nenumărat De ființe suferinde ce din ambe emisfere În ist an, ca din vechime, la tine s-a adunat. Piatra care te încinge, codrul care te-ncunună, Aburii de ambrozie de-nmiite giune flori, Lin seninul a naturei, armonia ce-n giur sună, Toate-nvie un lânged cuget și-s balsami vindecători. Toți ce prin a ta putere a simțit a ta minune Depun ție mulțumire, vânta l-al tău Urzitor; Între mai frumoase imne și ist vers român răsune Sacrificii umelite unui simț cunoscător! Karlsbad, iulie-august 1855- Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Câmpia cu numere - Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului „ceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în bantustanele gloriei într-o domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în ... Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă Ion Luca Caragiale - Un pedagog de şcoală nouă Un pedagog de școală nouă de Ion Luca Caragiale 1893 D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i , pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k , d ca gh , g ca j , c ca ș . Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală. Cititorul va suplini părțile din cale afară originale, pe cari ne-a fost prea greu să le transcriem exact, ca de ex. gn și g . Conferință "Onorat aughitoriu, Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre și apoi numai doară ghespre metoda intuikivă și ghespre răspunsurile neapărake, nețăsitake ghe lojica lucrului, amăsurat inkelijinții școlerului!" Așa începe d. conferențiar. Cui nu a asistat la conferența aceasta trebuie să-i spunem că pedagogul pune ... Urmuz - Pâlnia şi Stamate Pâlnia și stamate Roman în patru părți de Urmuz Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu geamlâc și sonerie. În față, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în cearceafuri ude... O masă fără picioare, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esența eternă a „lucrului în sine", un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și... 20 de bani bacșiș... Restul nu prezintă nici o importanță. Trebuiește însă reținut că această cameră, vecinie pătrunsă de întuneric, nu are nici uși, nici ferestre și nu comunică cu exteriorul decât prin ajutorul unui tub, prin care uneori iese fum și prin care se poate vedea, în timpul nopții, cele șapte emisfere ale lui Ptolemeu, iar în timpul zilei doi oameni cum coboară din maimuță și un șir finit de bame uscate, alături de Auto-Kosmosul infinit și inutil... A doua încăpere, care formează un interior turc, este decorată cu mult fast și conține tot ... Ion Luca Caragiale - Moftangii Ion Luca Caragiale - Moftangii Moftangii de Ion Luca Caragiale Apărut în 1893 Rromânul Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, și, deși democrat prin naștere, el face parte din aristocrația inteligenții, a meritului, științei, artei, culturii ș.cl. Dar... născut dintr-o veche familie de adevărați boieri, cari au știut totdeauna să pună interesul patriei mai presus de interesele de clasă renunțând la privilegii, el, aristocratul get-beget, este adevăratul democrat... Moftangiul este patriot hotărât, naționalist exclusiv, român până în măduva oaselor! toată lumea trebuie s-o știe! Guvernamental, sau, când din nenorocire nu se poate asta, opozant, moftangiul felicită Rrromânia în cazul întâi, o deplânge în cazul al doilea, în ambele cazuri o iubește până la nebunie. De aceea, el urăște cu furie tot ce nu e român, tot ce nu e național. El stimează agricultura, dar visează o industrie mare națională, care să ne scape de tributul ce-l dăm străinilor: ceea ce-l înspăimântă este o cucerire a Rrromâniei pe terenul economic de către infamii de străini, ajutați de copiii ... Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau neconÂtenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprinÂdea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la MosÂcova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ... Constantin Negruzzi - Negru pe alb Constantin Negruzzi - Negru pe alb Negru pe alb de Constantin Negruzzi Scrisori la un prieten Cuprins 1 Scrisoarea I 2 Scrisoarea II 3 Scrisoarea III 4 Scrisoarea IV 5 Scrisoarea V 6 Scrisoarea VI 7 Scrisoarea VII 8 Scrisoarea VIII 9 Scrisoarea IX 10 Scrisoarea X 11 Scrisoarea XI 12 Scrisoarea XII 13 Scrisoarea XIII 14 Scrisoarea XIV 15 Scrisoarea XV 16 Scrisoarea XVI 17 Scrisoarea XVII 18 Scrisoarea XVIII 19 Scrisoarea XIX 20 Scrisoarea XX 21 Scrisoarea XXI 22 Scrisoarea XXII 23 Scrisoarea XXIII 24 Scrisoarea XXIV 25 Scrisoarea XXV 26 Scrisoarea XXVI 27 Scrisoarea XXVII 28 Scrisoarea XXVIII 29 Scrisoarea XXIX 30 Scrisoarea XXX 31 Scrisoarea XXXI 32 Scrisoarea XXXII Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lasa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EMISFERĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru EMISFERĂ. ALIZÉU , alizee , s . n . Vânt regulat care suflă în tot timpul anului în regiunile tropicale , cu direcție opusă , de la NE spre SV ( în emisfera nordică ) și de la SE spre NV ( în emisfera ARCÁȘ , arcași , s . m . 1. Oștean înarmat cu arc ; persoană care trage cu arcul ; săgetător . 2. ( La sg . ; art . ) Constulație din emisfera australă , compusă din 146 de stele vizibile cu ochiul liber ; Săgetătorul . - Arc + suf . - BERBÉC , berbeci , s . m . I. 1. Masculul oii ; arete . 2. ( La sg . art . ) Constelație din emisfera boreală ; unul din cele douăsprezece semne ale zodiacului . II. 1. Mașină de război întrebuințată odinioară la spargerea zidurilor și porților unei cetăți asediate . 2. Greutate mare , acționată mecanic sau manual , care prin cădere , servește la baterea pilonilor , la bătucit pământul , la spargerea bucăților mari de fontă etc . [ Var . : berbéce s . BOREÁL , - Ă , boreali , - e , adj . Din emisfera nordică ; septentrional . [ Pr . : - re - CAPRICÓRN s . n . Numele unei constelații zodiacale din emisfera CEREBÉL , cerebele , s . n . Parte a encefalului situată în regiunea posterioară și inferioară a emisferelor cerebrale , cu rol important în reglarea mișcărilor ; creierul CIOBÁN , ciobani , s . m . 1. Persoană care paște , păzește și îngrijește oile ; păstor , păcurar . 2. Compus : ciobanul - cu - oile = numele unei constelații din emisfera boreală ; CLÓȘCĂ , cloști , s . f . 1. Găină ( sau , p . gener . , pasăre ) care clocește sau care a scos pui de curând . 2. Compus : Cloșca - cu - Pui = numele unei constelații din emisfera boreală ; Pleiadele , Găinușa , Păstorul - cu - COMISÚRĂ , comisuri , s . f . 1. Punct de unire a două părți anatomice . Comisura buzelor . Comisura pleoapelor . 2. Fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale sau ale altor segmente din sistemul nervos CORB , corbi , s . m . 1. Pasăre semirăpitoare , omnivoră , mai mare decât cioara , cu penele negre , cu ciocul și picioarele puternice și cu penajul negru cu luciu metalic ; croncan ( Corvus corax ) . 2. Compuse : ( Ornit . ) corb - albastru = dumbraveancă ; corb - de - mare = cormoran ; corb - de - noapte = pasăre cu capul și ceafa negre , cu spinarea cenușie și cu pântecele alb - cenușiu . ( Nycticorax nycticorax ) . 3. Pește de mare cu capul mare și botul gros , rotunjit , de culoare brună ( Corvina nigra ) . 4. ( Art . ) Numele unei constelații din emisfera Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |