|
|
||
Vezi și:CARTEZIANISM,
CINIC,
ETER,
FENOMENOLOG,
FILOSOF,
FILOZOFIC,
FILOZOFIE,
FIROSCOS,
GÂNDITOR,
GURU
... Mai multe din DEX...
FILOZOF - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FILOZÓF, -OÁFĂ, filozofi, -oafe, s.m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu filozofia, care studiază și prelucrează problemele fundamentale ale filozofiei, care are o concepție proprie în domeniul filozofiei; gânditor. 2. (Pop.) Om învățat, priceput în toate; spec. astrolog. 3. Persoană care are o atitudine înțeleaptă față de viață. [Var.: filosóf, -oáfă s.m. și f.] - Din ngr. philósophos, fr. philosophe.Sursa : DEX '98 FILOZÓF, -OÁFĂ s. m. f. 1. specialist în filozofie; gânditor. 2. (fig.) înțelept; om echilibrat. (< fr. philosophe, lat. philosophus, gr. philosophos)Sursa : neoficial FILOZÓF s. 1. cugetător, gânditor, (înv.) cugetăreț. (Un mare \~ german.) 2. v. înțelept.Sursa : sinonime FILOZÓF s. v. astrolog.Sursa : sinonime filozóf s. m., pl. filozófiSursa : ortografic FILOZ//ÓF \~oáfă, (\~ófi, \~oáfe) m. și f. 1) Persoană care a alcătuit o doctrină filozofică sau a elaborat elemente pentru o astfel de doctrină. 2) Specialist în filozofie. 3) fig. pop. Persoană atotștiutoare; om înțelept. /Sursa : NODEX FILOZÓF, -OÁFĂ s.m. și f. 1. Specialist în filozofie; gânditor. 2. (Fig.) Înțelept; om echilibrat. [Pl. -ofi, -oafe, var. filosof, -oafă s.m.f. / < fr. philosophe, cf. lat. philosophus, gr. philosophos < philos - prieten, sophia - înțelepciune].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FILOZOFRezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentru FILOZOF. Ion Luca Caragiale - Filozoful Blagomirea Ion Luca Caragiale - Filozoful Blagomirea Filozoful Blagomirea de Ion Luca Caragiale Filozoful Blagomirea ține-n mână adevărul, Și de-aceea se muncește a seca tot călimărul Și-a schimba cerneala neagră într-un foc aprins defraze, Care-n veci de veci să deie întunericului raze Și să lumineze mintea robilor și celor șchiopi, Osândiți să rătăcească sau mereu să dea în gropi. Cât mult bine poate face cu-un nimica Blagomirea! Dac-ar ști ce o așteaptă, negreșit că omenirea Ar veni la Blagomirea implorându-i să consume, În hârtie și cerneală, cât de mult, oricâte sume. Numai să-i arate-ntregul adevăr adevărat, După care pân-acuma ea-n deșert a alergat. Făr-această rugăminte, Blagomirea-ntr-una scrise, Până când - vai, țării noastre! - ochii-i pe vecie-nchise... Multe-s operele sale, cam vreo sută de volume Despre legile eterne și stăpâne peste lume, Dar cuprinsul lor e simplu: Blagomirea s-a muncit Ca să spuie“Tot e totulâ€� și sărmanul a Emil Gârleanu - Filozoful Filozoful de Emil Gârleanu E mare, negru ca întunericul; numai vârful labelor sunt albe, ca și când lumina zilei i le-ar fi pătat într-adins. Din capul cu fruntea puternică, mare, ochii verzi înfloresc noaptea ca două scântei. E cel mai frumos motan al târgului. Dar de frumusețea lui nu-și dă seama, — de bărbăția lui însă, da; pentru aceea, în ceasuri de veghere, când i se pare că-și zărește chipul în talerul lunii, și-și vede înfățișarea bărbătească, simte un fior ce-i străbate prin spate și-l ondulează, de mândrie, până-n vârful cozii. Trăiește singur. Ziua stă ascuns cum poate și unde poate. Ziua doarme; numai când sosește ceasul prânzului, care îi vine singur în labă, se trezește, morocănos. Căci mâncarea nu l-a ispitit niciodată. Să bei și să înghiți aer când ți-e sete de înălțimi amețitoare, aceasta e adevărata hrană, dar aceasta-i o taină pe care numai el o știe. Când ziua fuge din fața nopții, el pornește; atotstăpânitor, pășește, măreț, peste acoperămintele întregului târg. Se plimbă de la un capăt la altul al mahalalelor, căci n-are dragoste deosebită pentru nici un colț. ... Mihai Eminescu - Preot și filozof ... Mihai Eminescu - Preot şi filozof Preot și filozof de Mihai Eminescu Căci n-avem sfinții voștri, voi ne mustrați, preoți, Deși de-a voastră tagmă suntem și noi cu toți... Și ... George Coșbuc - Filozofii și plugarii George Coşbuc - Filozofii şi plugarii Filozofii și plugarii de George Coșbuc după o poveste poporală Cu-ai săi sfetnici de la curte craiul s-a pornit odată, Ca să facă p-o câmpie o plimbare-ndătinata. Sfetnicii, nouă la număr, povesteau, și fiecare Înșira câte-o legendă, câte-un basm ori o-ntâmplare; Craiul însă, dus pe gânduri, n-asculta vorbele lor, Ci, tăcut, își păzea drumul călărind încetișor. Sfetnicii, dacă văzură cum că craiul mereu tace Îl lăsară-n draga voie, să gândească orice-i place, Iară între ei se-ntinse ciorobor și mare sfat: Cine este oare-n lume omul cel mai învățat? După o dispută lungă, după sfaturi fară nume, După ce critică totul, ce este și nu-i pe lume, Aduc la conclus, în fine, pe acest rotund pământ Cei mai înțelepți în toate dânșii sânt. Ah, dânșii sânt! Cum? S-ocupă din juneță numai cu filozofie; Logica-i o jucărie pentru mințile lor! Fie, Că știința-i vastă, însă ei în degetul cel mic O posedă toată; în fine, nu e pe lume nimic Lucru ne-nțeles de dânșii; toate, toate-s bagatele: Știu de-a rostul pe Sofocle, tot ... Gheorghe Asachi - Momița la bal masche ... Gheorghe Asachi - Momiţa la bal masche Momița la bal masche de Gheorghe Asachi Un filozof, ce aflasă A științelor secret, De pe lume adunasă, Pentru public cabinet, Dupre sistematic plan: Scoice, pești din ocean, Fiare, paseri cu verzi ... Ion Luca Caragiale - Slăbiciune ... dreptul să bănuiești... Cum? pentru o plăcere inocentă, pe care ți-o poți explica prin... — Nu ți-o poți explica — îmi zice un filozof — decât prin mania reprezentării... — Nu-nțeleg, zic eu. — Mania reprezentării se numește acea pornire foarte comună la oameni... — Mă rog â ... Ion Luca Caragiale - O conferință ... a-tâtea secole și-o pune spiritul uman, și anume: «Ce este arta?» (Aplauze.) Celebrul discipol al nemuritorului Platone, Aristotele — genialul filozof, născut la Stagyra, astăzi Stavros, în Macedonia, anul 384, mort la Chalcis, în Eubea, la 322 înainte de Cristos; supranumit «prințul filozofilor»; întemeietorul vestitei ... Și cine ar căuta să spună mai mult, desigur ar spune mofturi, ca tânărul zevzec, care încerca să-nfunde cu o întrebare neroadă pe ilustrul filozof, străbunul fraților noștri macedoneni!" (Entuziasm la culme. Toate damele în picioare. Ovațiuni nesfârșite. Fanatism.) Uf! un ceas și jumătate! Ce căldură! sunt leoarcă... La ieșire ... Ion Luca Caragiale - Mici economii... ... Episcopie; mi-am dat întîlnire cu nevastă-mea la Tripcovici, la șapte și jumătate. Pornim la deal, și merg plin de respect alături cu acest filozof antic, pe care atât de puțin îl pot afecta micile mizerii ale vieții. Dumneata, ori eu sau altul, dacă ne-am afla în situația amicului ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice Asupra criticii metafizice și celei științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Răspuns dlui Bogdan Ich errinnere hier meine Leser, dass diese Blätter nichts weniger als ein System enthalten sollen. Ich bin also nicht verpflichtet alle die Schwierigkeiten aufzulösen, die ich mache. Meine Gedanken mögen sich weniger zu verbinden, ja wohl gar sich zu wiedersprechen scheinen; wenn es denn nur Gedanken sind, bei welchen sie Stoff finden, selbst zu denken. Hier will ich nichts als fermenta cognitionis ausstreuen. LESSING ( Hamburgische Dramaturgie , 296) Aici trebuie să aduc aminte cititorilor mei că aceste pagini nu conțin nicidecum un sistem. Deci eu nu sunt obligat să lămuresc toate greutățile ce arăt. Gândurile mele pot să nu se lege, ba pot chiar părea contrazicătoare; numai să fie gânduri care vă vor da prilej să gândiți și d-voastră. Aici voi numai să răspândesc fermenta cognitionis. [1] LESSING ( Dramaturgia Hamburgică , 296) Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară și foarte folositoare. Că din ciocnirea ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai ... Constantin Stamati-Ciurea - Luxul ... de diferite culori, începând de la negrul tăciunelui până la albeața marmurii. Dar lucru mai ciudat era că fiecare damă ținea în casa sa un filozof și o maimuță, pe care îi lua la plimbările sale de gală. Ce ironie! Ce sarcasm în contra rațiunii! Umbra acelor nebuÂnii și astăzi ... ... de părinți care să-nțeleagă de ce fel de copil dispuneau, pe onoarea mea! Păcat că nu m-au dat să-nvăț filozofia! eu ieșeam filozof, să nu crezi că spun mofturi! filozof: asta era nacafaua mea, nu negustor! Și-n adevăr, Mitică este un cap filozofic. Totdeuna când ne vedem, trebuie să-mi toarne un aforism remarcabil ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FILOZOFRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru FILOZOF. CARTEZIANÍSM s . n . Doctrina filozofului francez Descartes și a adepților lui , caracterizată prin metodă , ordine , rigoare . [ Pr . : - zi - ... 2. ( În sintagmele ) Filozofie cinică = doctrină filozofică din Grecia antică , care nu recunoaște normele sociale existente și propovăduia o viață simplă și reîntoarcerea la natură . Filozof ETÉR , eteri , ( 1 , 2 , 4 ) s . m . eteruri , ( 3 ) s . n . 1. S . m . Combinație organică lichidă , incoloră , foarte volatilă și inflamabilă , cu miros aromatic specific , obținută din alcooli sau din fenoli , cu numeroase folosiri în industrie . 2. S . m . Substanță ipotetică ( a cărei existență nu este admisă de fizica modernă ) având proprietăți fizice contradictorii , care ar umple întregul spațiu și ale cărei oscilații ar constitui undele electromagnetice . 3. S . n . Fig . Aer , atmosferă , cer , văzduh . 4. S . m . ( În concepția unor filozofi greci antici ) Al cincilea element al universului ( alături de foc , apă , pământ și aer ) din care ar fi alcătuite corpurile ... FENOMENOLÓG , fenomenologi , s . m . Filozof ... FILOSÓF , - OÁFĂ - OÁFĂ s . m . și f . v . filozof FILOZÓFIC , - Ă , filozofici , - ce , adj . Care aparține filozofiei , privitor la filozofie , caracteristic filozofului ; care dovedește , exprimă FILOZOFÍE , filozofii , s . f . 1. Știință constituită dintr - un ansamblu închegat de noțiuni și idei , care interpretează și reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale ; concepție generală despre lume și viață . 2. Totalitatea concepțiilor și a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei științe . 3. ( Rar ) Atitudine ( înțeleaptă ) față de întâmplările vieții ; mod specific de a privi problemele vieții . 4. ( Fam . ) Lucru greu de făcut , problemă greu de ... FIROSCÓS , - OÁSĂ , firoscoși , - oase , adj . , s . m . și f . ( Fam . și pop . ; adesea ir . ) ( Om ) priceput la toate , învățat și deștept . - Filozof ... și f . 1. Adj . Care este cufundat în gânduri , predispus la meditație ; îngândurat , meditativ . 2. S . m . și f . Persoană care reflectează asupra problemelor vieții ; filozof ... GÚRU s . m . invar . ( Livr . ) Înțelept , filozof Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||