|
|
||
|
Vezi și:REAȘEZA,
REAȘEZARE,
REAȘEZAT,
RĂUTATE,
RĂUVOITOR,
?STA,
FACE,
NEVINOVAT,
RĂUFĂCĂTOR,
ÎNRĂI
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului RĂU:
RÂU.
RĂU - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RĂU, REA, răi, rele, adj., s.n., adv. I. Adj. Care are însușiri negative; lipsit de calități pozitive. 1. (Adesea substantivat) Care face, în mod obișnuit, neplăceri altora. * Expr. Poamă rea sau soi rău = persoană cu deprinderi urâte. Rău de mama focului = plin de răutate, foarte înrăit. * Compuse: rea-voință s.f. = purtare sau atitudine neprietenoasă, ostilă față de cineva sau de ceva; lipsă de bunăvoință; rea-credință (scris și reacredință) s.f. = atitudine incorectă, necinstită; perfidie. (Loc. adj. și adv.) De rea-credință = incorect, necinstit, rău intenționat. ** Care exprimă, care denotă răutate; care este contrar binelui. 2. Care nu-și îndeplinește îndatoririle morale și sociale legate de o anumită circumstanță, care nu e potrivit unui anumit lucru, unei anumite situații; necorespunzător, nepotrivit. ** (Despre copii) Neascultător, răsfățat, răzgâiat. 3. Neconform cu regulile moralei; în dezacord cu opinia publică. ** (Despre vorbe) Care supără, care jigneşte; p. ext. urât. 4. (Despre viață, trai etc.) Neliniștit, apăsător, chinuit. * Expr. A duce casă rea (cu cineva) = a nu se înțelege, a trăi prost (cu cineva). A-și face sânge rău (sau inimă, voie rea) = a se necăji, a fi mâhnit. 5. (Despre vești) Care anunță un necaz, o supărare; neplăcut. II. Adj. Care nu are calitățile proprii destinației, menirii, rolului său. 1. Care nu este apt (pentru ceva), care nu e corespunzător unui anumit scop, unei anumite întrebuințări; care prezintă unele defecte, unele imperfecțiuni. ** (Fiz.; despre corpuri) Rău conducător de căldură (sau de electricitate) = prin care căldura (sau electricitatea) nu se transmite cu ușurință sau deloc. 2. (Despre organele corpului) Care nu funcționează normal; bolnav; (despre funcții fiziologice) care nu se desfășoară normal. 3. (Despre îmbrăcăminte și încălțăminte) Uzat, rupt, stricat. 4. (Despre băuturi) Neplăcut la gust, prost pregătit. 5. (Despre bani) Care nu are curs, ieșit din circulație; fals. III. Adj. (Despre meseriași, artiști etc.) Neîndemânatic, incapabil, nepriceput. IV. Adj. 1. Nesatisfăcător; dăunător. * Expr. A lua (cuiva ceva) în nume de rău = a atribui cuiva o intenție răuvoitoare, a interpreta eronat o observație, un sfat. 2. (Despre vreme) Urât; nefavorabil. 3. (În superstiții) Prevestitor de rele; nefast, nenorocos. V. Adv. 1. Așa cum nu trebuie; nepotrivit, greșit, cu defecte. ** Neconform cu realitatea; inexact, neprecis, incorect. 2. Neplăcut, supărător, nesatisfăcător. * Expr. A-i fi (sau a-i merge) cuiva rău = a avea o viață grea, a trece prin momente grele; a nu-i prii. A sta rău = a nu avea cele necesare, a fi lipsit de confort, a fi sărac. A-i ședea rău (ceva) = a nu i se potrivi o haină, o atitudine etc.; a fi caraghios, ridicol. A-i fi (cuiva) rău sau a se simți rău = a fi sau a se simți bolnav. A i se face (sau a-i veni cuiva) rău = a simți deodată amețeală, dureri, senzație de greață etc.; a leșina. A-i face (cuiva) rău = a-i cauza (cuiva) neplăceri. A-i părea (cuiva) rău (de sau după ceva ori după cineva) = a regreta (ceva sau pe cineva). 3. Incomod, neconfortabil. 4. Neplăcut, dezagreabil. 5. Neconform cu părerile, cu gusturile cuiva. 6. Puternic, tare; foarte. VI. S.n. 1. Ceea ce aduce nemulțumire; neplăcere; pricină de nefericire; neajuns. * Loc. adv. Cu părere de rău = cu regret. A rău = a nenorocire. * Loc. prep. De răul (cuiva) = din cauza (răutății) cuiva. * Expr. A vrea, a dori (cuiva) răul = a dori să i se întâmple cuiva lucruri neplăcute. Uita-te-ar relele!, formulă glumeață prin care se urează cuiva noroc și fericire. ** Boală, suferință. * Rău de mare = stare de indispoziție generală care se manifestă la unii călători pe mare. Rău de munte (sau de altitudine) = stare de indispoziție generală cauzată de rarefierea aerului de pe înălțimi. 2. Ceea ce nu e recomandabil din punct de vedere moral. * Expr. A vorbi de rău (pe cineva) = a ponegri (pe cineva). ** (La pl.) Pozne, nebunii copilărești. - Lat. reus "acuzat", "vinovat".Sursa : DEX '98 Rău ≠ bine, bunSursa : antonime RĂU s. v. afecțiune, boală, maladie.Sursa : sinonime RĂU adj., adv., s. 1. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, sălbatic, sângeros, violent, (livr.) sanguinar, (înv. și pop.) năsilnic, (înv. și reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. și Bucov.) avan, hapsân, (înv.) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (fig.) dur, negru. (Om \~; se poartă \~.) 2. adj., s. v. afurisit. 3. adj. greșit. (Deprinderi rele.) 4. adj. v. greu. 5. adj. apăsător, chinuit, greu. (O viață rea.) 6. s. v. necaz. 7. adv. v. mult. 8. adj. v. nenorocos. 9. adj. v. dăunător. 10. adv. prost. (Se simte \~.) 11. adv. v. grav. 12. adj. v. neplăcut. 13. adv. v. calomnios. 14. adj. neplăcut, prost, (înv.) slab. (I-a adus o veste rea.) 15. adj. v. mizerabil. 16. adj. v. nefavorabil. 17. adv. v. anapoda. 18. adj. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, respingător, scârbos, urât, rău-mirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (înv. și pop.) scârnav, (înv.) scârbavnic, scârbelnic. (O duhoare rea.) 19. adj. v. inferior. 20. adj., adv. v. incorect. 21. adv. greșit, nepotrivit. (N-ar fi \~ să mergi pe la el.) 22. adv. v. prost. 23. adj. v. impracticabil.Sursa : sinonime RĂU adj. v. bolnav, costeliv, cumplit, cutremurător, fals, falsificat, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, jigărit, macabru, monstruos, nesănătos, oribil, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sfrijit, sângeros, slab, slăbănog, suferind, teribil, uscat, uscățiv, zguduitor.Sursa : sinonime rău adj. m., pl. răi; f. sg. rea, pl. réleSursa : ortografic rău s. n., pl. réleSursa : ortografic RĂU^1 adv. (în opoziție cu bine) 1) Contrar regulilor morale; așa cum nu se cuvine; aiurea. * A se pune \~ cu cineva a intra în conflict cu cineva. A sta \~ a o duce greu. A-i merge (cuiva) \~ a nu avea noroc; a avea o viață grea. (E) \~ cu \~, dar mai \~ (e) fără \~ nu este tocmai bine așa cum este, dar poate fi și mai grav, dacă vei pierde și ceea ce ai. A-i fi (cuiva) \~ (sau a se simți \~) a) a duce o viață grea; b) a se simți bolnav. A-i ședea (sau a-i sta) \~ a nu i se potrivi; a nu-i sta bine. A i se face (sau a-i veni cuiva) \~ a simți (pe neașteptate) o senzație de indispoziție fizică. A se avea \~ cu cineva a fi în ceartă cu cineva. A se uita \~ la cineva a privi pe cineva cu dușmănie. A-i părea (cuiva) \~ a regreta. 2) Foarte tare. A bate \~ pe cineva. * Cum e mai \~ mai prost nici nu se poate. /<lat. reusSursa : NODEX RĂU^2 rea (răi, réle) 1) (în opoziție cu bun) Care are însușiri negative; lipsit de calități bune. Purtare rea. * Viață rea (sau trai \~) viață plină de greutăți; trai zbuciu-mat. Vorbe rele bârfeli; calomnii. Veste rea veste care întristează. \~ conducător de căldură (sau de electricitate) care nu trans-mite căldură (sau electricitate). A duce casă rea cu cineva a se certa tot timpul; a trăi în dușmănie. A-și face sânge \~ (sau inimă rea) a se mâhni; a se întrista. 2) Care este câinos la suflet; plin de răutate; avan. Om \~. * Poamă rea (sau soi \~) persoană cu apucă-turi, deprinderi urâte. \~ de mama focului foarte rău. \~ la inimă lipsit de omenie; hain. 3) (despre acțiuni, fapte ale oamenilor) Care contravine regulilor moralei. Purtare rea. Deprinderi rele. 4) (în superstiții) Care aduce sau prevesteşte nenorociri. Semn \~. Vis \~. /<lat. reusSursa : NODEX RĂU^3 réle n. 1) Calitate care întruchipează tot ce este negativ. \~l aduce daune. * De \~l cuiva din cauza cuiva. Cu părere de \~ cu regret. A vrea (sau a voi, a dori) (cuiva) \~l a dori (cuiva) să aibă parte de lucruri neplă-cute. De bine, de \~ deși nu este așa cum trebuie, dar te poți împăca și cu ceea ce este. A meni \~ a prezice cuiva o nenorocire; a cobi. Uita-te-ar relele! urare glumeață de bine la adresa cuiva. \~ de mare stare de boală care apare la unii călători pe mare. \~ de munte stare de indispoziție generală care apare în timpul urcării la mari înălțimi. 2) Principiu care vine în contradicție cu morala; faptă nesocotită. * A vorbi de \~ pe cineva a bârfi pe cineva. /<lat. reusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RĂURezultatele 1 - 10 din aproximativ 1214 pentru RĂU. ... George Coşbuc - Ceas-rău Ceas-rău de George Coșbuc Baladă Pe când clopotul de sară Sună lung și legănat La biserica din sat, Nina șade-n prag afară Și-ascultând cum ... de mine! Ce-ai grăit? Draga mamei, ce-ți lipsește? Taci, că vraja te pândește Cu păcat, de capul tău Să se lege; cu ceas-rău Să se lege; Nu-l chema, că te-nțelege! Ne ferească Dumnezeu! Ceasul-rău fata suspină Unde-i, mamă, ceasul-rău? Bun și drept e Dumnezeu, Dar la toate-s eu de vină! Zice Nina și deșdină Din bălaiul păr buclat Roze două; a sfărmat ... Tot întruna; dureros Tot întruna Vărsa lacrimi, pe când luna Răsărea de dup-un dos. Bată-l crucea, că s-arată! Vai de mine! ceasul-rău! Ne ferească Dumnezeu! Strigă mă-sa-nspăimântată, Și privește lung la fată, Lung, căci fata-ngălbenea Tot mai tare; ea strângea Tot mai tare Pumnii ... Vasile Alecsandri - Ceasul rău ... Vasile Alecsandri - Ceasul rău Ceasul rău de Vasile Alecsandri Pe cel deal, pe coaste, Trece-o mândră oaste, Oaste de români! Toți voinici de frunte Care merg să-nfrunte Oarde de ... a face, Scumpul tinerel! Taci, biată copilă! Nu-i plânge de milă Iubitului tău, Căci ferească sfântul Să-ți fie cuvântul Zis într-un ceas rău! Hai la mănăstire Ca să dăm de știre Pustnicului sfânt Să ardă tămâie Ca să nu rămâie Tătar pe pământ. Oastea-nvingătoare A stins ... Cincinat Pavelescu - Geniul răului Cincinat Pavelescu - Geniul răului Geniul răului de Cincinat Pavelescu Proteu ascuns și nestatornic, dar lacom d-a-nghiți întruna, Țin toată lumea-ngenuncheată sub gestul meu poruncitor, Doar pentru mine unii luptă, și alții-nving, și alții mor, Și nici nu știu că pentru mine muncesc cu toții, -ntodeauna. Când vrunul mi se-mpotrivește și luptă-n zbuciumul pieirii... Eu îl zdrobesc. Să fie rege sau om ce iese din popor, E robul meu, ursit să piară, și-n clipele când îl dobor, Iau forma sacră-a datoriei, a banului sau a iubirii! În firea lui ce se revoltă, strecor al patimii venin, Căci ținta mea este măcelul și dușmăniile ce vin Să schimbe legea d-armonie și-n iad pământul să-l transforme. Și când din gloata unei lupte se-nalță vaiete, ușor, Eu re-mbrăcându-mă în haina primordialei mele forme, În aerul acrit de sânge mă schimb în corb George Coşbuc - Rea de plată Rea de plată de George Coșbuc Ea vine de la moară; Și jos în ulicioară Punându-și sacul, iacă Nu-l poate ridica. Ți-l duc eu! Cum? Pe plată! Iar ea, cuminte fată, Se și-nvoiește-ndată. De ce-ar și zice ba? Eu plec cu sacu-n spate. La calea jumătate Cer plata, trei săruturi. Dar uite, felul ei: Stă-n drum și să socoate, Și-mi spune câte toate, Că-s scump, că ea nu poate, Că prea sunt multe trei! Cu două se-nvoiește, Iar unul mi-l plătește, Cu altul să-mi rămâie Datoare pe-nserat. Dar n-am să-l văd cât veacul! Și iată-mă, săracul, Să-i duc o poștie sacul P-un singur Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele ... tu, belele mi-au tăiat inima. Du-te, dragul mamei, și ia împreună cu tine tot ce ai adus în casa mea și bun și rău. Fata n-avu încotro, și cătă să plece din coliba babei. Înainte însă de-a pleca, se dezbrăcă de hainele sale cele bune ... Alexandru Odobescu - Mihnea Vodă cel Rău ... Alexandru Odobescu - Mihnea Vodă cel Rău Mihnea Vodă cel Rău Ion Luca Caragiale - Cum stăm... ... ci a plecat numaidecât la Varna." — Puțin îmi pasă de palatul prințului Ferdinand! zic eu. Și dacă e vorba, chiar nu-mi pare rău... O revoluție agrară la vrăjmașii noștri nu ne poate face nici un rău, ba, poate, din contra... Atunci stăm bine! — Iar atât de bine, nu. Ia să mai citim: „Un ziar din Budapesta sosit azi dimineață ... a zis: «Un război, oricât de improbabil ar părea, poate fi totdeauna posibil!»" — Atunci, ce mai vrei? este o declarație oficială... Stăm rău! — Încă nu! Și urmează citirea: — „Noi nu vrem deloc război, a zis ministrul Ivancioff..." — Atunci, dacă nu vor, stăm ... la telegraf. E o fierbere grozavă la Silistra, Arab-Tabia și Ostrov. Peste putință să mai treacă cineva la bulgari fără să fie împușcat." — Rău! — „Mă duc astăzi la Silistra și la Arab-Tabia." — Bine! — „Bulgarii nu mai lasă vaporul nostru să intre în oraș ... Bine! — „Românii din Sofia tremură de groază... N-au curaj sa iasă un moment pentru a-și vedea de afaceri..." — ... ci a plecat numaidecât la Varna." — Puțin îmi pasă de palatul prințului Ferdinand! zic eu. Și dacă e vorba, chiar nu-mi pare rău... O revoluție agrară la vrăjmașii noștri nu ne poate face nici un rău, ba, poate, din contra... Atunci stăm bine! — Iar atât de bine, nu. Ia să mai citim: „Un ziar din Budapesta sosit azi dimineață ... a zis: «Un război, oricât de improbabil ar părea, poate fi totdeauna posibil!»" — Atunci, ce mai vrei? este o declarație oficială... Stăm rău! — Încă nu! Și urmează citirea: — „Noi nu vrem deloc război, a zis ministrul Ivancioff..." — Atunci, dacă nu vor, stăm ... la telegraf. E o fierbere grozavă la Silistra, Arab-Tabia și Ostrov. Peste putință să mai treacă cineva la bulgari fără să fie împușcat." — Rău! — „Mă duc astăzi la Silistra și la Arab-Tabia." — Bine! — „Bulgarii nu mai lasă vaporul nostru să intre în oraș ... Bine! — „Românii din Sofia tremură de groază... N-au curaj sa iasă un moment pentru a-și vedea de afaceri..." — Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act) ... mi va spune mie  dacă a ginței mele Viață viitoare va fi mai fericită Decât al ei trecut? De-ar fi fost rău adesea și bine num-o dată, Aș crede că-ntâmplarea oarbă, nevinovată A grămădit în mersu-i, dar fără ca s-o știe ... lauri te-ncunună... O gintă ce se-nalță Pe spatele altora e mare  și cu cât Mai mult se ține-n locu-i prin rău și prin asprime, Cu-atâta e mai mare. Dreptate-universală E-aceea ce-o urăște puterea brută. Peste Tărie nu decide nimic. La bine ne ... Vedea-vei cum sub ochii-ți în plin se desfășoară Răul și iarăși răul  că vremea se măsoară După a răutății pășire. Rău și ură Dacă nu sunt, nu este istorie . Sperjură, Invidios-avară, de sânge însetată E omenirea-ntreagă  o rasă blestemată, Făcută numai bine spre ... Ce l-a luat pe scara ființelor naturii. Cine-a văzut vrodată popor de oameni buni Să fie mare? Dacă e rău, e egoist, Vrea toate pentru sine, nimica pentru alții; Dacă trăiește bine, dar fără ca să lase Ca și-alții să trăiască  e mare ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII ... întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a ... vârtos iau sama să nu jignesc pre nime Cu vrun cuvânt obraznic ieșit din a mea pană, Ca nu defăimând aspru năravul acel rău, Să dezvelesc că însumi sunt rău și pătimaș. Văzut-ați vreodată un chirurg când sânge Sloboade unui bolnav? Cu ce luare-aminte La mâna cea legată tot pipăie cercând Să afle ... tronul unde ANNA, Prietena virtuții ocârmuiește astăzi. Cu dânsa în unire ea știe osebi Și răsplăti cum trebui pe-ai binelui urmași; Iar demoralizații și rău ... în luptă? Căci în lupte Nu e decât victorie pe de o parte, Cădere pe de alta  nedreptate. Și din viața noastră,-ntemeiată Pe rău și pe nedrept și pe minciună, Și din știința morții  a renturnării În corpul mort, din care am ieșit, Se naște veșnica ... a n-o-nțelege... O, demon, demon,! Abia-acum pricep De ce-ai urcat adâncurile tale Contra nălțimilor cerești; El a fost rău și fiindcă răul Puterea are de-a învinge...-nvinse. Tu ai fost drept, de-aceea ai căzut. Tu ai voit s-aduci dreptate ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂURezultatele 1 - 10 din aproximativ 279 pentru RĂU. REAȘEZÁ , reașéz , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) așeza din REAȘEZÁRE , reașezări , s . f . Acțiunea de a ( se ) reașeza și rezultatul ei . [ Pr . : re - a - ] - V. REAȘEZÁT , - Ă , reașezați , - te , adj . Care este așezat într - o nouă poziție . V. ... RĂUTÁTE , răutăți , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Caracteristică a omului rău , înclinare spre a face rău altora . 2. ( Pop . ; mai ales la pl . ) Slăbiciune , păcat , defect . 3. ( Concr . ) Faptă rea . 4. Om rău . [ Pr . : - ră - u - ] - Rău ... RĂUVOITÓR , - OÁRE , răuvoitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care vrea răul cuiva , care manifestă rea - voință , plin de rea - voință . - Rău ... a atârna de ceva . 4. A pluti la suprafața unui lichid . IV. 1. ( În expr . ) A - i sta cuiva bine ( sau rău ) = a ( nu ) i se potrivi cuiva ceva , a ( nu ) fi așa cum se cuvine , a - i veni bine ( sau ... rău ) . 2. ( Despre situații , treburi etc . ) A fi într - un anumit fel , a se prezenta , a merge ( bine sau rău ... ... 1. A proceda ; a acționa ; a se comporta . Fă cum știi . 2. A - i merge cuiva bine ( sau rău ) , a o duce bine ( sau rău ) . 3. ( În superstiții , determinat prin " a bine " , " a rău " , " a ploaie " etc . ) A prevesti , a cobi . Porcul face a ploaie . 4. ( Pop . ; în superstiții ) A ... ... Ă , nevinovați , - te , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Care nu este vinovat , care nu are nici o vină ; fără vină . 2. Care nu e atins de rău , care ignoră răul , care este incapabil de a comite un rău ... RĂUFĂCĂTÓR , - OÁRE , răufăcători , - oare , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care face sau aduce ( mult ) rău altora , care contravine legilor morale și sociale ; făcător de rele . - Rău ... ÎNRĂÍ , înrăiesc , vb . IV . Refl . și tranz . A deveni sau a face să devină ( mai ) rău , ( mai ) răutăcios . - În + rău Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||