|
|
||
|
Vezi și forma bază: FORȚA Vezi și:MOTRICE, PUHOI, DINAMIC, FORȚĂ, FORȚA, FORȚARE, IMPETUOS, NEPUTINȚĂ, NEWTON, OTUZBIR ... Mai multe din DEX...FORȚAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FORȚÁT, -Ă, forțați, -te, adj. 1. Făcut sau impus cu forța, prin constrângere. * Aterizare forțată = aterizare impusă de forța împrejurărilor. 2. Realizat printr-o acțiune violentă, printr-un efort, cu învingerea unor dificultăți. ** (Despre uși, lacăte) Deschis cu forța. 3. (Despre zâmbete, gesturi etc.) Silit, nenatural, nefiresc; artificial, fals. - V. forța.Sursa : DEX '98 Forțat ≠ benevolSursa : antonime FORȚÁT, -Ă adj. 1. făcut, impus cu forța, silit, nefiresc. o curs ~ (al unei valori) = curs impus, ducând la obligația legală de a primi ca hârtie-monedă neconvertibilă în aur; marș ~ = marș în care trupele execută în 2^4 de ore o deplasare mai mare decât în mersul normal; aterizare ~ă = aterizare impusă de împrejurări nefavorabile. 2. făcut prin violență, printr-un efort deosebit. 3. (despre închizători, uși) deschis, spart cu forța. 4. (despre râs, gesturi etc.) silit, nenatural. (< forța)Sursa : neoficial FORȚÁT adj. 1. v. silnic. 2. brutal, silnic, violent. (Măsuri \~.) 3. spart, stricat. (Încuietoare \~; lacăt \~.) 4. v. afectat.Sursa : sinonime forțát adj. m., pl. forțáți; f. sg. forțátă, pl. forțáteSursa : ortografic FORȚÁT, -Ă adj. 1. Făcut, impus prin forță. * Curs forțat (al unei valori) = curs impus, ducând la obligația legală de a primi ca plată hârtie-monedă neconvertibilă în aur; marș forțat = marș în care trupele execută în 24 de ore o deplasare mai mare decât în mersul normal. 2. Silit, nefiresc, nenatural. 3. Făcut prin violență, printr-un efort deosebit. 4. (Despre închizători, uși) Deschis, spart cu forța. [< forța, cf. it. forzato].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FORȚATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 89 pentru FORȚAT. Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu) ... se mișcă, Din puncturi ce se mișcă plecând din Dumnezeu. Din Dumnezeu plecate, și ele-s infinite: Un punct nu se măsoară, fiind nețărmurit; Din Forța cea mai forță plecând, și ele-s forțe: Un punct zidește sfera, căci este centrul ei. Nu-l înțelege mintea, nu poate să-l cuprinză ... el, și-n preajma lui. Frânturi din amintire în creieru-i s-așează, Și gândul, ca să toarcă, apucă noul fir. Materie și forță! Din Forța cea supremă Ce-i numai forță, una, monadă fără țărm, Orice se desfășoară, orice se desdrumează, Rămâne forță, însă c-un strai de individ. Și ... Urmuz - Puțină metafizică și astronomie ... Urmuz - Puţină metafizică şi astronomie Puțină metafizică și astronomie de Urmuz Și iarăși, cine dintre noi se mai poate plânge că forța primordială, cauza cauzelor, nu poate fi niciodată atinsă, descoperită, când toți se căznesc să o apuce de la început, înapoi, și nimeni nu s-a ... în curte. Și totuși ei aveau și nu dreptate să se teamă astfel... În adevăr, cine a putut mai întâi obliga materia și forța cosmică să fie ceva, când ele însele, la rândul lor, desființându-se, dându-și demisia, ar putea oricând obliga pe acel „cine" nu fie ... ... și să n-ai putința de a evada sau curajul de a te sinucide. Să te lași așa, să te ducă forța oarbă a vremurilor, să fii scîndura netrebnică pe care a rupt-o un puhoi dintr-un gard și-o duce înainte ... Ion Heliade Rădulescu - La Schiller ... strâmtă, cu filii, cu consoarte; Te luptă cu ananga, cu aspra neavere, Cu limbile de șarpe, cu ochi de vasilisc (Calomnia, minciunea, invidia, trădarea), Cu forța împilării, cu reaua tiranie; În sus! pe calea strâmtă nici apă, nici merinde, Nici unde să-ți pleci capul la frigurile lentei; Și luptă-te ... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au să plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonații, precum se urmează în toate părțile lumii, unde teatrul și administrațiunea teatrală esistă în faptă iară nu în nume. Va fi oare publicul mai bine respectat în anul acesta decît în cel trecut? I se va da tot ce este în drept a cere după contract și dupe banii ce plătește? Asta nu se poate ști decît după prima reprezentațiune. Ceea ce știm și știe toată lumea este că drepturile abonaților și ale publicului amator de operă, deși au fost mai totdauna nerespectate, nu fură, cu toate acestea, călcate în picioare cu atîta cutezare și dispreț ca în timpul antreprizei actuale. Am studiat această chestiune din mai multe puncturi de vedere și am văzut că răul nu vine din lipsa de mijloace ... Alecu Russo - Scrisori (Russo) Alecu Russo - Scrisori (Russo) Scrisori de Alecu Russo Cuprins 1 Scrisoare adresată lui V. Alecsandri înaintea plecării în exil la Soveja 2 Scrisoare către N. Bălcescu 3 Bilet din închisoarea din Cluj către V. Alecsandri 4 Bilet din închisoarea de la Cluj către prietenii din Iași 5 Protest către Consiliul de război din Cluj 6 Protest către comisarul guvernului din Cluj Scrisoare adresată lui V. Alecsandri înaintea plecării în exil la Soveja Iubite! Nu-mi rămâne decât timpul necesar ca să-ți vestesc că guvernul și-a pus în minte să facă din mine un om important și demn de exil. I s-a năzărit guvernului, precum se năzare cailor cu nărav, și dar el a găsit de cuviință a mă aresta și a mă condamna, ca să capăt simțiri religioase în fundul unei mănăstiri. O! guvern părinte! el nu are alt vis decât fericirea noastră, nu are alt țel decât a ne face demni de împărăția cerului. Iată pentru ce el ne înfundă așa de des în sânul sihăstriilor. Peste un ceas plec cu nepusă masă , cum zic românii, și întreprind un voiaj gratis, mulțumită îngrijirii ... Alexandru Macedonski - Geniurilor Alexandru Macedonski - Geniurilor Geniurilor de Alexandru Macedonski Buffon laisse gronder l'envie, C'est l'hommage de sa terreur. Que peut sur l'Ă©clat de ta vie Son obscure et lâche fureur!... (LEBRUN) Invidia neagră în van se tot luptă C-o inimă vilă, perfidă, conruptă. Să sfarme aceea ce voi ați creat, Căci Iadul la ceruri s-atingă nu poate Și-n sumbru-ntuneric Satana să-noate Mereu e forțat! În van contra voastră pigmeii cutează Să-și verse veninul de care turbează, Pigmeii ce-n lume nici urmă nu las'!... Ei vor ca să zboare cu aripi de ceară Și lesne le-nmoaie lumina solară Spre soare-nainte de-a face un pas! Audacie mare pe dânșii-i domnește Când micul lor suflet amar vă hulește!... Triumful lor însă e-n veci momentan! Byron n-a fost oare, chiar el, a lor pradă? Și-ndată pigmeii putură să vadă Că luptă în van! O! Geniuri! vouă această cântare Închin, căci voi singuri fuserăți în stare Invidia oarbă a nesocoti, Urmând înainte pe calea frumoasă Atâta de dulce ș-atât de spinoasă Ce-atâția cutează a disprețui! ... Alexandru Macedonski - Imn la Satan Alexandru Macedonski - Imn la Satan Imn la Satan de Alexandru Macedonski Satan, fermecător Satan, proteu ce ești ascuns în toate, În iadul tău primesc să ard, fiindcă altfel nu se poate; Te-ador, Satan, fiindcă tu ești zâmbet, rază și coloare, Ești cugetări și ești simțiri, ești aur, vin, cântare, floare, -- Ești tot ce e ispititor: plasticități de corpuri goale, -- Și zbor spre cer și voluptăți ce sunt titanice răscoale... O! singur zeu, fiindcă rău — iar răul singur este forță -- Al tău e-ntregul Univers, plecat sub sabie și torță... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... Satan, — oh! Iartă-mi neghiobia! Satan, fermecător Satan, Nemilostiv, cum e dorința, Și ager, cum e iscusința, Tot mai activ din an în an; Semeț cum este biruința... Satan, dorință de știință, Satan, dorință de frumos, Satan, voință și putință, Pe-altarul tău mă-aduc prinos... Jos, jos fățărnicia... Când ai lipsi, ar fi tăcerea și nemișcarea și robia... În ochi adânci când scânteiezi, pe buze roșii când răsufli, Averi de-avari le risipești prin simțuri reci furtuni când sufli; Înnebunești pe prea cuminți, ce stau tâmpiți de-nțelepciune Și schimbi deodată în focar ce- ... Alexandru Macedonski - Palidă umbră Alexandru Macedonski - Palidă umbră Palidă umbră de Alexandru Macedonski Palidă umbră, care mister Unul spre altul mereu ne-atrage? Vrem de sub farmec a ne sustrage Și dăm de-aceeași forță de fier. Palidă umbră, care mister? Fost-am vreodată îngeri frumoși Uniți pe-albastrul largului spațiu? O voluptate fără nesațiu Ne face ochii mai luminoși. Fost-am vreodată îngeri frumoși? Sau împreună ars-am în iad? Coboară-n suflet de-ți amintește... Al meu ce-mi spune e că iubește, Și dacă suntem îngeri ce cad, De ce n-am arde ș-aici ca-n iad? Palidă umbră, reflex bizar În care s-află iadul și raiul, Cu unul arde-mi repede traiul, Cu altul aripi urzește-mi iar, Palidă umbră, reflex Alexandru Vlahuţă - No. 3 No. 3 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 39, 28 iulie 1891 Dancu zvîrle jos gazeta Cu mutări și-naintări: Se mai scarpină la ceafă, Trist se mai scobește-n nări, Apoi cheamă vistavoiul, Două palme-i dă strigînd: "Dă-mi chipiul de pe masă... Drrace ! Dă-mi-l mai curînd. Și ce-mi umbli-așa zănatic, Și-mi tot cați posomorît? Cască-ți ochii, mii de bombe ! Că-ți bag sabia pe gît." Văd și eu că mi-i eroul Cam nervos, cam zurbagiu; Dar ce vreți? de-atîta vreme, Tot trei firuri la chipiu !... Nu-ntrebați unde se duce: E așa de necăjit ! Numai nasul lui priviți-l, Și pricepeți, negreșit. Bietul om, sărac și vecinic Prigonit de creditori, Doar în păhăruț mai află Mîngîiere uneori ! La o bună-nsurătoare, El, nici vorbă, s-a gîndit, Ca să puie burlăciei Și nevoilor sfîrșit; Și mereu a dat tîrcoale, Dichisit, pe sub ferești; Ochii lui păreau a zice: "Ce frumos sunt ! Mă iubești ?" Din înalta nobilime A acestui orășel, Multe fete, se-nțelege, Au cătat cu drag la el. Însă Dancu e om ... Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F Alexandru Vlahuţă - Unde ni sunt visătorii%3F Unde ni sunt visătorii? de Alexandru Vlahuță Nu știu, e melancolia secolului care moare, Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare, Sau decepția, durerea luptelor de mai-nainte, Doliul ce se exală de pe-atâtea mari morminte, Răspândindu-se-n viață, ca o tristă moștenire, Umple sufletele noastre de-ntuneric și mâhnire, Și împrăștie în lume o misterioasă jale, Parc-ar sta să bată ceasul stingerii universale; Căci mă-ntreb, ce sunt aceste vaiete nemângâiate, Ce-i acest popor de spectri cu priviri întunecate, Chipuri palide de tineri osteniți pe nemuncite, Triști poeți ce plâng și cântă suferinți închipuite, Inimi lașe, abătute, făr-a fi luptat vrodată, Și străine de-o simțire mai înaltă, mai curată! Ce sunt brațele acestea slabe și tremurătoare? Ce-s acești copii de ceară fructe istovite-n floare?... Și în bocetul atâtor suflete descurajate, Când, bolnavi, suspină barzii pe-a lor lire discordate, Blestemând deșertul lumii ș-al vieții, în neștire, Când își scaldă toți în lăcrimi visul lor de nemurire, Tu, artist, stăpânitorul unei limbi așa divine, Ce-ai putea să ne descoperi, ca un făcător de bine, Orizonturi largi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORȚATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 192 pentru FORȚAT. MOTRÍCE adj . invar . ( În sintagma ) Forță motrice = forță care produce o mișcare , forță care comandă o mișcare . [ Acc . și : PUHOÍ^2 , pers . 3 puhoiește , vb . IV. Intranz . ( Despre ape curgătoare sau de ploaie ) A curge în cantitate mare , cu repeziciune și forță ; a se revărsa cu putere , a inunda . PUHÓI^1 , puhoaie , s . n . Cantitate mare de apă care curge cu repeziciune și forță ; apă curgătoare umflată de ploi , care se revarsă cu forță ; DINÁMIC , - Ă , dinamici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Mec . ) De mișcare , de forță ; privitor la mișcare , la forță . 2. Plin de mișcare , de acțiune , activ ; care este în continuă ( și intensă ) mișcare , evoluție ; care se desfășoară rapid . II. S . f . 1. Parte a mecanicii care studiază legile mișcării corpurilor ținând seama de masele lor și de forțele care se exercită asupra lor . 2. ( Tehn . ) Raport între valorile maxime și minime ale unui semnal . 3. Dezvoltare intensă , schimbare continuă , bogăție de FÓRȚĂ , forțe , s . f . I. 1. Capacitate pe care o au ființele vii de a depune un efort , de a executa acțiuni fizice prin încordarea mușchilor ; putere fizică , vigoare , tărie . 2. Tărie , putere . 3. Persoană înzestrată cu putere și cu energie , care acționează intens într - un anumit domeniu de activitate . 4. ( De obicei la pl . și urmat de determinarea " armată " ) Totalitatea unităților militare ale unui stat ; armată . 5. ( Ec . ; în sintagma ) Forță de muncă = capacitatea de muncă a omului , totalitatea aptitudinilor fizice și intelectuale care există în organismul omului și pe care el le pune în funcțiune atunci când îndeplinește o activitate socială utilă ; p . ext . totalitatea persoanelor care dispun de capacitate de muncă . II. 1. Energie existentă în natură . 2. ( Fiz . ; înv . ) Energie . III. 1. Putere de constrângere , violență . 2. ( În sintagma ) Caz de forță majoră = situație în care cineva nu poate acționa sau proceda așa cum ar dori , din cauza unor împrejurări ... FORȚÁ , forțez , vb . I . Tranz . 1. A determina cu forța pe cineva la ceva ; a sili , a constrânge , a obliga . 2. A mânui cu violență un mecanism ... ... FORȚÁRE , forțări , s . f . Acțiunea de a ( se ) forța și rezultatul ei ; silire , spargere , stricare . - V. forța IMPETUÓS , - OÁSĂ , impetuoși , - oase , adj . Care dovedește o forță sau se manifestă ca o forță de nestăpânit ; năvalnic , tumultuos . [ Pr . : - tu - ... NEPUTÍNȚĂ , neputințe , s . f . 1. Faptul de a nu avea forța , posibilitatea , capacitatea , libertatea de a realiza ceva , de a acționa ; incapacitate ; imposibilitate . 2. Lipsă de putere fizică , de forță , de energie ... ... NEWTON , newtoni , s . m . Unitate de măsură pentru forță în sistemul de unități metru - kilogram - secundă , egală cu forța ... s . n . ( Înv . ) 1. Joc de cărți în care cel ce totalizează treizeci și unu de puncte câștigă partida . 2. ( În expr . ) Cu otuzbirul = cu forța Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||