|
|
||
|
Vezi și:CHINUIT,
TARTAR,
SCHINGIUIT,
MORTIFICAT,
SUGRUMAT,
RĂU,
STRIGĂ
... Mai multe din DEX...
FI CHINUIT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FI CHINUITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 176 pentru FI CHINUIT. Mihai Eminescu - M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire ... o dureroasă beție mă îmbată. Nu știu nici ce gândiri am, nu știu nici unde merg Și simt că toată firea îmi e întunecată... Ai fi ucis și capul și inima din mine Dacă-n a tale lațuri eu m-aș fi prins mai bine. Cuvântu-mi pentru tine nu avea înțeles, Cuvântul tău pe mine mă înciuda adânc. Cu cât-amărăciune îți răspundeam ades, Cum îmi ... Gelu Vlaşin - Sunt Sunt de Gelu Vlașin sunt aerul care-ți taie rspirația sunt otrava care-ți șade pe buze sunt carnea vie care-ți chinuie trupul sunt sângele clocotitor al chinuitelor așteptări sunt cimitirul amintirilor tale sunt ștreangul zilei de mâine sunt ceea ce crezi că nu Ienăchiță Văcărescu - Zilele ce oi fi viu ... Ienăchiţă Văcărescu - Zilele ce oi fi viu Zilele ce oi fi viu de Ienăchiță Văcărescu Zilele ce oi fi viu vrednic aș vrea ca să fiu, Oftând, ca să te slăvesc, dar cum poci să îndrăznesc? Iscusit aș trebui să fiu, să poci zugrăvi ... Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiți ... fierul acesta ascuțit, pe al cărui tăiuș lucea o rază de soare, nu i-a dat niciodată răgaz să cugete că mai poate fi Mihai Eminescu - Femeia%3F... Măr de ceartă ... vă certați cu noaptea și buiguiți cu luna? De-ți face-o, de nu-ți face-o... tot una e, tot una. De nu-ți fi voi în lume din nou să prăsiți neamul Oricare vită șuie, oricare tont e-Adamul Vieței viitoare... și fie-un par de gard, Femei rămâie ... Mihai Eminescu - Femeia%3F... măr de ceartă ... vă certați cu noaptea și buiguiți cu luna? De-ți face-o, de nu-ți face-o... tot una e, tot una. De nu-ți fi voi în lume din nou să prăsiți neamul Oricare vită șuie, oricare tont e-Adamul Vieței viitoare... și fie-un par de gard, Femei rămâie ... Alexei Mateevici - Datoria noastră Alexei Mateevici - Datoria noastră Datoria noastră de Alexei Mateevici Vremea și împrejurările, în care ne aflăm noi astăzi, pun asupra noastră o datorie, pe care trebuie s-o știe orișice moldovean din Basarabia și să se străduie s-o aducă la îndeplinire. Să nu creadă nimeni că ea este un lucru nou, necunoscut sau că este atât de greu, încât nici nu te mai poți gândi la îndeplinirea datoriei. Nu este lucru necunoscut, căci este din suferințele de veacuri ale norodului nostru moldovenesc. Este plângerea moldoveanului nostru, năzuința lui la o viață în rând cu oamenii. Cum să nu știe el, sărmanul, ceea ce are și ceea ce ar dori sa aibă? Durerile lui au găsit întotdeauna răsunet pe paginile gazetei noastre. Nu este lucru greu, căci este firesc. Omul nu poate să tacă și să doarmă liniștit când îl doare ceva. Este destul să simți durerea, ca să cauți alinare, însăși firea te face s-o cauți îndată ce ai simțit-o. Asta este o datorie firească. Dacă moldovenii noștri pân-în vremea de astăzi au stat obijduiți în întuneric, apoi asta din pricină că au fost atât de chinuiți în traiul lor, atât de lipsiți de cele ... ... sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. O tăcere nețărmurită, ca și cum tot cuprinsul ar fi fost vătuit de zăpadă, împrejmuia căsuța din fundul curții în care stam într-o noapte de toamnă. Pe cerul nemăsurat de nalt, luna, ca obosită ... cu cît îl chemi, cu atîta fuge mai departe de ochii tăi. Nopți stranii, cînd bătaia inimii tale însăși te înfioară, de parcă ți-ar fi străină, când lucrurile misterioase ce dorm în fiecare din sufletele noastre prind contur și toate amintirile încep să-ți vorbească, făcîndu-te să înțelegi și ... călătorea ca un balon pierdut în înălțimi, adormise demult, cu un braț adus subt cap, iar cu celălalt întins spre arma așezată lîngă el. Să fi fost o părere numai, un joc capricios de umbre și de lumini, o închipuire pricinuită de spaima ce ți-o dă marile tăceri — dar ... celui ce dormea, la chemarea aceasta prevestitoare de moarte, se mișcă deodată, pipăind cu mîna păroasă locul unde era pușca, dar, ca și cum ar fi fost țintuit de ceva, se întinse din nou și rămase neclintit. Străbătut de un fior, am lăsat atunci să cadă perdeaua încet, cu gîndul să ... Antim Ivireanul - Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfinții apostoli Petru și Pavel ... căci Pavel s-au arătat întru toate desăvârșit, asămânătoriu lui Petru. Deci cu cuviință iaste și putem să zicem acel cuvânt al Isaiei: Și va fi lumina lunii ca lumina soarelui. Și cine nu va mărturisi cum că Pavel s-au arătat asămânător lui Petru? Smerit era Petru, de vrĂ©me ... Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F ... acestea alcătuiesc nu un lucru de bună voie, care poate să fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este ... să fie adevărați apărători ai neamului nostru la Petersburg. Asta, mai înainte de toate, este trebuința noastră cea mai neapărată și numai atunci, când va fi ea îndeplinită, putem să le îndeplinim pe celelalte. Drepturile, care vor fi cerute de noi atunci, se despărțesc în două: l. drepturi naționale (drepturile norodului nostru) și 2. drepturi cetățenești. Orișicine știe că împărăția rusească este locuită ... ... žBa tot ne-au tot scurtat-o Cu cărți de judecăți, Pîn-au luat-o toată...â€� — „Ce viscol e afară ; Unde-o fi nenea, mamă ?â€� — „Aleșii îl luară Ș-acum ca ș-alte dăți.â€� Pe masă, lîngă tat'său fetița-n nerăbdare Întinse o ... lacrimi, se dete sărăcuța Pe șubredul bătrîn, Și îi șopti acestea : „Îți fac eu demîncare Numaidecît, tăicuță. Jupîne, aibi răbdare, Că doar n-ai fi păgîn. Mîncarea-i pentru tata, căci vezi-l cum bolește, E an acu-n păresemi de cînd se chinuiește ; Să nu-l dați jos din ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FI CHINUITRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru FI CHINUIT. CHINUÍT , - Ă , chinuiți , - te , adj . 1. Plin de chinuri , de suferințe . Viață chinuită . 2. ( Despre o operă artistică , un text etc . ) Care este făcut cu multă trudă ( și nu prea TARTÁR^2 , tartaruri , s . n . ( În mitologia antică ) Loc așezat în fundul infernului , în care se presupune că erau chinuiți cei care păcătuiau față de zei ; ( în credința creștină ) iad , infern . [ Acc . și : tártar ] TARTÁR^1 adj . Sos tartar ( În sintagma ) = maioneză picantă preparată cu mult muștar ( cu capere și castraveți SCHINGIUÍT^2 , - Ă , schingiuiți , - te , adj . 1. ( Despre ființe ) Care a fost supus la ( mari ) suferințe fizice ; chinuit , torturat . 2. Fig . ( Despre cuvinte , limbă , vorbire etc . ) Pronunțat , scris sau reprodus incorect ; deformat , schimonosit . - SCHINGIUÍT^1 s . n . Faptul de a schingiui . - V. MORTIFICÁT , - Ă , mortificați , - te , adj . 1. ( Despre țesuturi organice ) Care nu mai este viu ; mort , distrus ; necrozat , cangrenat . 2. ( Rar ) Torturat , ... 1. Strâns de gât , gâtuit ; ucis prin sufocare . 2. Fig . Copleșit , chinuit , frământat de o stare sufletească . 3. Fig . ( Despre voce , rostire ) Care nu poate fi RĂU , REA , răi , rele , adj . , s . n . , adv . I. Adj . Care are însușiri negative ; lipsit de calități pozitive . 1. ( Adesea substantivat ) Care face , în mod obișnuit , neplăceri altora . 2. Care nu - și îndeplinește îndatoririle morale și sociale legate de o anumită circumstanță , care nu e potrivit unui anumit lucru , unei anumite situații ; necorespunzător , nepotrivit . 3. Neconform cu regulile moralei ; în dezacord cu opinia publică . 4. ( Despre viață , trai etc . ) Neliniștit , apăsător , chinuit . 5. ( Despre vești ) Care anunță un necaz , o supărare ; neplăcut . II. Adj . Care nu are calitățile proprii destinației , menirii , rolului său . 1. Care nu este apt ( pentru ceva ) , care nu e corespunzător unui anumit scop , unei anumite întrebuințări ; care prezintă unele defecte , unele imperfecțiuni . 2. ( Despre organele corpului ) Care nu funcționează normal ; bolnav ; ( despre funcții fiziologice ) care nu se desfășoară normal . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Uzat , rupt , stricat . 4. ( Despre băuturi ) Neplăcut la gust , prost pregătit . 5. ( Despre bani ) Care nu are curs , ieșit din circulație ; fals . III. Adj . ( Despre meseriași , artiști etc . ) Neîndemânatic , incapabil , nepriceput . IV. Adj . 1. Nesatisfăcător ; dăunător . 2. ( Despre vreme ) Urât ; nefavorabil . 3. ( În superstiții ) Prevestitor de rele ; nefast , nenorocos . V. Adv . 1. Așa cum nu trebuie ; nepotrivit , greșit , cu defecte . 2. ... STRÍGĂ , strigi , s . f . 1. ( În superstiții ) Ființă imaginară închipuită ca o femeie care chinuiește copiii mici , ia mana de la vaci etc . 2. Pasăre răpitoare de noapte , de culoare galbenă - roșcată , cu pete brun - închis , care se hrănește mai ales cu șoareci ( Tyto alba guttata ) . 3. Fluture mare cu pete albe pe aripi , asemănătoare cu un cap de mort , care zboară numai în amurg și care , când este prins , scoate un zgomot ascuțit ca un strigăt ; cap - de - mort ( Acherontia |
||