|
||
Vezi și forma bază: GRANULĂ Vezi și:GRANULAR, GRANULAT, NISIP, ȘMIRGHEL, AGLOMERA, AGLOMERANT, AGREGAT, ALICĂ, AMILOPECTINĂ, ARDEZIE, CERNE ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului GRANULA: GRANULĂ.
GRANULA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GRANULÁ, granulez, vb. I. Tranz. A transforma în granule un material compact sau pulverulent. - Din fr. granuler.Sursa : DEX '98 GRANULÁ vb. tr. 1. a transforma în granule un material dur sau pulverulent. * a presa nutrețuri combinate în prezența aburului, apei sau a melasei, în vederea obținerii unui produs sub formă de granule. 2. a reuni prin rostogolire sau a aglomera particulele unui minereu pulverulent în bucăți sferoidale sau cilindrice. (< fr. granuler)Sursa : neoficial granulá vb., ind. prez. 1 sg. granuléz, 3 sg. și pl. granuleázăSursa : ortografic A GRANUL//Á \~éz tranz. (materiale compacte sau pulverulente) A transforma în granule. /Sursa : NODEX GRANULÁ vb. I. tr. A transforma în granule un material dur sau pulverulent. [< fr. granuler].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRANULARezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru GRANULA. GRANULÁR , - Ă , granulari , - e , adj . Care se compune din granule , care are aspect de granule , cu granule ; GRANULÁT , - Ă , granulați , - te , adj . Care a fost transformat în granule ; compus din granule ; care are aspect de granule . - V. granula . Cf . fr . % NISÍP , nisipuri , s . n . l . Rocă sedimentară neconsolidată , provenită din sfărâmarea unor minerale , roci sau organisme și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule fine ; p . ext . ( mai ales la pl . ) loc , teren , întindere alcătuită din asemenea rocă și , de obicei , lipsită de vegetație . 2. Depunere patologică de granule fine de oxalați , urați , silicați etc . , care se formează într - un rinichi , în vezica urinară sau în vezicula biliară . [ Var . : ( reg . ) năsíp s . ȘMÍRGHEL s . n . 1. Rocă metamorfică formată în cea mai mare parte dintr - o masă de granule ( fine ) de corindon , alternând cu magnetit ; emeri . 2. Material abraziv în stare de pulbere , obținut din șmirghel ( 1 ) sau fabricat pe cale AGLOMERÁ , aglomerez , vb . I . 1. Refl . A se strânge la un loc în număr mare ; a se îngrămădi , a se înghesui . 2. Tranz . ( Despre unele substanțe ) A uni între ele granulele , firele sau fâșiile care compun un material . 3. Tranz . A încărca pe cineva cu prea multe AGLOMERÁNT , aglomeranți , s . m . Substanță care are proprietatea de a uni între ele granulele , firele sau fâșiile care compun un material ; AGREGÁT^2 , agregați , s . m . Profesor agregat ( Ieșit din uz , în sintagma ) = profesor universitar care funcționează pe lângă o catedră condusă de alt profesor . AGREGÁT^1 , agregate , s . n . 1. Grup de mașini care lucrează împreună pentru realizarea unei anumite operații tehnice . 2. Material mineral sau organic , alcătuit din granule , fibre sau fâșii , care intră în compoziția betoanelor , mortalelor sau a altor materiale aglomerate cu un ALÍCĂ , alice , s . f . 1. ( Mai ales la pl . ) Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare . 2. Fiecare dintre granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj . 3. Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol . [ Var . : alíc s . n . , halíce s . AMILOPECTÍNĂ , amilopectine , s . f . Component al amidonului care constituie învelișul exterior și insolubil al granulelor de ARDÉZIE , ardezii , s . f . Gresie argiloasă sau argilă cu granule fine , care se poate desface ușor în foi subțiri , utilizate la acoperirea caselor , ca dale pentru pardoseli , în trecut la fabricarea tăblițelor pentru școlarii începători CÉRNE , cern , vb . III . 1. Tranz . ( Adesea fig . ) A trece un material prin sită sau prin ciur , pentru a alege sau pentru a separa granulele mai mici de cele mai mari sau pentru a înlătura corpurile străine . 2. Tranz . Fig . A distinge . 3. Intranz . unipers . Fig . A ploua mărunt , a bura . 4. Tranz . Fig . A alege partea bună , valabilă ( dintr - un studiu , dintr - o concepție etc . ) , eliminând restul ; a Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |