|
|
||
Vezi și:ÎNGROZI,
OROARE,
TERORIZA,
ÎNCREȚI,
ÎNCREMENI,
ÎNGROZIRE,
ÎNGROZIT,
ÎNMĂRMURI,
ÎNMĂRMURIT,
CRUNT,
CUTREMUR
... Mai multe din DEX...
GROAZĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GROÁZĂ s.f. 1. Emoție puternică și violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ** (Concr.) Persoană sau lucru care îngrozește. 2. Fig. (În sintagma) O groază (de...) = o mulțime, o cantitate mare (de...). - Din sl. groza.Sursa : DEX '98 GROÁZĂ s. v. duium, grămadă, mulțime, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.Sursa : sinonime GROÁZĂ s. încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, oroare, spaimă, teroare, (înv. și pop.) oțărâre, (înv. și reg.) scârbă, (reg.) înfricare, pălitură, (înv.) spăimântare, spăimân-tătură, (fig.) cutremur. (Simte o \~ teribilă.)Sursa : sinonime groáză s. f., g.-d. art. groázeiSursa : ortografic GROÁZĂ f. 1) Spaimă foarte mare. A înmărmuri de \~. 2) fig. (despre ființe, lucruri) Mulțime mare; grozăvenie; sumedenie; puzderie. [G.-D. groazei] /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GROAZĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 259 pentru GROAZĂ. Cincinat Pavelescu - Groaza de mine Cincinat Pavelescu - Groaza de mine Groaza de mine de Cincinat Pavelescu De-o fi vreo inimă în doliu Când voi muri, o mai implor Pe chipul meu nepăsător S-aștearnă-n grabă un lințoliu, Fatalitatea rațiunii, Când m-a făcut o-ntreagă viață Să par un altul, și pe față Să port o mască, a minciunii, Când peste pragul vieții săr, Ar fi o crudă nebunie Bieții prieteni să mă știe Așa cum sunt în Ion Grămadă - O noapte de groază ... Ion Grămadă - O noapte de groază O noapte de groază de Ion Grămadă Călindarul poporului Bucovinean (1911), apud Cartea sângelui , editura Mușatinii, Suceava, 2002, pp. 118-124. Amândoi pășeam domol, braț la braț, privind cum ... fi înjunghiat cineva. De aceea, nu se mai apropia de hoți, ci scheuna întruna pe un ton plângător, în mijlocul ogrăzii mănăstirii, împlând valea de groază. Copiii plângeau și ei speriați, de nu-i puteam ogoi, iar eu am avut încă destulă vreme să sting lampa. Am culcat copiii ce plângeau ... ... l! E vodă, ghiaurul Mihai; Aleargă năvală nebună. Împrăștie singur pe câți îi adună, Cutreieră câmpul, tăind de pe cai El vine spre pașă: e groază și vai, Că vine furtună. — "Stai, pașă, o vorbă de-aproape să-ți spun Că nu te-am găsit nicăirea" — Dar pașa-și ... Văzut-au și beii că fuga e bună Și bietului pașă dreptate i-au dat, Căci vodă ghiaurul în toți a băgat O groază ... Era domnița, fiica lui Dragoș de la munți, Scăpată din robia tatarilor, calare Pe-un zmeu care la goană păreche nu mai are. Fugea de groază calul și iute-n câmp sărea, Dar bivolul sălbatic de-aproape-l urmărea, Răgând, mișcând din coarne, plecându-și fruntea largă, Cercând pe cal din ... pierdută, Cu pletele-i zburlite, cu ochii înfocați, Cu mânile întinse spre codrii depărtați, Răcnind, umplând câmpia de-o lungă văietare Ce se-ntrecea-n groază cu-a lupilor urlare... Și om, și lupi, și bivoli, vârtej misterios, Cu zgomot dispărură în fundu-ntunecos! VI Din noaptea cea fatală ... Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii ... îndrăzneți, nepăsători și voinici. El vede în îndrăzneala și voinicia lor o amenințare veșnică pentru lașitatea sufletului lui pururea clătinat de frică, de spaimă, de groază. El este în mijlocul românilor, ca o hienă, fricoasă deși crudă, în societatea leilor bravi și incapabili de lașitate. Dar să lăsăm aceste considerațiuni și ... nostru erou. Iată singurul caz, în care un laș poate fi erou. Mic, slab, pipernicit, nervos, bolnav de friguri, el e cuprins de o nedescrisă groază la apropierea nopții învierii, fiindcă știe bine că, în noaptea aceasta, un tâlhar are să-l calce ca să-și răzbune asupra lui. Acela care ... parte, să deschiză poarta de perete, și să intre la jidan, să-l apuce în culcuș. La această închipuire jidanul, care urmărea dinăuntru, dârdâind de groază, ce se petrecea afară, fu coprins de toți fiorii: era pierdut! era față-n față cu moartea neîmpăcată, moartea pe care nu forțe inconștiente i ... Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia ... și mîndri, marturi cu a lor umbrire De dezmierdări, de voroave, de libov și de iubire, Potica acea vestită ce-o treceam cu groază mare, Dar ne înlesnea prilejul de-o furișă sărutare, Rîpele întunecoase ce ferea cu tăinuiri A desfătărilor noastre înfocate întîlniri, Apele acelea-n ... întîmplare, Vei trece și vei cunoaște, ah, cît te-am dorit de tare ! Înnoptez pintre prăpăstii, pintre rîpi, pintre ponoară, Ca doar oi uita de groază dorul care mă omoară. Dar în zădar, că durerea merge și vine cu mine, Gîndul meu nu să abate cîtu-i un chic de la ... Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa ... s-au înseninat În mintea celei ce-a căzut. Și viața sa răutăcioasă Nenorocita păcătoasă Într-o clipire a văzut. În groază ea a înțeles Ce daruri adunate-n vânt Cu îndurare i-a trimes Spre folosire Domnul sfânt, Și cum în zorile ... Alexei Mateevici - Fie voia ta! ... roage; Iar ea cade-n pat zdrobită Și de milă, și durere. Și privirea i se stinge Și puterea toată-i piere... Copilașii plini de groază Plâng, se vaietă și zbiară; De-a lor țipete de groază Chiar și moartea se-nfioară. Toți o strigă și-o sărută Și-o dezmiardă fiecare: ,,Mamă, mamă, scumpă mamă, Vom fi buni, o, milă-ți ... ... s-au înseninat În mintea celei ce-a căzut. Și viața sa răutăcioasă Nenorocita păcătoasă Într-o clipire a văzut. În groază ea a înțeles Ce daruri adunate-n vânt Cu îndurare i-a trimes Spre folosire Domnul sfânt, Și cum în zorile ... Alphonse de Lamartine - Războiul ... n aerul care sună de glasul cel tremurând, Parcă al morților suflet prin el s-aude trecând. Soarele, totdeodată, risipind noru-n senin, Cu o groază luminează locul cel de cărnuri plin Și a lui galbenă rază strecurându-se-aci jos, Desface râuri de sânge ochiului cel fioros. Cai ... Cincinat Pavelescu - Legile eterne ... cerul în mânie, Când apa, zbuciumată ca sufletele lor. Lopețile scăpară din mâinile-obosite Și barca fără cârmă, prin haos lunecând, Pe chipurile pale de groază chinuite Cădea lumina stinsă a ultimului gând. Isus dormea. Și spaima cât apa de adâncă Îi prefăcuse în biete năluci de țintirim, Și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GROAZĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru GROAZĂ. ... ÎNGROZÍ , îngrozesc , vb . IV . Tranz . și refl . A produce sau a simți spaimă , groază ; a ( se ) înspăimânta , a ( se ) înfricoșa . - În + groază ... OROÁRE , orori , ( 2 ) s . f . 1. Sentiment de groază , de dezgust , de repulsie ; aversiune , scârbă . 2. Faptă , vorbă sau situație care inspiră groază ... TERORIZÁ , terorizez , vb . I . Tranz . A inspira cuiva groază prin amenințări sau prin alte mijloace de intimidare ; a face să trăiască într - o continuă stare de frică , de groază ÎNCREȚÍ , încrețesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A face crețuri . 2. Refl . Fig . ( Despre pielea , carnea cuiva , p . ext . despre oameni ) A se încrâncena , a se înfiora ( din cauza groazei , spaimei etc . ) . 3. Tranz . A face părul creț ; a ondula , a ... ÎNCREMENÍ , încremenesc , vb . IV . Intranz . 1. A nu mai putea face nici o mișcare , nici un gest ( de mirare , de groază etc . ) ; a înlemni , a împietri . 2. ( Despre lucruri în mișcare ) A sta , a se opri locului . - În ... ... ÎNGROZÍRE s . f . Acțiunea de a ( se ) îngrozi și rezultatul ei ; groază ... ÎNGROZÍT , - Ă , îngroziți , - te , adj . Cuprins de groază ... ÎNMĂRMURÍ , înmărmuresc , vb . IV . Intranz . și tranz . A rămâne sau a face să rămână încremenit de frică , de groază ... ÎNMĂRMURÍT , - Ă , înmărmuriți , - te , adj . Care a rămas nemișcat de frică , de groază ... CRUNT , - Ă , crunți , - te , Adj . 1. ( Despre oameni și manifestările lor ) Însetat de sânge , de fapte crude ; violent , crud , inuman . 2. Care inspiră groază ... de torsiune a scoarței pământului , provocată de dislocări subterane , de erupții vulcanice etc . ; seism . 2. Fig . Înfiorare , cutremurare , fior ; p . ext . teamă , frică , groază Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||